742 matches
-
cătarăm sus în castani... Cu mine derau darnici... Mă cunoștea toată natură De la iarbă până-n cer... De mult m-a lăsat pădurea Să-i citesc orice mister... Vietățile pădurii De mult mi-erau prieteni... Iepurași și aricei... Și păsărele-n cetini... Cand vedeam o veverița Cu coada ei stufoasa... O luăm în palmă și, ușor, Sus în castan acasă... Anotimpurile, toate Le treceam tot împreună... Primăvară, vara, toamna... Și iarna cu omăt cunună... În pădure, prima oară, Am venit cu tine
ÎMPLETITURI DE CONDEI de ADA SEGAL în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/ada_segal_1438931054.html [Corola-blog/BlogPost/368152_a_369481]
-
grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. II Patria îmi este Limba ce o vorbesc pe care am supto de la mama cu ochii blânzi ca Miorița. Când îmi aplec urechea de sânul pământului aud lucrînd Meșterul Manole ce, încă, modelează țara pe care o numim Limba
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_prin_in_al_florin_tene_1378007439.html [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
de iarnă, un soare palid, asemeni unui ochi împăienjenit de povara bătrâneți stă în marginea cerului pregătit să apună. Cu ultimele energii încerca să încălzească un ținut depărtat de țară. Pădurea înghețată și ea, limitează orașul revarsându-se în valuri de cetini. Adierea ușoară a vântului, lasă impresia că muntele coboară încet către oraș! Cerul de culoarea griului neutru vibrează în jurul astrului în tonuri de roșu. Un apus de vis, plin de povești încă neștiute. Muntele domină, poalele lui se varsă în
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (CONTINUARE) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Sunt_lacrima_din_lacrimile_tale_contin_gheorghe_serbanescu_1349143838.html [Corola-blog/BlogPost/359053_a_360382]
-
grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Gloria Limbi Române, poem de Al Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 950, Anul III, 07 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate
GLORIA LIMBI ROMÂNE, POEM DE AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Gloria_limbi_romane_poem_de_al_florin_tene_1375877220.html [Corola-blog/BlogPost/360407_a_361736]
-
grele ca piatra/din temelia casei.// Ascultați un țăran vorbind ogorului/și veți vedea cum trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în rădăcini./ Aceasta este Eternitatea ei,/gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o cetină seculară.// Patria îmi este Limba ce o vorbesc/pe care am supt-o de la mama/cu ochi blânzi/ca Miorița./ Când îmi aplec urechea de sânul pământului/aud lucrând Meșterul Manole/ce, încă, modelează țara/pe care o numim/Limba
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
plâns Și soarele-i zâmbește stejarului stingher. L-a biciuit tăcerea, sub peticul de cer! Șuvoiul atâtor ierni l-a măcinat pe-ascuns. Cum de mai plânge seva în crengile-i, te-ntrebi? Stă singur în viroaga între poieni cu cetini! Un porumbel sălbatic și-o gâză-i sunt prieteni. Și soarele, ce-i cântă peste zapezi și ierbi! Stejarul de pe deal îmi cântă ades în zori, Când rândunica doarme în cuibu-i de la geam. Străbate depărtarea cu visele-i din ram
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
dealul plânsși soarele-i zâmbește stejarului stingher.L-a biciuit tăcerea, sub peticul de cer!Șuvoiul atâtor ierni l-a măcinat pe-ascuns.Cum de mai plânge seva în crengile-i, te-ntrebi? Stă singur în viroaga între poieni cu cetini! Un porumbel sălbatic și-o gâză-i sunt prieteni. Și soarele, ce-i cântă peste zapezi și ierbi!Stejarul de pe deal îmi cântă ades în zori,Cănd rândunica doarme în cuibu-i de la geam.Străbate depărtarea cu visele-i din ramși-mi
DANIELA POPESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ÎȚI SUNT RĂSĂRIT Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 646 din 07 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului În brațele tale, o lume aleasă mă știe regină pe cetini de brad, nu-mi pasă de seara, ades' furioasă, privește albastru cum stelele cad. Ești astrul de veghe ce știe s-aleagă veșmântul credinței din rug de mister, porți pasul luminii spre zarea întreagă și-ți sunt sărbătoare prin falduri
ÎŢI SUNT RĂSĂRIT de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 646 din 07 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Iti_sunt_rasarit_gina_zaharia_1349618115.html [Corola-blog/BlogPost/346310_a_347639]
-
Acasa > Versuri > Farmec > DOINĂ NETERMINATĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 251 din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului 8 Septembrie 2011. Frunză arsă de gorun, Cetină de brad căruntă, Numele pe care-l spun, Logodit fără de nuntă, Iancu, cel trudit sub stele, Pe o prispă de brutar, Obosit de Dor și jele Adormi-va iar și iar... Îl ard cântece surpate Într-un ochi de fluier
DOINĂ NETERMINATĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Doina_neterminata_.html [Corola-blog/BlogPost/367347_a_368676]
-
le-am cunoscut și le-am văzut, despre oamenii locurilor; rodul tuturor popasurilor mele ca reporter „ mi s-a destăinuit Mircea Motrici . Cuvintele sale despre Bucovina dragă, curgeau fără încetare. „Pădurile de brazi cu aromă lor profundă în parfumul de cetina, si narcisele crescute prin curțile gospodarilor, cu mirosul lor ales. Datinile din sărbători cu cântece frumoase și straie parcă unice în această lume. „ Mircea Motrici a lăsat în lăsând în memoria mea, talentul unui mare povestitor.Tot ce spunea ,o
UN CHIP CA O ICOANĂ -MIRCEA MOTRICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_chip_ca_o_icoana_mircea_motrici.html [Corola-blog/BlogPost/355759_a_357088]
-
îmbrace cu stelele de nea. Din hornuri fumul negru se mistuie în zare Și parcă ne vestește, că iarna nu e grea. În sufletu-mi e soare, și-o dragoste curată, Iar inima-mi tresaltă la glasul tău iubit. Sub cetina cea verde mă las abandonată Privindu-ți chipul tandru, ce mult mi l-am dorit. În sobă arde focul, iar flacăra-i vioaie Îmbrățișează-n taină al lemnelor trupșor. Doar pentru noi el face, căldură în odaie, Căci vine blânda
LÂNGĂ TINE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1493905058.html [Corola-blog/BlogPost/377641_a_378970]
-
sandale sau pantofi, în opincile simțului ajung în brațele tale care mă cheamă fără încetare! E secretul grădinilor noastre mersul în pași de crini și unduiri de liliac spre povestea fără de sfârșit a visului devenit realitate. E iarnă? Fulguim în cetina îmbrățișată de sărbătoare și în seva promiselor explozii cu bucurie inspirate în desene unice și grăitor configurate! Referință Bibliografică: Grădini / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1516, Anul V, 24 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lia
GRĂDINI de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/lia_vana_1424803702.html [Corola-blog/BlogPost/382722_a_384051]
-
poartă între personaj și iluzie, iar erosul straniu concretizează o stare psihică în spațiul edenic. „Noaptea săgeta egal fereastra și viața mea.Doar coamele dințate ale culmilor dadeau ocol lunii, din obișnuintă... Când m-am tezit patul avea miros de cetină...(...) - Unde era strada mea!? - Strada Florilor, vă rog, unde se află?” Și răspunsul vine ca un energetism atavic: „În secol trecut.” Potopul de seară este o povestire în redare epică de excepție atât ca decurgere structurală dar mai ales ca
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428291389.html [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
la „Familia” lui Iosif Vulcan, precum și la „Cărțile săteanului român”, o revistă din Gherla, unde publică „Amin”, „Strigă stâncile” și „Lupii țiganului”,. În „Tribuna”, Coșbuc publică baladele de inspirație populară: „Blăstăm de mamă”, „Pe pământul turcului” „Angelina”, „Fata codrului din cetini”, „Draga mamei”, povestirile și basmele versificate: „Fulger”, „Brâul Cosânzenii”, „Izvor de apă-vie”, „Tulnic”, „Lioara”, „Rodovica”, „Crăiasa zânelor”, „Rada”, „Numai una”, „Nu te-ai priceput”. Începe să traducă „Divina Comedie”, „la care va lucra timp de peste douăzeci de ani”. Între 1886-1887
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
ideea să scriu un ciclu de poeme cu subiectele luate din poveștile poporului și să le leg, astfel, ca să le dau unitate și extensiune de epopee, ca și la «Nunta Zamfirei», «Moartea lui Fulger», «Fulger», «Tulnic» și «Lioara», «Craiul din cetini», «Laur bolnav», «Patru portărei» (...) Am părăsit ideea din pricină că am făcut greșeala să încep a scrie poemele în două feluri de metre - unele în versuri de 14 silabe, altele în versuri de 8 silabe”. În 1896 văd lumina tiparului traducerea cărții
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
însă de aici a început calvarul obișnuit de început de weekend pe Valea Prahovei. Mai cădea și ploaia asta nesuferită, alăturându-se întunericului și aglomerației de pe șosea. Ștefan deschise fereastra și inspira aerul umed cu miros proaspăt de rășină și cetină, adus de ploaia rece căzută molcom peste brazii ce străjuiau partea muntoasă a șoselei. Privirea i-a fost atrasă în oglinda retrovizoare de luminile unei mașini sport care nu respecta nici cele mai elementare reguli ale circulației. Se strecura printre
ROMAN (FRAGMENT) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_fragment_stan_virgil_1343814641.html [Corola-blog/BlogPost/360070_a_361399]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > CĂRĂRI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 287 din 14 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Cărări Mă cheamă dorul pe cărări știute Cu cetină bogată și poiene, În urmărirea cârdului de ciute, Prin ierbrile-naltele perene. Să ascultăm cum firele de iarbă Se-nalță din secundă cu secundă; În forfotă izvoarele să fiarbă În acalmia muntelui profundă. Să rătăcim așa la întâmplare, Călăuziți de semen
CĂRĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Carari.html [Corola-blog/BlogPost/356467_a_357796]
-
însă de aici a început calvarul obișnuit de început de weekend pe Valea Prahovei. Mai cădea și ploaia asta nesuferită, alăturându-se întunericului și aglomerației de pe șosea. Ștefan deschise fereastra și inspira aerul umed cu miros proaspăt de rășină și cetină, adus de ploaia rece căzută molcom peste brazii ce străjuiau partea muntoasă a șoselei. Privirea i-a fost atrasă în oglinda retrovizoare de luminile unei mașini sport care nu respecta nici cele mai elementare reguli de circulației. Se strecura în
ROMAN 1. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_1_stan_virgil_1333341498.html [Corola-blog/BlogPost/358749_a_360078]
-
o adoră, în cântul gureșelor rândunele atunci când liliacul e potop de floare, în unduirea ierbii-n miez de vară pe dealuri vălurate de dogoare - făclii de maci de doruri grele,-aprinse, dar și în ruginiul toamnelor sublime și în splendoarea cetinilor ninse. Însă tremurul ingenuu al sufletului de copil s-a preschimbat în poezie și mai târziu, pe când era elevă a Școlii Generale nr. 18 din Timișoara, atunci când a început să publice în diverse reviste, ba să și editeze și să
MARTIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_noi_apariti_gheorghe_stroia_1394010083.html [Corola-blog/BlogPost/383459_a_384788]
-
Safir Publicat în: Ediția nr. 1288 din 11 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Eram, într-o zi, în gara orașului Piatra Neamț, orașul copilăriei mele. Un oraș frumos, cu aer ozonat ce coboară tocmai din vârful Ceahlăului și împrumută mireasma de cetină verde a brazilor, care, plini de semeție, se oglindesc în apa rece și iute a Bistriței. Vântul nebunatic îl împinge până în turla bisericii lui Ștefan cel Mare, iar de acolo bătaia de clopot îl împrăștie, voievodal, peste toată suflarea, desfătând
O LECŢIE SIMPLĂ DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/George_safir_1405075283.html [Corola-blog/BlogPost/349203_a_350532]
-
numeroasele sectoare de exploatare a lemnului de pe Lotru și Latorița. Unitatea avea, înainte de revoluție, birourile, două ateliere mecanice centrale, trei depozite de bușteni, unul de cherestea și o fabrică. În cadrul fabricii se produceau: cherestea, lădițe, PAL, fag aburit, ulei de cetină, furnir, iar în cadrul depozitelor se sortau lobde pentru celuloză, bușteni pentru gater și furnir și multe altele. Sute de brezoieni, bărbați și femei, lucrau în fabrică pe trei schimburi la care se alăturau cei din exploatările forestiere, lotrenii, care indiferent
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
Depozitele de bușteni pentru gatere, derulaj și furnir, lobde pentru celuloză dar și lemn de foc, sunt părăsite în sălbăticite și mizerie, fabrica de cherestea împreună cu secțiile de lădițe, de PAL cu cazanele și aburitoarele, cea pentru producerea uleiului de cetină, atelierele mecanice și secția de la UMTF au fost devastate odată cu tragerea unității în faliment. Ifroane, stivuitoare, tractoare, TAF-uri, grupuri de funiculare, ferăstraie mecanice, mașini de transport masa lemnoasă, strunguri, freze, gatere, cazane, instalații pentru benzile transportoare, macarale și instalații
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
care apoi se vor îngălbeni, trecând prin nuanța chihlibarului, apoi se vor înnegri și vor cădea odată cu scoarța mâncată de carii și lovită de ciocănitori. Ramurile rupte ce i-au rămas nu se vor reface. Vor supraviețui un timp, cu cetină săracă, apoi se vor usca pe rând, arătând ca niște mâini uscate, de slăbănog. Păsări de noapte, așezate pe ele, vor cobi cu blestem asupra cuprinsului pădurii. Carii, groparii pădurilor, se vor înșuruba în lemnul încă viu, lovind cu sunet
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1455074302.html [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
plâns Și soarele-i zâmbește stejarului stingher. L-a biciuit tăcerea, sub peticul de cer! Șuvoiul atâtor ierni l-a măcinat pe-ascuns. Cum de mai plânge seva în crengile-i, te-ntrebi? Stă singur în viroagă între poieni cu cetini! Un porumbel sălbatic și-o gâză-i sunt prieteni. Și soarele, ce-i cântă peste zăpezi și ierbi! Stejarul de pe deal îmi cântă ades în zori, Când rândunica doarme în cuibu-i de la geam. Străbate depărtarea cu visele-i din ram
STEJARUL DE PE DEAL de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1659 din 17 iulie 2015 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1437084531.html [Corola-blog/BlogPost/381634_a_382963]
-
Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cu venerație-ți șoptesc spre stele numele -Românie! și am sculptat în inimă conturul hărții tale și culorile drapelului sfânt florile de colț și veșmintele de cetini ale culmilor carpatine cu picăturile inimii le sărut șoaptele eternității povestesc faptele mărețe ale vitejilor ce dorm pe scut din iubire au închinat viețile tricolorului sfânt oriunde în lume văd fluturând culorile sale mă mândresc că-s născut os din
CU VENERAȚIE ÎȚI ȘOPTESC NUMELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1480627901.html [Corola-blog/BlogPost/370484_a_371813]