259 matches
-
asemenea scrieri, atât de păgubitoare reputației literaturii românești șîn paranteză fie spus, oricând se simte nevoia unor romane păgubitoare ca Maitreyi, Cartea nunții sau Patul lui Procust!-s.m.ț, izvorăște nu numai din gândul speculării setei de scandal a cetitorilor, ci din urmărirea sistematică a unui plan de zdruncinare, de fărâmițare a temeliilor pe care e clădită actuala alcătuire socială.” Încă un abuz al “incriminatorilor”: dacă analizăm lista autorilor în discuție, constatăm cu ușurință că cei de origine română sunt
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
fără șir” și “cuvintele în libertate futuriste”, nu fără accente “constructiviste”, marcate de lexicul tehnic și de sugestia unei anumite mecanici a sintaxei. Manifestul publicat în același loc sub semnătura sa, intitulat semnificativ Aviograma, nu era mai cuminte: adresându-se “cetitorului”, îi cerea să-și “deparaziteze creierul”, pentru a lichida un trecut de lecturi conformiste și convenționale; proclama apoi categoric că “artistul nu imită artistul creează linia cuvântul culoarea pe care n-o găsești în dicționar”, califica disprețuitor “gramatica logica sentimentalismul
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
a fost supravegheată/ dirijată pe un fond de tipică perversitate, cu plăsmuiri de fata morgana ale unei rîvnite libertăți. S-au acordat, în vreme, pe individualități ce s-au antrenat în această activitate, fragmente de libertăți, în a căror lipsă cetitorul nici n-ar mai fi luat cartea în mînă. O Putere bastardă, poftitoare de legitimizare întru a cărei dobîndire nu s-a dat în lături de la crime și genocid, a dus în raporturile cu scriitorii jocul de-a șoarecele cu
"Sub Cortul Luciditații" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12659_a_13984]
-
abia a publicat-o Ioana Pârvulescu. Ceea ce urmează mai jos sunt doar cîteva dintre nenumăratele întîmpinări de care s-a bucurat, pe drept cuvînt, această remarcabilă carte. Orice inadvertență sau abuz de lectură, se datorează, întru totul, copistului. Pace ție, cetitorule! Pavel Șușară E. Lovinescu Pe Doamna Ioana Pârvulescu am remarcat-o destul de tîrziu, și asta nu din pricină că a sosit mai tîrziu în cenaclul nostru, ci pentru că a avut lipsa de inspirație de a se așeza în colțul ocupat invariabil de
...și virtuale () [Corola-journal/Imaginative/13822_a_15147]
-
Letiția Ilea fondul secret cartea mea s-a îndrăgostit de cartea ta cartea ta acordă o oarecare atenție cărții mele în raft se sărută își recită versuri schimbă câte un poem între ele doar așa să dea de furcă cetitorului uneori cartea ta se uită după cele din raftul vecin lucioase violete zvelte atunci cartea mea își leapădă câte o pagină se face broscuță solniță avion coperta întâi e tot mai palidă cartea mea se visează Laroussse dicționar explicativ pagini
Poezii by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/14376_a_15701]
-
întregi serii de scriitori, azi cu renume, care pe atunci erau lipsiți de mijloace și nu găseau editori în altă parte. Riscurile erau mari căci aproape toți erau necunoscuți pe atunci și pe deasupra cei mai mulți dintre ei erau poeți iar publicul cetitor nu avea gustul format pentru poezii. Gîndul însă că prin activitatea mea aveam să contribui la promovarea unor talente reale încurajînd mișcarea literară pornită din Ardeal de revistele Abecedar, Pagini literare, Gînd românesc, într-o epocă în care statul se
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
concept. Am lucrat în acești ani zi și noapte, făcînd singur corecturile ca și reviziile, stînd lîngă mașină pentru a potrivi bine cerneala pentru a nu fi nici prea tare nici prea slabă, să nu sufere sau să obosească ochii cetitorilor. Supraveghiam totul. Mă duceam la gară să primesc pe autori care trăgeau întodeauna la mine și cînd în sfîrșit lucrarea era gata mă înduioșam împreună cu ei la vederea ,operei" pe care o socoteam puțin și a mea. Am văzut ochii
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
Transilvane." "Un al doilea fapt de folclor, - scria Perpessicius - ce ține de toamna vieneză din 1869, e ambianța societăților studențești, cu ecourile, pe care adunările generale, anuale, ale Astrei, adevărate sărbători naționale ale poporenilor de pretutindeni, le transmit presei și cetitorilor săi. Adunarea generală a acestui an 1869 avusese loc la Șomcuta, cu discursul de o lirică elevație, "Poporul român în poezia sa", al lui Iosif Vulcan, cu donația lui Iacob Mureșan, directorul gerant al "Gazetei de Transilvania" pentru fundarea unei
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
specialitate, prin derivarea cu sufixe vechi și populare sau prin combinarea cu termeni familiari, populari și chiar regionali: "o firmă care se respectă trebuie să apară musai și în varianta interneticeasca"; "nu oricine este legat la o bucățică de server"; "cetitorul internetist", "Internelu", "postașul matale electronic" (Bombă). Un ultim exemplu: indicația (însoțită de un semn convențional) Home apare de obicei ca atare și în paginile "serioase" redactate în română; plăcerea jocului lingvistic o traduce însă uneori cu "Acasă", după cum "Home page
Limba română în Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18007_a_19332]
-
revenit în țară imediat după 23 august 1944 cu grad de colonel NKVD, fiind apoi, către sfârșitul lui 1950, șef al informațiilor pe întreaga Românie." Atacurile împotriva scriitorului în acel nefericit an 1938 fuseseră precedate de incisive chemări: "Cer solidarizarea cetitorilor, a purtătorilor de condei, a profesorilor împotriva acestui șarlatan cultural". (Lumea românească nr. 273, 4 martie 1938.) A fost cooptat la lapidare și aparatul punitiv. La începutul lui mai 1938 eroul nostru îi relata lui Cezar Petrescu ce i se
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
Constantin Țoiu (Rugăm pre dumneavoastră iubiț cetitori tineri, să luați sama aceștii scrisori, de s-ar întîmpla vreodată să mai vie niște lucruri ca aceste în țara noastră... să nu pățiți și voi ca noi...) Punere în gardă înduioșătoare. Dar, de pățit, pățirăm cu mult mai mult
Avertismentul lui Neculce by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9007_a_10332]
-
o actualitate șocantă. Risipirea românilor în cele patru vânturi, revenirea și plecarea în numele unei neașezări fără leac constituie o descriere sfâșietoare a destinului pe care nici nu ni-l asumăm, nici nu-l putem respinge. Compus ca o replică adresată Cetitorului (adică Cenzorului din epoca comunistă), textul are gravitatea și patetismul autentic al unui discurs politic asumat: Peste locuri, peste personaje și peste esopicul limbaj ce le-a făcut posibile se așternea pulberea cenușie a unei presimțiri catastrofice. Ce jertfe va
O vară fără politicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9285_a_10610]
-
un sublocotent din altă companie, care "s-a prezentat - cu totul nereglementar - el cel dintîi" (sic!). E vorba de un admirator care se rostește astfel: "Sînt ofițer de rezervă. De meserie sînt profesor de liceu, la Sibiu. Sînt un vechi cetitor al d-tale. Sînt fericit că te pot cunoaște. Dă-mi voie să-ți strîng mîna și să te felicit". Atitudinea scriitorului de notorietate se arată a fi - cum altfel? - jenantă: "L-am ascultat tot timpul fără să părăsesc poziția
Sebastian ca personaj (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9308_a_10633]
-
de-au mersu cu dânsa în primblare... Ce galanterie! Mazilit, Dumitrașcu o ia cu el pe Anița la }arigrad și o mărită acolo (nevastă-sa fiind la Poartă) cu o slugă, cu un grec. Cronicarul se indignează: Căutați, frați iubiți cetitori, să vedeți ce ieste omenia și curvia grecească! Ceea ce îi prilejuiește lui Neculce o strălucită pagină de proză. Șerban Vodă, domnul Munteniei, era văr primar cu Dumitrașcu, amândoi Cantacuzinești. Se urau din tinerețe, și se tot pîrîie la Poartă unul
Starea economiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9401_a_10726]
-
siège ne aflăm. Șichy, vino repede cu mașina încoace. Trebuie să-l scoatem pe Tano cîteva zile din oraș. Mergem la Dorobanț, la Rusalin Pop. Să-mi iau o carte? Nu mai e timp. Intonez ca la liturghie: Pace ție, cetitorule! și părăsesc zona periculoasă. Iubiții de ianuarie "desenam cerul tot și în mijloc Dumnezeu: "Doamne, nu știu să intru...! Dumnezeu îmi dărui o cheie și în cheie străluceau multe chei". Gheorghe Istrate 27 ianuarie, 2003, Dorobanț Nu mi-ai explicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de Grigore Ureche și de Miron Costin, le-am citit din scoarță În scoarță de multe ori... Mai ales după ce m-am Întors din Infern... Îmi amintesc chiar ce spune Ion Neculce În Predoslovie la Letopisețul Țării Moldovei: „Deci, fraților cetitorilor, cu cât veți Îndemna a ceti pre acest letopisățu mai mult, cu atât veți ști a vă feri de primejdii și veți fi mai Învățați a dare răspunsuri la sfaturi ori de taină, ori de oștire, ori de voroave, la
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
credință: "De ce ascund adevărul învederat și nu lasă mulțimea să se ridice la treapta înaltă, indicată de Dumnezeu ca fiecare "să fie preferat, cum este însuși Dumnezeu?" De ce tu, preot, dai circumstanțe atenuante și liberezi de păcat pe vrăjitori; pe cetitorii în stele; pe cei ce-nfig frigarea arsă în inimile martirilor; pe cei ce se cunună și se botează de două, trei ori, în pofida Evangheliei și a Canoanelor și condamni cu ușurință pe cei ce se incinerează, care nu fac
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
în același timp, slujitorii altarului primesc jertfe de păcate și ispășire pentru credincioși și totuși încuviințează și încurajează acțiunile atribuite Diavolului și slujitorilor lui cu chip omenesc? De ce tu, preot, dai circumstanțe atenuante și liberezi de păcat pe vrăjitori; pe cetitorii în stele; pe cei ce-nfig frigarea arsă în inimile martirilor; pe cei ce se cunună și se botează de două, trei ori, în pofida Evangheliei și a Canoanelor și condamni cu ușurință pe cei ce se incinerează, care nu fac
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
repet, pentru că n-a avut la dispoziție destul spațiu cât să dezamăgească. Marele atu al lui Traian T. Coșovei stă în deconcertarea imaginației. Aici are și metodă, are și experiență. (Amintiți-vă numai de faimos contrariantele sale versuri: „mă iartă, cetitor cu ochii triști/ nici nu exist, nici nu exiști"!) Cu recentul Aerostate plângând, situația e cam aceeași. Căci nu e vorba, în titlul acesta fistichiu, nici de montgolfiere părăsite de iubită, nici de baloane cu heliu lăsate singure în aerul
Numărătoarea continuă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6026_a_7351]
-
și cititor. De fapt, rolul intertextului, în accepția lui Traian T. Coșovei (și, cam în aceeași perioadă, și a lui Mircea Cărtărescu), este acela de a pune în relație mai multe tipuri de sensibilități. Un exemplu, cred, grăitor: „mă iartă, cetitor cu ochii triști/ nici nu exist, nici nu exiști” (p. 76). Sunt versuri extrase din ultimul poem al cărții, devenite, între timp, celebre. Puțini mai știu, însă, astăzi (mă întreb câți vor fi știut atunci) că acest distih poate fi
Pornind de la niște versuri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4983_a_6308]
-
sau chiar de a te explica. Totul, la nevoie, e numai mit și ficțiune. Imaginația creatoare pune toate avantajele de partea ta. Spurci și beștelești în voie propriile tale născociri. Cel mai păcălit e cel care a finanțat publicarea. Apoi cetitorul, dacă e credul. Iar cel ce câștigă e cel care încasează, e veșnicul impostor. Prăbușirea unui vis de glorie În prima sa carte, Rendez-vous au Jugement dernier, Petru Dumitriu s-a mărginit la pretenția de campion și martir al cauzei
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
e veșnicul impostor. Prăbușirea unui vis de glorie În prima sa carte, Rendez-vous au Jugement dernier, Petru Dumitriu s-a mărginit la pretenția de campion și martir al cauzei literare românești. Mă întreb mai întâi: în ce măsură ar putea interesa pe cetitorul francez o asemenea problemă? Și ce va fi gândit el de tupeul unui autor care se califică singur, în notele de prezentare ale romanelor sale, drept un "nou Saint-Simon" al literelor franceze sau drept cel mai mare scriitor ivit printre
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
Poate că, la ceasul acesta, baloturile cu "retururi" au și fost vândute la kilogram și preschimbate în cocă, pentru recuperarea celulozei. Și nu se poate spune că romancierul nostru de duzină nu s-a străduit din răsputeri să clintească publicul cetitor din nepăsarea lui absolută. Întru scopul acest, amănuntul porcos, scenele erotice, împerecherile în serie, unite cu expresia cât mai de-a dreptul trivială și pornografică, și cu tot ce poate născoci mai deșănțat închipuirea unui scrib libidinos și obsedat, care
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
într-un sobor de proxeneți, de prostituate și de degenerați sexuali care își petrec viața între bordel, balamuc și ospiciu. Arama pe față Și ca să nu se creadă că exagerez, spicuiesc la întâmplare din ambele lui tomuri, cerând însă scuze cetitorului că îi ofer o astfel de lectură. Dar el trebuie să-și dea singur seama de ceea ce e în stare să producă Dumitriu ca romancier atunci când e nevoit să se limiteze la propriile lui mijloace. Va înțelege din ce anume
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
Gheorghiță Geană, care prefațează volumul Oameni de la munte (Edițe îngrijită de Costică Neagu , Editura Terra, Focșani, 2009). Cartea e dedicată de Soveja „Celor ce au luptat în Zboina și Richitaș, la Cocoșilă, Mărăști, Muncel și Oituz, pentru apărarea munților!” „Către cetitori”, cuvântul înainte al autorului, e datat 1 decembrie 1918. România încheia un timp rău, ieșea victorioasă din război, trebuia să-și omagieze eroii. Și trebuie să omagieze întregul românesc. Sau cum spune în prefață eminentul antropolog Gheorghiță Geană: „Precum Coșbuc
Alte drumuri de munte by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3949_a_5274]