289 matches
-
a înțelege esența, și prin aceasta, nesfârșita durată a tranziției în țara noastră. Acea tranziție încheiată prin 1999, în 2000, în 2002 - aici mai mult ca sigur - și ce mai rămâne din ea, prin 2006. Cum îi pică norocul intelectualului, cetirea cu de-amănuntul a unei cărți, Occidentul - fenomenul occidentalismului, mi-a oferit șansa unei mari liniștiri, preludiu, îndepărtat sper, al celei din urmă. Un rus, mereu un rus - mi-am zis - Aleksandr Zinoviev -, îndepărtând orice gând de acei conaționali ai
O mie și o sută de pisici sălbatice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14397_a_15722]
-
inclusiv a lui G. Scridon, Opere alese (9 volume), nu conțin această poezie printre textele și variantele lor. Mi-au sărit în sprijin autorii G. Coșbuc, G. N. Costescu, G. A. Dima și G. Stoicescu, care au tipărit Carte de cetire pentru clasa a III-a urbană, în 1909, la Craiova, în mai multe ediții. Între cele 10 poezii de Coșbuc era și Noaptea Crăciunului, fiindcă sub acest titlu erau așezate cele patru strofe. Pe Coșbuc nu-l mai aflasem între
Și poeziile au soarta lor... by Teodor Tanco () [Corola-journal/Journalistic/14115_a_15440]
-
cu a celor din țară. A celor care au reușit să-și mențină suflul interior, moralmente intact, și voința lor explicită a păstrării acestui suflu în relieful ideilor cuprinse în paginile lor. O seamă de cuvinte, Povestea vorbei, Carte de cetire preiau articulațiile adânci ale scriitorilor clasici și moderni, (numele cele mai frecvent întâlnite sunt Ion Barbu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Vasile Voiculescu, Dan Botta), ca prin ei să se păstreze, în exil, contactul cu tradiția intelectuală și estetică românească. Rubrica
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
care i-a observat cu mare atenție. ”Istoria , cu tot cu actori, pare că se repetă și în zilele noastre”, a remarcat, pe bună dreptate, doamna dr. Corina Popescu. Jurnalistul Miron Manega a rostit de data aceasta un poem propriu, De la Eminescu cetire. A urmat domnul conf. univ. dr. Corneliu Zeana care a dezvoltat subiectul Eminescu, simbol al unității naționale. Prin întreaga sa operă Mihai Eminescu a stăruit asupra elementelor esențiale și definitorii ale identității românești. Domnul dr. Corneliu Zeana a evocat unele
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
Aflat la o vârstă a acumulărilor, a distilării sau a evaluării lor (născut la 7 iulie 1947, În comuna Amărăști, județul Vâlcea), cu un orizont informațional bine echilibrat (fiind inginer electronist), scriitorul Alex Cetățeanu și-a denumit cartea De la Herodot cetire (90 de pagini, Editura Academiei Internaționale Orient-Occident, București). Cartea are o splendidă și emoționantă dedicație, gen afinități elective, care deschide nenumărate trimiteri tematice spre oamenii care i-au drapat existența și visul lui de Înălțare spirituală prin poezie. În prim-
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
În multe țări, cu precădere În America de Nord, În descifrarea vieții materiale și spirituale a oamenilor, indiferent de rasă și religie, ziaristul Alex Cetățeanu transferă informația frustă găsită la români poetului neliniștit. Din asemenea impresii, s-a alcătuit poezia De la Herodot cetire, care dă și titlul Întregului volum. Cuvântul dezbinare ar fi cel care sintetizează variațiile ideilor din toate patru catrene: „Herodot a scris cândva / Că străbunii noștri, tracii, / N-ar avea asemănare / De n-ar fi-nvrăjbiți ca dracii”. Ghilotina cuvântului
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
dacă poetul, de acum stăpân sigur pe formele de exprimare modernă, vrea să cultive versul liber. Mărturisitoare sunt poemele: Liber, liber, liber, Pe drumul de marți (În a doua parte, cu vădită nominalizare argheziană), Sărac. Pe ansamblu, volumul De la Herodot cetire impune un poet matur, cu grijă nețărmurită pentru fluctuațiile cuvintelor, dispuse În registre variate, pentru ca pilda comunicării să fie substanțială. Nu de puține ori, filosofia unei existențe atinge miezul ideilor firești. Între dorul țării originare și existența zilnică din țara
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
Că se ceartă fără rost. Noi, urmașii lor de sânge, Calea le-am bătut prin veac. Niciodată și niciunde Nu aflarăm flori de leac. Veșnic ne stă-n fire cearta, Blestemata pizmuire Și ne-am cununat cu vrajba, De la Herodot cetire. Mă-ntâlnesc cu toate gândurile mele Mult mai des și Încă tot mai des, mai des. Și nu știu: de vină dacă-s eu sau ele Sau doar timpul care crugul și-a purces. Mi se pun În cale, mi
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_282]
-
fost lăsat să cânte. Scandal în lumea artistică, Serafin vehement atacat în presă (și asta a contribuit la demisia lui), bietul Petrică, prăpădit, cu gânduri de sinucidere, caută consolare la mine. Cum sunt un om foarte „rău” (de la „Opera Română cetire”) i’am ridicat moralul și cum îl angajasem deja înaintea acestui incident pentru a „Noua” la Palermo, aveam interesul să fie cu capul sus, și astfel într’adevăr a cântat deosebit de bine. Reîntorcându-mă la Milano am putut constata că
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
mergea în nici o măsură împreună cu orchestra și vocalmente nu era decât un urlat. Serafin și comisia au rămas consternați, bineînțeles a fost imediat trimeasă la plimbare. Reacția lor: Ea cu nasul sus, bravând, iar Țurcan se apucă (de la „Opera Română cetire”) cu maniera lui de revoluționar să țipe la Serafin, față de toată cealaltă lume! Ce să-ți spun? Toți i-au întors spatele, iar a doua zi când mi s’a raportat afacerea mi-a crăpat obrazul de rușine ca Român
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
public tot mai numeros. Publicul iubitor de Eminescu și de cultură națională este invitat să asiste la un program de excepție, care debutează cu momentul „Comicul eminescian - un umor fără umoare”, susținut de dr. Corina Popescu, urmat de „De la Eminescu cetire...”, realizat de jurnalistul Miron Manega, apoi de „Eminescu, simbol al unității naționale”, prin care conf. dr. Corneliu Zeană va puncta din nou perspectiva patriotică a operei eminesciene. Dubla semnificație a lunii decembrie, cea a celebrării Zilei Naționale și alaiul de
UZPR continuă seria Seratelor „Eminescu, jurnalistul” [Corola-blog/BlogPost/92531_a_93823]
-
este scrisă cu un rece ochi filosofic și străbătută de relația om muritor-astral/eternitate; accent destul de grav la o vârstă care, încă, nu presupune, neapărat, un studiu al profundului. De aceea, cu atât a fost mai mare, pentru mine, plăcerea cetirii corpusului textelor. Redau, mai la vale, câteva eșantioane întru susținerea afirmațiilor pe care le-am făcut mai la deal: LUI (MateiGabriel): ’’M-ai lăsat, stăpâne ceresc/Pe perna Ta să dorm./ Mi-ai dăruit un înger, Gabriel,/Semn al trecerii
MARIUS CIOAREC – ‘’VEŞNIC ÎNDRĂGOSTIT’’ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383803_a_385132]
-
la sala Euterpe a Universității Spiru Haret, strada Ion Ghica nr. 13, intrarea din strada Doamnei. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Fundația literar - istorică “Stoika”. Moderator, Doru Dinu Glăvan. Serata “Eminescu, jurnalistul” Programul ediției din luna decembrie: • “De la Eminescu cetire” prelegere susținută de Miron Manega. • “Eminescu în numismatică” prezentare susținută de Mihai Costin. • “Presa românească în exil” - Vintilă Horia. Prezintă prof.univ.dr. Mihaela Albu, prof.dr. Dan Anghelescu, prof.univ.dr. Mircea Anghelescu, prof.univ.dr. Vasile Spiridon. • “Un an de la apariția revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ”, prezentare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93156_a_94448]
-
sau poetul Cezar Ivănescu și actorul Mihai Mălaimare l-au stimulat pe autor să continue și astfel au apărut cărțile “Canada, Țara hyperboreenilor”, 2003, cu traducere ‚”Le pays des Hyperboreens” în 2005, apoi „Străin în America”, 2007 și „De la Herodot cetire”, 2009. Șantierul său de creator anunță alte titluri, iar versurile scriitorului, convins că “poezia este regina literaturii” au apărut traduse în limbi străine, mai ales în franceză și, așa cum cu mulțumire a arătat autorul participanților la reuniune, în revista “Junosti
O ANIVERSARE LITERARĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN PARALEL CU VIZITA PREŞEDINTELUI OBAMA, ÎN CAPITALA CANADIANĂ OTTAWA [Corola-blog/BlogPost/93164_a_94456]
-
cale am aflat-o. Prietenul C. Angelescu, Directorul de atunci, un frecvent auditor al cursurilor la Fundație, veni să-mi propună să-mi dau concursul, inaugurând conferințele ce voia să introducă și la noi. Necunoscând diferența între vorbirea liberă și cetirea la Radio, am primit fără nici o ezitare. în ziua cuvenită prietenul Director veni să mă ia cu automobilul, la ora convenită, după 6 după amiaza. După ce-mi dete lămuririle necesare, fui lăsat singur într-o cabină mică, peste tot
Al. Tzigara-Samurcaș - Din amintirile primului vorbitor la Radio românesc by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Memoirs/9144_a_10469]
-
intimidat și foarte nesigur de mine. }inând manuscrisul cu ambele mâini, nu-mi venea să încep, simțindu-mă stingherit în fața microfonului. Lipsa auditorilor, cu care eram așa de familiarizat, mi-a tăiat avântul necesar unei conferințe. Dându-mi seama de cetirea monotonă, m-a cuprins și mai tare groaza, gândindu-mă la efectul neplăcut ce trebuia să producă asemenea debit asupra ascultătorilor. Sudori reci m-au năpădit și, după un sfert de ceas de chin, am eșit din cușcă mai obosit
Al. Tzigara-Samurcaș - Din amintirile primului vorbitor la Radio românesc by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Memoirs/9144_a_10469]
-
Simona Vasilache N. Iorga, Scrisori de femei (Poate fi întrebuințată ca o carte de cetire în liceele de fete), Datina Românească, Vălenii de Munte, 1932. Cu gândul la educația tinerelor fete, Iorga publică, în 1932, la Vălenii de Munte, o culegere de scrisori ale doamnelor, din Evul Mediu până la Regina Elisabeta. Din toate treptele sociale
Ăste foi de dânsa scrise... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3923_a_5248]
-
mama, nici tata, nici bonele. Iar cei care îl iubesc cu adevărat și care i-ar fi dat multe pentru suflețel, n-au avut voie să se apropie prea mult (aproape deloc) de el pentru că nu era bine (după părinți cetire) să crească în casa bunicilor. Dacă bunica s-ar fi angajat slugă, bine de bine, dar altfel nu. De ce?! Nu înțeleg, pur și simplu nu pot înțelege de ce vrei să-i golești suflețelul de ce este mai bun și mai frumos
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
nici un tovarăș deasupra lui?" Am pierdut tot ce credeam că e tot: slujba, iubitul și (culmea) am cîștigat scrisul. Dacă scapi de iluzia urcușului social, dacă dai drumul din mîini la lucruri, căderea devine ascensiune. La urma urmelor, de la antici cetire: nu ești sărac dacă n-ai, ci dacă vrei să ai și nu ai. Ce contează bunăstarea socială față cu bunăstarea interioară? Oscar Wilde v-ar contrazice: Cînd eram tînăr credeam că banii sînt cel mai important motor al lumii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
funcționează, acțiunile scad, dar bursa de organe funcționează bine. Alt inspector e prins în flagrant, altă judecătoare e prinsă pentru luare de mită. Șpaga s-a scumpit și ea, în rînd cu lumina, cu benzina, cu gazul. Pila, de la neanicu cetire, a ajuns, sub neanelu, corupție. Unul din treizeci de tineri se droghează, procentajul țărilor vestice. Ne-am aliniat. Și, Cristoase, ce știre! Avem, la București, primul Centru național dă ghicit, nenicule. Ne-am făcut! Asta da, ispravă națională. Vreți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ar fi sunat, în timpul evenimentelor de la sfîrșit de an '89, altfel: "NU MÎNJIȚI ZIDURILE CU SÎNGE, TOVARĂȘI!". În faza Șoitu, "organele" se mai mulțumeau cu adeziuni formale. Pasăre, adjunctul, te dojenea că n-ai destul entuziasm pentru tezele de la Ceaușescu cetire ("Cum? Socialismul e o tragedie? Nașterea a fost grea, dar de ce să pui accent numai pe victime, cînd am ajuns la România-armonia?") și cam atît. Dar Leandru pîndea orice ezitare ideologică, orice subtext subversiv, orice strănut contra vîntului. Deforma texte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
multiplicată pe clapele unui pian. Azi, spre prînz, Lucian Foișor purta un pardesiu lung, negru (Max Mara? Ferraud? Escada?) peste o vestuță de piele maro, dinspre hippy. Nu practicam noi tactica unui pic de nebunie (și de flori), de la hippies cetire? Fantastic în toată scena era jobenul. Jobenul impecabil satinat, de pe capul lui Lucian. Ce-i fantasticul decît un accident în obișnuit? "Hei!", vrea să mă chițăie vocea de-a doua, dar o ignor. Erai terrribil, monșer Lucian, parol, cu jobenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
hora-n drum. O să te fac să speli scările". Milucă s-a arătat și el adept al mimetismului și-al plagiatului. "Cărți din cărți se mî-fac. Atîta nevoie de inventivitate e mî...". Adverbul nu l-a mai găsit. De la Descartes cetire: Bene vixit qui bene latuit. Trăiește bine cine-și incifrează bine ideile opozante. Ce n-ar fi făcut Milucă să nu-l irite pe iritabilul director? Doctorul în Bolliac își alegea subiecte fără însemnătate. Despre Ieminescu scria doar Mistrie. Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
fost atinși cu sabia boantă. Senzația falsă a lemnului pe piele îi euforiza. Sperau că au scăpat de moarte, chiar și cînd capetele li se rostogoleau în coș. Lua cineva în seamă, ia cineva în seamă înțelepciunea antică? De la Vergiliu cetire: "Salvarea învinsului e să nu mai spere în nimic". Tano își vîră fruntea în palma mea, ca și cum mi-ar spune: "Io te mîngîi pe tine, muiere, nu tu pe mine". Simte cînd ceva mă apasă. Mîncăm, Iordanco? Îmi pivotează în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
America a fost tradusă în albaneză de prof. dr. Luan Topciu, un alt prilej de bucurie și satisfacție. 8. Tot românul e poet. Deci, nu ai rezistat tentației de a scrie și versuri. A apărut un prim volum - De la Herodot cetire - si cateva participări la festivaluri internaționale de gen. Ce are atât de atrăgător această muză, Calliope, încât «să te răpească» din lumea prozei? Dragă Cristina, trebuie să-ți spun că m-am născut ascultând poezii. Mama mea, Elisabeta Gh. Costeanu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]