289 matches
-
public tot mai numeros. Publicul iubitor de Eminescu și de cultură națională este invitat să asiste la un program de excepție, care debutează cu momentul „Comicul eminescian - un umor fără umoare”, susținut de dr. Corina Popescu, urmat de „De la Eminescu cetire...”, realizat de jurnalistul Miron Manega, apoi de „Eminescu, simbol al unității naționale”, prin care conf. dr. Corneliu Zeană va puncta din nou perspectiva patriotică a operei eminesciene. Dubla semnificație a lunii decembrie, cea a celebrării Zilei Naționale și alaiul de
UZPR continuă seria Seratelor „Eminescu, jurnalistul” by http://uzp.org.ro/uzpr-continua-seria-seratelor-eminescu-jurnalistul/ [Corola-blog/BlogPost/92531_a_93823]
-
la sala Euterpe a Universității Spiru Haret, strada Ion Ghica nr. 13, intrarea din strada Doamnei. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Fundația literar - istorică “Stoika”. Moderator, Doru Dinu Glăvan. Serata “Eminescu, jurnalistul” Programul ediției din luna decembrie: • “De la Eminescu cetire” prelegere susținută de Miron Manega. • “Eminescu în numismatică” prezentare susținută de Mihai Costin. • “Presa românească în exil” - Vintilă Horia. Prezintă prof.univ.dr. Mihaela Albu, prof.dr. Dan Anghelescu, prof.univ.dr. Mircea Anghelescu, prof.univ.dr. Vasile Spiridon. • “Un an de la apariția revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ”, prezentare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/invitatie-la-evenimentul-uzpr/ [Corola-blog/BlogPost/93156_a_94448]
-
scump din poeyiile conservate în sânul lui”. “Era anul 1857 și în Pesta depusesem esamenele de stat. Baladele poporale române adunate de dl. Vasile Alecsandri atunci le văzui pentru prima dată într-o broșurică. Plăcerea ce m'a cuprins la cetirea lor, aducerea aminte că acasă, la Lipova, am auzit asemenea cântece poporale despre vitejia românilor mă îndemnară ca să culeg poesii poporale din părțile de dincoace de Carpati”, mărturisea juristul Marienescu. În 1861, la București apare volumul Poesie populară, colinde culese
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
public călduros și invitați speciali. Președintele UZPR, dl Doru Dinu Glăvan, asemeni unui magician, captează atenția auditoriului, cu comentarii bine punctate, dezvăluind momentele speciale ale seratei și prezentând personalitățile invitate cu acest prilej. Subiectele seratei au fost : 1.”De la Eminescu cetire”-prezentat de scriitorul,jurnalistul,poetul Miron Manega. Scriitorul ne invită să ne delectam cu paginile revistei” Certitudinea”,o revistă de cultură,spiritualitate și atitudine. 2.”Eminescu în numismatica.” Mihai Costin, presedintele Grupării Colecționarilor de Medalii și Insigne „Mihai Eminescu”,membru
Serata ” Eminescu, jurnalistul”- decembrie 2015 by http://uzp.org.ro/serata-eminescu-jurnalistul-decembrie-2015/ [Corola-blog/BlogPost/92369_a_93661]
-
pe-unde urșii se mai certau cu râșii și au purces trei zile și codri iar vreo șapte... Pe calul negru Riga ducea noaptea pre noapte. Pe unde gustă zarea tăriei voroneții acolo e tărâmul Fântânii Tinereții. *** „Tu, fiul meu, cetirea ascult-o cum se-nrouă: De cauți drum fântânii vă dau Porunca Nouă: Nu măsurați cu timpul stihoavna din grăunte, că piatra cât de mică-i la fel din duh de munte. Poteca ta din codrul ce toamna nu întomnu-l e
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
care i-a observat cu mare atenție. ”Istoria , cu tot cu actori, pare că se repetă și în zilele noastre”, a remarcat, pe bună dreptate, doamna dr. Corina Popescu. Jurnalistul Miron Manega a rostit de data aceasta un poem propriu, De la Eminescu cetire. A urmat domnul conf. univ. dr. Corneliu Zeana care a dezvoltat subiectul Eminescu, simbol al unității naționale. Prin întreaga sa operă Mihai Eminescu a stăruit asupra elementelor esențiale și definitorii ale identității românești. Domnul dr. Corneliu Zeana a evocat unele
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 by http://uzp.org.ro/serata-eminescu-jurnalistul-decembrie-2016/ [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
de cât scriitorului Al. Cetățeanu dorul de ulițele satului în care s-a născut și a copilărit? Îi alină dorul de mirifica Vale a Oltului? La prima întrebare vă răspund cu o poezie de-a mea din volumul „De la Herodot cetire” publicat acum vreo câțiva ani la Editura Academiei Internaționale Orient-Occident (Dumitru M. Ion și Carolina Ilica, născută în Țara Oașului !) . Se numește „Dealurile mele” - de la Amărăști, se înțelege: Am plecat în lume/ Din om bun, nebun./ Dorurile-n pârgă/Cui
Interviu cu scriitorul Alexandru Cetateanu, Canada by http://uzp.org.ro/interviu-cu-scriitorul-alexandru-cetateanu-canada/ [Corola-blog/BlogPost/92428_a_93720]
-
uniți, așa cum sunt alte popoare, deci puternici. Avem exemple destule. Din nefericire, „blestemul lui Herodot” ne tot urmărește. Să revin cu o poezie, publicată (în engleză) în „Asia Literay Review”, „Iunosti” (în rusă) și alte publicații. Se numește „De la Herodot cetire” , din cartea cu același titlu, de care am „pomenit” mai sus : Herodot a scris cândva/ Că străbunii noștri, tracii/ N-ar avea asemănare/ De n-ar fi-nvrajbiți ca dracii. Însă, lor, să se unească/ Nicicum voia nu le-a fost
Interviu cu scriitorul Alexandru Cetateanu, Canada by http://uzp.org.ro/interviu-cu-scriitorul-alexandru-cetateanu-canada/ [Corola-blog/BlogPost/92428_a_93720]
-
Că se ceartă fără rost. Noi, urmașii lor de sânge,/ Calea le-am bătut prin veac./ Niciodată și niciunde/ Nu aflarăm flori de leac. Veșnic ne stă-n fire cearta,/Blestemata pizmuire/ Și ne-am cununat cu vrajba,/De la Herodot cetire... Noi, scriitorii, am fost uniți până acum vreo 8 ani și cred că dădeam un exemplu bun românilor, dar au apărut doi „cai troieni” în asociație și după un timp au creat „vrajbă” , au făcut o altă asociație de „limbă
Interviu cu scriitorul Alexandru Cetateanu, Canada by http://uzp.org.ro/interviu-cu-scriitorul-alexandru-cetateanu-canada/ [Corola-blog/BlogPost/92428_a_93720]
-
sau poetul Cezar Ivănescu și actorul Mihai Mălaimare l-au stimulat pe autor să continue și astfel au apărut cărțile “Canada, Țara hyperboreenilor”, 2003, cu traducere ‚”Le pays des Hyperboreens” în 2005, apoi „Străin în America”, 2007 și „De la Herodot cetire”, 2009. Șantierul său de creator anunță alte titluri, iar versurile scriitorului, convins că “poezia este regina literaturii” au apărut traduse în limbi străine, mai ales în franceză și, așa cum cu mulțumire a arătat autorul participanților la reuniune, în revista “Junosti
O ANIVERSARE LITERARĂ ROMÂNEASCĂ, ÎN PARALEL CU VIZITA PREŞEDINTELUI OBAMA, ÎN CAPITALA CANADIANĂ OTTAWA by http://uzp.org.ro/o-aniversare-literara-romaneasca-in-paralel-cu-vizita-presedintelui-obama-in-capitala-canadiana-ottawa/ [Corola-blog/BlogPost/93164_a_94456]
-
și răbdare pentru cercetare. O filă de cronică Omului în părul căruia strălucesc zăpezile marilor lumini ale Rucărului, dotat cu o istorie proprie, sub fruntea căruia se aprind, se înregistrează și se păstrează sfintele - izvoare-hrisoave...de la întemeiere, de la Matei Basarab cetire, de luptă ale rucărenilor (semnează membrii societății). „Vizitând aceste muzeu, creat de efortul unui singur om, simt nevoia să-mi exprim marea mea admirație pentru istoricul Gh. Pârnuță...Rucărenii au datoria să-i ridice un monument profesorului dr.Gh. Pârnuță pentru
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/La_rucar_muscel_un_muzeu_particular_mai_putin_cunoscut_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/371262_a_372591]
-
CERURI, N-AI VOIE SĂ-L URĂȘTI., de Nicolae Stancu, publicat în Ediția nr. 1721 din 17 septembrie 2015. A plânge pentru semeni, nu este-o-ndatorire, Nu te obligă nimeni o moarte să jelești Dar pentru toată lumea, de la Hristos cetire: Pe cel ce pleacă-n ceruri, n-ai voie să-l urăști. Păcate-avem cu toții, mai multe, mai puține. Le-or judeca la Vamă , când trecem, de Acei, Ce sunt fără de pată, în albe pelerine... Nu suntem noi nici îngeri , nu
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
păcate nu-l da la mort de-a dura, Că s-ar putea întoarce chiar împotriva ta. În sfântul purgatoriu, e timp de chinuire, Pe-acel ce stă la Vamă e trist să-l ocărăști. Să știe toată lumea, de la Hristos cetire: Pe cel ce pleacă-n ceruri, n-ai voie să-l urăști. REPLICĂ LA O POEZIE SCRISĂ DE UN PRIETEN ... Citește mai mult A plânge pentru semeni, nu este-o-ndatorire,Nu te obligă nimeni o moarte să jeleștiDar pentru
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
pleacă-n ceruri, n-ai voie să-l urăști. REPLICĂ LA O POEZIE SCRISĂ DE UN PRIETEN ... Citește mai mult A plânge pentru semeni, nu este-o-ndatorire,Nu te obligă nimeni o moarte să jeleștiDar pentru toată lumea, de la Hristos cetire:Pe cel ce pleacă-n ceruri, n-ai voie să-l urăști.Păcate-avem cu toții, mai multe, mai puține.Le-or judeca la Vamă , când trecem, de Acei,Ce sunt fără de pată, în albe pelerine... Nu suntem noi nici îngeri , nu
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
păcate nu-l da la mort de-a dura,Că s-ar putea întoarce chiar împotriva ta.În sfântul purgatoriu, e timp de chinuire,Pe-acel ce stă la Vamă e trist să-l ocărăști.Să știe toată lumea, de la Hristos cetire:Pe cel ce pleacă-n ceruri, n-ai voie să-l urăști.REPLICĂ LA O POEZIE SCRISĂ DE UN PRIETEN... VII. CELUI CARE NU MAI ESTE, de Nicolae Stancu, publicat în Ediția nr. 1720 din 16 septembrie 2015. Celui care
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
ori, apoi duse repede mâna la gură, pentru a feri de ochii indiscreți ai comesenilor - de parcă ar mai fi ceva de ascuns - dinții rari și strâmbi, „ca de greblă uitată-n drum și călcată de căruță” (expresie tot de la Stemate cetire!). -Nu există pomană-n lumea asta să-l îngrașe pe Stemate, bă Petre. Ăsta-i fieru' dracu'! se băgă în vorbă și Neculai Știrbu, care pân-atunci mestecase chinuit, ceva mai la dreapta lui. Stemate era înalt și slab, de
LA POMANA ELECTORALA de LIVIU GOGU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/La_pomana_electorala.html [Corola-blog/BlogPost/360678_a_362007]
-
VOIE SĂ-L URĂȘTI. Autor: Nicolae Stancu Publicat în: Ediția nr. 1721 din 17 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului A plânge pentru semeni, nu este-o-ndatorire, Nu te obligă nimeni o moarte să jelești Dar pentru toată lumea, de la Hristos cetire: Pe cel ce pleacă-n ceruri, n-ai voie să-l urăști. Păcate-avem cu toții, mai multe, mai puține. Le-or judeca la Vamă , când trecem, de Acei, Ce sunt fără de pată, în albe pelerine... Nu suntem noi nici îngeri , nu
PE CEL CE PLEACĂ-N CERURI, N-AI VOIE SĂ-L URĂȘTI. de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_stancu_1442466976.html [Corola-blog/BlogPost/365608_a_366937]
-
păcate nu-l da la mort de-a dura, Că s-ar putea întoarce chiar împotriva ta. În sfântul purgatoriu, e timp de chinuire, Pe-acel ce stă la Vamă e trist să-l ocărăști. Să știe toată lumea, de la Hristos cetire: Pe cel ce pleacă-n ceruri, n-ai voie să-l urăști. REPLICĂ LA O POEZIE SCRISĂ DE UN PRIETEN Referință Bibliografică: PE CEL CE PLEACĂ-N CERURI, N-AI VOIE SĂ-L URĂȘTI. / Nicolae Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PE CEL CE PLEACĂ-N CERURI, N-AI VOIE SĂ-L URĂȘTI. de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_stancu_1442466976.html [Corola-blog/BlogPost/365608_a_366937]
-
și de reprezentanta mămicilor și a bunicilor, doamna Ioana Cionca. Într-un moment inedit al orei deschise, doamna învățătoare Marioara Herpuț a prezentat elevilor și mamelor invitate o ediție autentică din primul Abecedar românesc intitulat „Metodă nouă de scriere și cetire pentru uzul clasei I primară” (Abecedarul lui Ion Creangă), o lucrare didactică redactată de Ion Creangă, în colaborare cu colegii săi institutori C. Grigorescu, Gh. Ienăchescu, N. Climescu, V. Răceanu și A. Simionescu, care a apărut la Iași pe 8
UN MĂRȚIȘOR DE LA ÎMPĂRATUL POVEȘTILOR de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/sorin_petrache_1457100925.html [Corola-blog/BlogPost/367633_a_368962]
-
numai un deceniu înainte, progresul este evident, cartea croindu-și anevoios dar sigur drumul spre oameni. Așa se explică înființarea primelor case de citire din oraș . Una dintre acestea este atestată pentru anul 1912 cu denumirea de Casa populară de cetire din Tr Severin, înființată de un grup de .. funcționari, meseriași, negustori și studenți, pentru a răspunde unor nevoi însemnate, împrăștierea luminii în straturile sociale lipsite de orientarea necesară vieții 61. Pentru anul următor este atestată, tot în Tr Severin, 194
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_viata_cultural_varvara_magdalena_maneanu_1384428239.html [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
Severin, înființată de un grup de .. funcționari, meseriași, negustori și studenți, pentru a răspunde unor nevoi însemnate, împrăștierea luminii în straturile sociale lipsite de orientarea necesară vieții 61. Pentru anul următor este atestată, tot în Tr Severin, 194 Casa de cetire Petre Liciu 62. În anii 1915-1916 Societatea culturală Mihai Eminescu organiza serbări în grădina publică pentru strângerea de fonduri necesare înființării de biblioteci sătești 63 și pentru înființarea în oraș a unei case de citire care să poarte numele C.I.
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_viata_cultural_varvara_magdalena_maneanu_1384428239.html [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
93. În orașul Turnu Severin, șezătorile se organizau prin intermediul unor societăți și cluburi precum Atheneul român, Secția locală a ligii culturale , Clubul cultural - distractiv Severinul ( 1906), Societatea culturală Mihai Eminescu( 1910), Societatea culturală Teatrul orașului Tr Severin , Casa de cetire, Petre Liciu, Societatea Casa poporului, Muzeul de Istorie și Etnografie ( 1912 ) 94etc. Între acestea, o activitate mai susținută are Atheneul ( președinte Gr. Constantinescu ) care , în decembrie 1901 deschide cel de al doilea ciclu al șezătorilor sale 95 însoțite mai întotdeauna
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_viata_cultural_varvara_magdalena_maneanu_1384428239.html [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
nu depășeam cu un cap clanța ușii, poate și datorită faptului că mă tunsese tata chilug, în urma unei boacăne făcute cu a lu' Codiță - prietenul meu cel mai bun ... în toate nebuniile -, când la pedeapsa tăierii părului se adăugase și „cetirea ca pe apă” a romanului „Robinson Crusoe” al lui Daniel Defoe. Recunosc, a fost un truc reușit, altfel nu căpătam cartea, dar am primit și bonus, tăierea moțului. Cartea o citisem mai demult, când mi-o dăduse Vițu, celălalt tată
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/marin_tra%C5%9Fc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/340899_a_342228]
-
nu depășeam cu un cap clanța ușii, poate și datorită faptului că mă tunsese tata chilug, în urma unei boacăne făcute cu a lu' Codiță - prietenul meu cel mai bun ... în toate nebuniile -, când la pedeapsa tăierii părului se adăugase și „cetirea ca pe apă” a romanului „Robinson Crusoe” al lui Daniel Defoe. Recunosc, a fost un truc reușit, altfel nu căpătam cartea, dar am primit și bonus, tăierea moțului. Cartea o citisem mai demult, când mi-o dăduse Vițu, celălalt tată
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/marin_tra%C5%9Fc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/340899_a_342228]
-
noaptea existenței? Și nu numai noi, ființe cu minte, ci și celelalte viețuitoare cu un instinct de conservare mult mai avansat. ● Sacrul se retrage din lume precum soarele în apus. Ori precum speciile de viețuitoare pe cale de dispariție, de la Darwin cetire, care din disperare spre a mai supraviețui fie și o scurtă vreme se ascund hăituite tot mai adinc în întunecimea și desișul umbros al pădurii, pana cand și pădurea dispare, pînă cînd și lacul din pădure se evaporă și pășunea
DESPRE ISPITA DE A TRAI DOAR CU PAINE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1476369404.html [Corola-blog/BlogPost/379234_a_380563]