74 matches
-
40 și 50 de ani. Cică e din cauza stresului. Au rămas fără slujbă, bani nu mai au, datorii au pe la bănci, cu pământul nu se mai descurcă. Sărăcie lucie. Părintele nu mai prididește, aleargă de la o casă la alta cu cetitul, apoi de la o groapă la alta. Au rămas atâtea femei vădane, că te apucă dorul de ele. Ogoarele sunt asfixiate de bălării, n-are cine să le mai muncească, câinii urlă după stăpânii lor și stau pe morminte nopți de-
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
apare la cei doi coautori, motivația scrierii acestei cărți, cu un titlu pe care îl recunosc drept pretențios, și de aceea se face trimitere la cronicarul Miron Costin „Că nu iaște alta mai frumoasă și mai de folos zăbavă, decât cetitul cărților”, conștienți că „Trecerea ta prin timp ireversibil, să lase o umbră”. Fiecare mărturisește că multe alte proiecte/ cărți au fost începute, dar „muza” nu le este îndeajuns de generoasă. După destule digresiuni, se revine la ideea de bază a
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maria_apetroaiei_cronica_valentina_becart_1378571254.html [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
Sadoveanu, iar celălalt Victor Puiu, fiul ceferistului Ioan Puiu. Cum Victor s-a născut la 27 februarie 1979, cu un an (neîmplinit) înaintea nașterii lui Mihail (5 noiembrie 1980), cei doi copii predestinați să amprenteze istoria timpului lor au învățat „cetitul” și socotitul de la același învățator, „Domnu’ Trandafir” (Mihai Busuioc), în aceeași „odaie lungă, cu tavanul scund”, în care „toate patru clase erau grămădite”. După ce lui Mihail îi muri mama, tatăl său se întâmplă să se recăsătorească cu Maria Puiu din
MIHAIL SADOVEANU ŞI MITROPOLITUL VISARION PUIU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/_meandrele_si_tainele_unei_p_gheorghe_parlea_1361997215.html [Corola-blog/BlogPost/351986_a_353315]
-
informație istorică, contextualizată temei centrale, m-au acaparat complet. Zile la rând, motivația indusă de pagini citite pe apucate mă "silea" să redeschid cartea și să-mi fac notițele menite să-mi garanteze că n-am irosit "zăbava" legată de "cetitul cărților", la care ne-a îndemnat cronicarul. Și uite-așa am aflat, între altele, mult mai multe despre existența fortificațiilor romane (a "valurilor de graniță") și în Bucovina, despre "taifai", protoromânii dintre Prut și Nistru care au fost pavăza vetrelor
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Sfant_e_numele_tau_voloca_gheorghe_parlea_1367856884.html [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
mie este toată ediția și de pe acum trebuie să te gândești la ediția a doua, care va fi reclamată pe la toamnă și în care vei putea face tu toate îndreptările ce le crezi de trebuință. Poeziile D-tale sunt azi cetite de toate cucoanele, de la Palat până la mahalaua Tirchilești, și la întoarcerea în țară te vei trezi cel mai popular scriitor al României. Așa cam este, dar tot nu este rău, când te simți primit cu atâta iubire de compatrioții tăi
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105400_a_106692]
-
agită mediatic, poate fi umplută cu te miri ce. Cam asta este și forma exactă lubric a Libertății. Fiecare face din tine ce vrea. Dacă-l primești prin ecran în pacea familiei. Iar cel mai bun îndemn ție la zăbava cetitului cărților sau a voiajului pe Google Earth, cu popasuri la marile mediateci ale Infrastructurii Intelectuale a altora, e infamia vreunui patron ce-ți distruge până și singura emisiune sau rubrică frecventată, din senin, fără nici o rațiune, doar că așa vrea
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346244745.html [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
musicești. Ca un element inedit al manifestării trebuie menționată demonstrația de tipar manual intitulată Happening - Moara de Hârtie unde publicul a putut tipări cu propria mână un fragment din Letopisețul lui Miron Costin referitor la bucuria pe care o dă “cetitul cărților”. Ce element mai reprezentativ din programul destinat aniversării unei biblioteci se putea găsi?! Editura Academiei a avut propriul stand de cărți, oferite la preț promoțional, cărți importante și interesante, ce s-au epuizat rapid. Pe parcursul întregii serii publicul a
Cronica unui eveniment: Noaptea Porților Deschise la Biblioteca Academiei Române by http://revistaderecenzii.ro/cronica-unui-eveniment-noaptea-portilor-deschise-la-biblioteca-academiei-romane/ [Corola-blog/BlogPost/339657_a_340986]
-
începută de bolșevici prin colectivizarea industrială forțată. Acum, noi postacii, postănacii, cameleonii, chibiții, zdrențele, tablagiii, cocalarii, popândăii, cârcotașii, ratonii, tonomatele și sconcșii, ca nechezoli potențial virtuali, deosebim cu mâhnire între Cărturar, Diplomectual, Microintelectual și Intelectual. Cărturar este iubitorul de zăbava cetitului. Desigur, ispitit el este să adauge-n raft și vreo cărțulie personalizată cu numele său, adesea o carte moartă, o mortăciune jilavă dovedind deontologic lipsă de caracter și comportament ecologic ca virgulă om, carte ilizibilă și necitită ce va îngălbeni
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346056658.html [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
de vreo lege. Deci... Dar eu, „școlit” la vreme, știam încă mai demult, de la un cronicar moldav, trăitor în secolul al XVII-lea, „că nu iaste alta și mai frumoasă și mai de folos în toată viața omului zăbavă decît cetitul cărților”... (Protocronist!, m-ar „deconspira” criticul „știe tot”). Volumul, atrăgător grafic, întitulat, ca într-o celebră doină, „Din Văianu la Toronto” („Din Boian la Vatra-Dornii/ Au umplut omida cornii...// Din Hotin și pîn la Mare...”), este semnat de către domnul Ion
NOTE DE LECTURĂ de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496513687.html [Corola-blog/BlogPost/384839_a_386168]
-
înepuizabilă liric, dar cu o altă motivație - „moartea căprioarei”. Mai tragică decât am putea crede că poate fi suportat omenește. Lectura atentă a celor patru nuvele: „Coarba„, „Jugul din Gura Lupoii”, „Idile” și „Cireșe amare”, apropie pe cititor de realitate „cetitului”, la propriu. A ceva „scris„ după „legile scrisului”. Normal, deci. Imposibil de realizat în cea mai mare parte din „paginile” volumului „Din Văianu la Toronto”. În care, Ion C. Gociu reușește să te asocieze la „lectura„/„cetitul” unei cărți „nescrise
NOTE DE LECTURĂ de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496513687.html [Corola-blog/BlogPost/384839_a_386168]
-
cititor de realitate „cetitului”, la propriu. A ceva „scris„ după „legile scrisului”. Normal, deci. Imposibil de realizat în cea mai mare parte din „paginile” volumului „Din Văianu la Toronto”. În care, Ion C. Gociu reușește să te asocieze la „lectura„/„cetitul” unei cărți „nescrise”! O carte pe care el o „citește” prin ochii și simțurile tale. Tu vezi și auzi simultan cu autorul. Ca într-o magie. Dacă reușești să te sincronizezi cu el, ai câștigat pariul de a te contopi
NOTE DE LECTURĂ de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496513687.html [Corola-blog/BlogPost/384839_a_386168]
-
și renumita Editură Humanitas, cuprinde opt capitole, incluse în 280 de pagini, și este alcătuit din următoarele titluri: „Ce facem cu viața noastră", „Despre lucrurile cu adevărat importante", „Ordinea subtilă a lumii", „Perplexități și indispoziții cotidiene", „Feluri de a fi", „Cetitul cărților", „Martirajul limbii române" și „Cum stăm la televizor". „N-aș vrea să par nostalgic, vetust, apocaliptic. Cred însă că este bine să luăm notă de mersul lucrurilor, să ne întrebăm, la rece, ce am câștigat și ce am pierdut
ANDREI PLEŞU, DESPRE FRUMUSEŢEA UITATĂ A VIEŢII, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2011, 280 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_despre_stelian_gombos_1331815293.html [Corola-blog/BlogPost/354805_a_356134]
-
scrise cu caractere latine, după ordinea datei fiecărei operațiuni, fără a se lasă vreun loc în alb și fără a se face ștersături sau adăugiri. Cînd sînt necesare îndreptări, ele vor fi astfel făcute încît cuvintele îndreptate să poată fi cetite. Registrele societăților pe acțiuni, în comandita pe acțiuni și cu răspundere limitată vor fi ținute numai în limba română. Articolul 45 Registrul jurnal și inventar vor fi numerotate pe fiecare pagină, iar cartea mare va fi numerotata astfel încît paginile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135810_a_137139]
-
va face vorbire despre această în procesul-verbal. Cererile scrise ale persoanelor care nu pot semna, vor fi semnate prin punere de deget în fața președintelui instanței sau înlocuitorului sau, iar în comunele rurale și în fața notarului; cererea va fi mai întîi cetita părții, făcându-se arătare despre această pe cerere. În cazurile prevăzute de alineatele 2 și 3, se va face arătare de chipul cum s'a stabilit identitatea părții. Art. 83. - Cînd cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141569_a_142898]
-
și statui de marmură. Constantin Argetoianu o cunoscuse pe Olga Mavrocordat înainte de căsătorie, la Viena, descriind-o astfel: "“Fată frumoasă, viguroasă și arătoasă, cu doi ochi negri care sfredeleau, emancipată (călătorea singură, lucru neobișnuit) și inteligentă. Plină de farmec și cetită.”" În perioada Primului Război Mondial, a fondat "Societatea pentru ocrotirea orfanilor de război", a cărei președintă a fost. În anul 1918 ea a înființat în palatul familiei de la Miroslava Orfelinatul "Principesa Olga M. Sturdza", transformat în anul 1919 în Școala superioară de
Olga Sturdza () [Corola-website/Science/308083_a_309412]
-
alte țări. La Bruxelles am vorbit în condiții și mai sumare, la un aparat instalat într-o casă particulară, unde lumea forfotea ca la bâlci, cerându-mi-se să reduc la jumătate comunicarea scrisă, ce fu mai mult vorbită decât cetită. Improvizație peste tot. Din fericire, în odaia în care vorbeam fiind și câțiva ascultători vorbirea liberă nu m-a stânjenit. După cele arătate de pe aiurea, nu pot încheia aceste amintiri decât cu laudele cuvenite instalațiunilor noastre. Cu plăcere constat că
Al. Tzigara-Samurcaș - Din amintirile primului vorbitor la Radio românesc by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Memoirs/9144_a_10469]
-
de la Roma exilați în Dacia; d) refacerea istoriei Moldovei de la primul descălecat, completînd astfel cronica lui Ureche; e) elogiul scriiturii și al lecturii: „... căci nu este alta și mai frumoasă și mai cu folos în toată viața omului zăbavă decît cetitul cărților”. Opera propriu-zisă este alcătuită din șapte capitole: I. Prezentarea geografică și etnografică à Italiei; II. Formarea Imperiului Roman; III. Înfățișarea Daciei; IV. Cucerirea și colonizarea Daciei de către Traian; V. Mărturii arheologice despre originea poporului român; VI. Mărturii filologice și
Miron Costin () [Corola-website/Science/299037_a_300366]
-
între altele a avut plăcerea a-și arăta atențiunea d-sale față de societate prin aceea că i-a dedicat o horă cu numele "Romînia jună". Ședințele curat literare s-au ținut într-o sală a Universității. Dintre operatele și criticile cetite amintim: "Cid ", poem tradus din Herder, de d. B. Mih. Lazar, "Naționalitatea ca element de cultură", de d. Petru Misiru. Critica asupra temei acesteia, de d. B. M. Lazar. "Despre Tragicomedia ", de d. M. Lazar. "Un tractat general despre agronomie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
întrebuințat pentru a-l lua oricui dreptul de a presupune plagiare. În privirea citației de "simple titluri", imputată autorului, găsim asemene în răspunsul din "Presă" reticențe unice în felul lor. Când noi spunem că autorul dă notițe critice asupra cărților cetite, atunci d-sa vine tocmai cu o carte (Prantl, Istoria logicei) la care nici nu se-ncape critică din punctul de vedere al ideilor, ci numai din acela al datelor. De ce n-au reprodus notița despre cartea lui Bain sau
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sabie a lui Damocles, „groaza nemaivăzută nicăieri“, a recunoașterii depline a luminării și învățăturii în general, „ca ceva obligator și necesar pentru om“. Rusia era în ajunul introducerii învățământului general obligatoriu, „dar în ce sens, cu ce program? Numai scrisul, cetitul și calculul, elementar și mărginite și acestea; dar în același timp - cât mai multe rugăciuni, limba slavonă veche, religia și gimnastica militară. Aproape nici o cunoștință de geografie, istorie, științe naturale etc. 59 Ibidem, p. 211-212. • Ibidem, p. 213. • Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ideilor și sentimentelor, caracterizări de opere curente sau de autori”), b). narațiuni, descripțiuni etc. desvoltate oral; c) controlul lecturilor recomandate acasă; d) expunerea orală a unui subiect ales de elev sau dat de profesor”; e) reproducerea liberă a cuprinsului bucăților cetite sau a unei povești spusă de profesor în clasă f) reproducerea liberă a unei întâmplări luate din vieața elevului” (Papadopol,1925: 51-52), la care adaugă „g) controlul exprimării elevilor” și „h) exerciții de memorizare”. în afară de faptul că denotația analizei literare
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
citească, având mereu în fața ochilor, poate cea mai cuprinzătoare definiție a actului magic al lecturii, pe care a dat-o cronicarul român Miron Costin...că nu iaște alta mai frumoasă și mai de folos în toată viața omului zăbava decât cetitul cărților.... prof. Larisa Potorac Grădinița Băcăoani, Vaslui Cartea în opoziție cu mass-media și internetul Un adevărat și înțelept proverb românesc ne spune: Cartea face omul - om, ca altoiul pomul pom. Aceasta înseamnă recunoașterea faptului că înălțarea la adevărata și deplina
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
lor însămnătoare slujbe. K. MIHAILIK de HODOCIN, Director Shoalei de Arte și Meșteșuguri 3 Proiect pentru băi publice și o shoală de înotat 2 de K. Mihailik de Hodocin Director Shoalei de Arte și Disertația despre folosul unui asemene așezământ, cetite în seanță publică a Academiei din 28 mart<ie>, Iași, la Institutul Albinei, 1843 Băi publice și o shoală de înotat Între institutele de educație și de sănătate, scăldătoarele publice și shoalele de înotare au cuprins astăzi posturi foarte însemnătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
7. 14 SJIAN, Departamentul din Lăuntru, tr. 1772, op. 2020, dosar 3459, f. 22. 15 Proiect pentru băi publice și o shoală de înotat, de K. Mihailik de Hodocin, Director Shoalei de Arte și disertația despre folosul unui asemene așezământ, cetite în seanța publică a Academiei din 28 mart., Institutul Albinei, Iași, 1843, p. 3 (anexa I/3). 16 SJIAN, Departamentul din Lăuntru, tr. 1772, op. 2020, dosar 3459, f. 23. 17 Augustin Scriban, Dicționarul limbii românești, Editura Presa Bună, Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cărților în limba grecească modernă, iacă ce am găsit [...]. Sărmană bibliotecă! Uitată în secriul ei la bejenia anului 1821, toată a slujit de fultuială ienicerilor! Ce n-aș da acum ca să am una din acele cărți de sute de ori cetite de tatăl meu7. Tot asta relatează și Barițiu, câțiva ani mai târziu, aproape în aceiași termeni: Din nenorocire noi până într-această vreme nu văzusem nici măcar o bibliotecă privată vreo o sută sau două de tomuri cuprinzătoare. Cele mai multe cărți ce
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]