19 matches
-
tiți frumoaso Cum plămădeam zorii pe celălalt versant al insomniei Ori cum urlam ca apucații TRĂIASCĂ ROMÂNIA TRĂIASCĂ TRICO LORUL TRĂIASCĂ ALMA VENUS MĂRIA SA POPORUL Fantomele nopții ne făceau grăbi te loc Căci nu știam ce-i înjurătura Fericirea pe cetluindu-ne gura Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: Bioerezie / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1675, Anul V, 02 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
BIOEREZIE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 by http://confluente.ro/costel_zagan_1438505444.html [Corola-blog/BlogPost/372106_a_373435]
-
stimă și mândrie nu-nseamnă astăzi la români mai mult de-o jalnică trufie pentru pretinșii patrioți cu sentimente ipocrite, ce românismul și-l clamează când vreri de clan sunt urmărite. Deși-s în spirit cerșetori și brațele li-s cetluite când vine vorba de popor și-a sale vise zdrențuite, ei se arată generoși în vorbe și promisiuni, ba și-n pomeni electorale cu izul greu de stricăciuni. După ce-aleșii s-au văzut cu sacii-n carul guvernării, din
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_petrovai_poemele_noul_george_petrovai_1389826740.html [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
teamă Apoi, l-am auzit cum blând mă cheamă - N-ai frică! Știi că poți să-mi spui orice. -Iubirea asta, dragostea ei vie M-a prins în lanțuri, parcă-s prizonier. În loc să-mi fie scară înspre cer, Mă aflu cetluit în colivie. - Poate-i așa, dar mai adânc scrutează! Ia-ți sufletul în palme și-l privește Așa ca mine, nicidecum lumește Și-alungă ceea ce-l împovărează. Vei mai afla că-n el se află strânsă, În sensul cel mai
SCARĂ SPRE CER, ORI COLIVIE … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1493277531.html [Corola-blog/BlogPost/377660_a_378989]
-
carte. Pentru Rèbora, cuvântul cel mai familiar este poezia, dar aceasta, pentru el, așa cum rezultă din analiza pro-ducției sale literare, este calea spre adevăr. Mai ales, pentru el și pentru noi, poezia nu este cuvânt împlinit dacă nu este pe-cetluit de sfințenie, așa cum cântă el: „...numai sfințenia împlinește cântul”. APENDICE / 1 „POLITICA PREOTULUI” ESTE MISIUNEA Referindu-se la Sinodul Episcopilor din Africa (4-25 octombrie 2009) [de aceea se vorbește la trecut], Benedict XVI vorbește despre datoria ecleziasticului în confruntarea sa
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
în urmă bucovineanul V. Posteucă, după ce pribegise în căutarea unui loc prin Austria, Germania, Franța, Canada, Statele Unite ale Americii: „Pribeag, de lacrimi mi-am umplut ulciorul,/ Precum în basmul mamei Lăcrimuș./ Azi, cînd mă răfuiesc cu vînzătorul,/ Mi-e gura cetluită cu căluș“ (Fără țară). Anul 2001 a fost declarat Anul Internațional al Limbilor, urmărindu-se, printre altele, stagnarea procesului de erodare a limbilor minoritare sub presiunea limbilor oficiale din țările cu componență multietnică și plurilingvistică. Acceleraea acestui proces în ultimul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și înfipt în suliță, cu care să deschidă cu mare pohfală alaiul de biruință pe ulițele Stambulului!... Dumnezeule! îngână Daniil îngrozit. ...Sau... sau și mai rău!... Îl vezi pe Marele Ștefan "Catapeteasma", "Sabia" și așa mai departe îl vezi lepădat, cetluit într-o cușcă zăbrelită, ca pe-o lighioană spurcată, dat în târg prin toată Împărăția, ca orice nespălat de osmanlâu să-l poată scuipa minunându-se cât de pricăjit și împuțit e "ghiaurul moldovan" plin de ifose, că s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
asediu, de luptă disperată pe ziduri, cei câți mai rămăsesem am căzut. Constantinopolul a murit în zori. Cumplitul Mahomed a dat orașul pe mâna bașbuzucilor. Trei zile de jaf și groază au rămas în istorie. Mii și mii de oameni cetluiți în lanțurile robiei; uciși; fetele, femeile batjocorite în mijlocul străzii; bătrânii și pruncii tăiați cu iataganele; altarele bisericilor profanate cu scârnă, jefuite de odoare; statuile antice sparte; palatele jefuite, arse. Focul și moartea pusese stăpânire pe oraș. Iată războiul!... După trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de erezie, vrăjitorie, dat pe mâna "Măicuței Inchiziții". Nu faptele rele ale omului îi înspăimântă, cât ideile noi, "ideile periculoase ce infectează omenirea". Îi ard pe rug, dar ei nu-și dau seama că nu s-a făurit lanț să cetluiască gândul, că nu s-a găsit supliciu care să ucidă ideea. Și eu neastâmpărat cum eram cât p-aici s-o paț. M-a pus dracu' și-am scris un poem în care preamăream omul... "Măicuța" Inchiziția", ce prea mocirlise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
glas moale: În vreme de zurbă, tâlharii scot capul... Scot capul... se agață Mihail de colacul de salvare, îngânând abia. Și paloș n-ai să li-l retezi?! Am lanțuri! ridică Mihail capul, cutezător. Aaa! se luminează Ștefan. I-ai cetluit... Zi așa, spătare, o moaie el și-l bate pe umăr să-l îmbuneze, dar imediat se încruntă. Parcă totuși poruncisem "să fie stârpiți!"... Stârpiți vor fi! strigă Mihail cu mâna pe inimă ca un jurământ. E cu omor?! Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Mâna cu care le-a tăiat?! Cunoști un mai scârbavnic mădular răufăcător?! El fură! El lovește! El ucide!... "Tăia-i-se-va lui și aiest al doilea mădular răufăcător!" rostește el poruncitor. E după pravilă?! E! E după dreptate?! E! Apoi, așa sângerat, cetluit în obezi, să fie dat în târg, să-l scuipe, să-l bată prostimea cu scârnă și alte batjocuri. Să fie învățătură celor ce-or pohti să ticăloșască asemenea. "Cine-o face ca mine, ca mine o să pățească!" Tăutu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
râdem... Când îți asculta firmanul cu porunca "Strălucirii sale", o să vi se pună gălușca. Logofete! Firmanul Înaltei Porți! Cetește! Tăutu desfășoară pergamentul cu peceți: Marele Vizir tună și fulgeră: "Pe dată să fie înturnate comorile hrăpite și tinerii din Caffa cetluiți la Moldova! Că de nu, mânia Sublimului Padișah crunt se va abate asupra țării, că..." "Comori?" îl întrerupe Ștefan. Care comori?! Niște pietricele acolo, niște scule aurite, vai de ele?... Prea se fac stăpâni peste oameni! Peana și calamara! poruncește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
tânguie Țamblac. Te rog, spune până la capăt... Te rog! Bine, răule! oftează el și continuă. Mahomed îl căuta cu disperare. A pus mare răsplată pe capul lui. Îl voia viu sau mort; mai cu seamă viu, pentru că dorea să-l cetluiască într-o cușcă și să-l dea prin împărăție, ca orice osmanlâu, scuipându-l pe "Împăratul celei de-a doua Rome", să-l proslăvească pe el, "Marele El Fatih Stăpânul Lumii"... Bașbuzucii, ațâțați de răsplată, scotoceau în draci ascunzătorile, ruinele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
izbucnește Cupcici. Știi ceva?! spune el apoi, panicat, dar se liniștește. N-am treabă, o țin sub cheie... Am auzit că domnii ăi mari din Francia, când pleacă la rezbel, au născocit o pașmanterie de fier cu lăcată cu care cetluiesc fâșneața muierii, de nu intră-n ea nici vântu', nici gându', dară-mi-te, mădularu'... De-l pune dracu' pe careva s-o cerce, i-o taie de zici că-i ferestrău nu alta, izbucnește Cupcici într-un hohot drăcesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
unei tendințe pe care teoria a îmbălsămat-o în muzeul cu arte poetice. Greșindu-i, fiindcă unde e trupul care suferă și unde mintea care creează, în simultanul din Lauda ființei tale? Și degetele se-alungă 'ntre rime/ să-ți cetluie o aromă specifică și-o adâncime/ și pururea ta frăgezime.// Ca să rămâi aici durată subteran,/ în porii din hârtie,/ ca o întâie dâră febrilă/ de sânge/ pe o coapsă nubilă,/ ca un dureros filigran." Scrisul, nimic nou, nu e o
Tendințe by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7649_a_8974]
-
în memoria calculatorului, acoperă de deriziune ideea de scriitor. Tehnica, prin înlesnirile pe care le oferă omului, ajunge pe nesimțite să modifice natura umană. În această privință, soarta omului e pecetluită în înțelesul cel mai rău al cuvîntului, adică e cetluită fără scăpare într-un destin de sorginte tehnică, pe care nu-l mai poate controla: tehnica, mai precis mașina de scris, aduce o ruptură între om si cuvînt. Rezultatul va fi ivirea unui alt fel de om, a unui om
Patimile condeiului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/13493_a_14818]
-
sculă, apreciază Curcă întorcând pe toate fețele unealta. - O am de două ierni, aprobă cu satisfacție cumătrul, când am fost pe Diudiu după lemne de foc... Am umplut sania cu răritură și, când să bag coada bărdoaiei în lanț, să cetluiesc, am tras coantra cam din scurt. Și, pârrrt ! se rupe coada. Na ! zic, ce mă fac acu când cobor la vale! Că pe Diudiu este un drum, pe la Oltu, cam pieptiș și cam spart de apă. Dacă se farmă sania
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
prefac că știu și ele multe despre asta... Toi, apocryphe lecteur, mon semblable, mon frère... Lui Petru i se urcă la cap, se ia În serios, Ioan amenință că va spune adevărul, Petru și Pavel pun să fie prins, Îl cetluiesc pe insula Patmos și bietul de el Începe să calce-n străchini, vede lăcuste pe tăblia patului, faceți trâmbițele acelea să tacă, de unde vine tot sângele acesta... Iar ăilalți Îl vorbesc că bea, că are arterioscleroză... Și dacă o fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
în întâmpinare demnitarii Cetății de pământ, împreună cu Regina furnicilor, care, spre surprinderea greierilor veniți de departe, nu arbora purpura și mătasea, ci doar borangicul cinstitelor meserii și colierul iscusințelor. Tumultul insolit, mișcările agere ale pictorilor oficiali întinzând culorile pe pânze cetluite pe cadre de frunze de aur, repetatele strângeri de mână și surâsurile pentru dichisit fizionomii se opriră numai când Greierele-dregător începu să-și declame discursul glorificator. Cuvântul său, strălucitoare salbă de metafore atingând sfera desfătărilor intelectuale, se înfoia în murmurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
din o vacă ce fierbea, Iată curge - un strop fierbinte pe a unui smeu ureche. Ăsta țipă cu - ngrozire ca un bou împuns de streche. Toți treziți pun pe el mâna, unu-l leagă, altu-l ține, Unu-i țasălă pădurea, cetluindu-l cole bine. (145) Sfătuiesc ca să-l omoare. - Da, mă rog, Dumilor voastre, Cine și-ar mai pune mintea cu așa obrazuri proaste Cumu-s eu, Măria Voastră! Mă lăsați că-s om sărac, De când sunt n-am văz't turaua
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]