5 matches
-
literare și al sistemului ortografic. Poziția lui Vulcan s-a bazat întotdeauna pe principiul unificării limbii pe baza graiului viu, ca o treaptă către unificarea culturală și națională. Revista a avut în permanență rubrici destinate cultivării limbii: „Salon”, „Conversare cu cetitoarele”, „Să ne curățim limba”. Vulcan a ezitat la început între exigențele etimologiste ale lui Timotei Cipariu, exagerările puriste sau de altă natură și îndrăzneala sistemului ortografic propus de Titu Maiorescu. Dar s-a aliniat cu timpul, după 1880, orientării maioresciene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
III, 1876), Barbu Strâmbu în Europa (1879-1880), Fata popii (1885-1886). Tot aici semnează impresii din călătoriile în țară și în străinătate (Bavaria, Boemia, Germania, Franța, Turcia), pagini interesante ca document psihologic, scrise într-un stil agreabil. Și acele „conversări cu cetitoarele”, caracteristice profilului publicației, sunt ale unui om plăcut, blajin, de lume. În nuvele el se fixează asupra cadrului local, alegându-și personajele din mediile satului și orașului ardelean. Conflictele sunt însă schematice, maniheiste, apăsat moralizatoare (Animă pentru animă, Amor și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
dar mai cu seamă se face simțit un accentuat apetit pentru epicul senzațional. Poate că, în interpretarea dată de gazetar, acest gen de literatură - romanul popular - nici nu își propunea altceva decât o „conversare” pe teme morale cu „cetitorii” și „cetitoarele” care căutau o compensație în ficțiune. De o circulație incomparabil mai mare s-au bucurat piesele lui V., foarte multe la număr (între acestea și o traducere, Gramatica, după Eugène Labiche și François-Antoine Jolly), el fiind, după Alecsandri, autorul cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
Dioptrica prin aceea "că află o răutăcioasă bucurie în împrejurarea ca până și lectrițele cele mai frumoase și mai mândre nu știu ce va să zică dioptrică ș-or trebui să onore-n secret știința bărbătească" - atuncea el totuși presupune că bărbații sau tații acestor cetitoare or fi știind-o fără ca să fi studiat cu toții optica. De aceea presupunem în genere la orce om cult o certă sau mai bine incertă măsură de cunoștințe. Însă afară de această determinare, atârnătoare tot încă de la întîmplarea tactului public, despre
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și a unui contur elegant” - o adevărată obsesie în epocă -, au fost „rezolvate” prin intermediul „corsetelor și al centurilor reductive”, comercializate în Bacău de doamna Blumenfeld. În cadrul rubricii „Colțul Femenin”, inaugurat de ziarul „Bacăul” în anul 1930, se aducea la cunoștința „cetitoarelor” noua concepție despre „siluieta ce se purta” în iarna anului 1929 1930. Între sfaturile și recomandările făcute doamnelor, am reținut următoarele detalii: „ (...) rochia cu trenă este inpracticabilă pentru sport și pentru promenadă; (...) seara se poartă, totuși, mult aceste rochii, aproape
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]