19 matches
-
Grand Cru, urmată sau nu de numele unei unități geografice mai mici Chablis (*), urmată sau nu de numele unei unități geografice mai mici Chambertin Cloș de Bèze Champagne Chapelle-Chambertin Charlemagne Chassagne-Montrachet Côte de Beaune sau Chassagne-Montrachet Côte de Beaune-Villages Chateau Chalon Chateau Grillet Châteaumeillant Châtillon-en-Diois Cheverny Chinon Chorey-lès-Beaune sau Chorey-lès-Beaune Côte de Beaune sau Chorey-lès-Beaune Côte de Beaune Villages Clairette de Bellegarde Clairette de Die Clairette du Languedoc, urmată sau nu de numele unei unități geografice mai mici Cloș de Tart
22006A0324_01-ro () [Corola-website/Law/294516_a_295845]
-
aproximativ următoarele proporții: înălțimea totală / diametrul bazei = 2,75 înălțimea părții cilindrice = înălțimea totală / 2; (b) vinurile pentru care s-a rezervat acest tip de sticlă: v.c.p.r.d. din Franța: - Côte du Jura, - Arbois, - L'Étoile, - Château Chalon. ANEXA II Numele soiurilor de viță de vie și a sinonimelor lor care conțin o indicație geografică 1 și care pot fi înscrise pe etichetele vinurilor, în conformitate cu dispozițiile art. 19 alin. (2) Numele soiului sau sinonimele sale Țări care pot
jrc5746as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90918_a_91705]
-
Saint-Amour Saint-Aubin/Saint-Aubin Côte de Beaune Saint-Bris Saint-Romain/ Saint-Romain Côte de Beaune Saint-Véran Santenay/Santenay Côte de Beaune Savigny-lès-Beaune Tache (La) Vin Fin de la Côte de Nuits Volnay Volnay Santenots Vosne-Romanée Vougeot Regiunile Jură și Savoia Arbois Arbois Pupillin Chateau Chalon Côtes du Jură Coteaux du Lyonnais Crémant du Jură Crépy L'Etoile Macvin du Jură Vin de Savoie/ Vin de Savoie-Ayze, urmată sau nu de "commune d'origine"/"nom du cru" Roussette de Savoie, urmată sau nu de "nom du
22004A0206_02-ro () [Corola-website/Law/291965_a_293294]
-
22 43 Labranche Bernard Rue aux Laines 33 B-1000 Brussel/Bruxelles (32-2) 511 76 10 (32-2) 514 06 00 Labranche Guy Rue aux Laines 33 B-1000 Brussel/Bruxelles (32-2) 511 76 10 (32-2) 514 06 00 Lambert Jacques Rue Reiner Chalon 46 B-1050 Ixelles/Elsene (32-2) 343 15 70 (32-2) 343 12 97 Leclercq Philippe Rue Saint-Bernard 93 B-1060 Bruxelles (32-2) 539 14 74 (32-2) 534 81 11 Leroy Dominique Avenue Jules Maloulaan 57 B-1040 Etterbeek (32-2) 626 21 00 (32-2
jrc5045as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90213_a_91000]
-
640 09 45 Leroy Emmanuel Th. Avenue Jules Maloulaan 57 B-1040 Etterbeek (32-2) 626 21 00 (32-2) 640 09 45 Leroy Michel Avenue Jules Maloulaan 57 B-1040 Etterbeek (32-2) 626 21 00 (32-2) 640 09 45 Lombaert Philippe Rue Renier Chalon 46 B-1050 Ixelles/Elsene (32-2) 343 15 70 (32-2) 343 12 97 Mellaerts Christian Rue van Moerstraat 5 B-1000 Brussel/Bruxelles (32-2) 513 17 43 (32-2) 513 17 43 Mollet Claude Rue Sneessensstraat 13 B-1040 Etterbeek (32-2) 647 01 36
jrc5045as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90213_a_91000]
-
linie sudică a Armatei Rinului nu a mai putut rezista atacurilor prusace și s-a retras spre vest, în teritoriu francez. Armata a 3-a prusacă cucerea oraș după oraș, Corpurile I și V franceze retrăgându-se în grabă spre Chalon-s.-Marne. Mac-Mahon și-a părăsit Corpurile și a condus restul de 120.000 de soldați ai Armatei Rinului (Corpurile I, VII, XII) cu . Ei au început să mărșăluiască de la Châlons-sur-Marne spre nord-nord-est într-o tentativă de a aduna armata
Patrice de Mac-Mahon () [Corola-website/Science/321881_a_323210]
-
a luat Soissons, Charibert a luat Prisul și Guntram a luat Orleansul, care includea teritoriul regatului burgund. Au separat Aquitania din nou. Sigebert a mutat capitala de la Reims la Metz, în timp ce Guntram a mutat, la rândul său, de la Orléans la Chalon. La moartea lui Charibert în 575, teritoriul său a fost împărțit între cei trei supraviețuitori: Sigebert a primit Parisul iar Chilperic a primit Rouen. În 560, Sigebert și Chilperic s-au căsătorit cu două surori, fiicele regelui vizigot din Spania
Clotaire al II-lea () [Corola-website/Science/330856_a_332185]
-
secolul XII fostul comitat Orange este ridicat la rangul de principat suveran în cadrul Sfântului Imperiu Roman de către Împăratul Frederic I. În anii 1170 principatul intră în posesia familiei nobiliare de Baux apoi în 1388 acesta intră în posesia casei de Chalon. Ultimul descendent al casei de Chalon, René de Chalon, lasă principatul vărului său Wilhelm Taciturnul, Conte de Nassau care avea și o serie de alte posesiuni în Țările de Jos. Acesta devine unul dintre principalii participanți în războiul de optzeci
Principatul Orange () [Corola-website/Science/315366_a_316695]
-
ridicat la rangul de principat suveran în cadrul Sfântului Imperiu Roman de către Împăratul Frederic I. În anii 1170 principatul intră în posesia familiei nobiliare de Baux apoi în 1388 acesta intră în posesia casei de Chalon. Ultimul descendent al casei de Chalon, René de Chalon, lasă principatul vărului său Wilhelm Taciturnul, Conte de Nassau care avea și o serie de alte posesiuni în Țările de Jos. Acesta devine unul dintre principalii participanți în războiul de optzeci de ani ce a dus la
Principatul Orange () [Corola-website/Science/315366_a_316695]
-
de principat suveran în cadrul Sfântului Imperiu Roman de către Împăratul Frederic I. În anii 1170 principatul intră în posesia familiei nobiliare de Baux apoi în 1388 acesta intră în posesia casei de Chalon. Ultimul descendent al casei de Chalon, René de Chalon, lasă principatul vărului său Wilhelm Taciturnul, Conte de Nassau care avea și o serie de alte posesiuni în Țările de Jos. Acesta devine unul dintre principalii participanți în războiul de optzeci de ani ce a dus la independența Republicii Provinciilor
Principatul Orange () [Corola-website/Science/315366_a_316695]
-
de Prusia, moștenitorul pe linie directă a lui Frederic poartă și actualmente titlul de "Prinț de Orange". În urma anexării de către Regatul Franței din 1673, Ludovic al XIV-lea îl autorizează pe Ludovic de Mailly, marchiz de Nesles, moștenitorul comitatului de Chalon, să se intituleze "prinț de Orange". Descendenții săi continuă să poarte titlul. În urma anexării definitive, teritoriul este anexat Domeniului Regal iar în 1712 Ludovic al XIV-lea acordă titlul de prinț de Orange lui Ludovic Armand al II-lea de
Principatul Orange () [Corola-website/Science/315366_a_316695]
-
posesia fratelui său Hugues. Acesta deține teritorii de o parte și de cealaltă a râului Saone, dar la moartea lui Raoul, Hugues este atacat fracțiunea opusă acestuia, și pierde teritoriile ducatului de Burgundia. La moartea succesorului lui Hugues, Gilbert de Chalon, teritoriile sunt reunite prin căsătoria dintre Otton de Burgundia, fiul titularului titlului ducal și dintre fiica lui Gilbert, singura moștenitoare a acestuia. Otton moare prematur în 965, iar ducatul îi revine fratelui acestuia, Henric. La moartea acestuia fără moștenitori direcți
Ducatul Burgundia () [Corola-website/Science/315030_a_316359]
-
sa din acel moment nu urma să fie afectată în niciun fel și el ar fi putut continua să își exercite puterea ca și până atunci. Ludovic I a reacționat rapid față de aceste uneltiri, pornind în marș către sud de Chalon. Bernard și grupul său au fost luați prin surprindere; el s-a deplasat la Chalon într-o încercare de negociere, însă ei au fost capturați. Ludovic i-a dus la Aix-la-Chapelle, unde au fos tjudecați și condamnați la moarte. Ludovic
Bernard de Italia () [Corola-website/Science/325094_a_326423]
-
fi putut continua să își exercite puterea ca și până atunci. Ludovic I a reacționat rapid față de aceste uneltiri, pornind în marș către sud de Chalon. Bernard și grupul său au fost luați prin surprindere; el s-a deplasat la Chalon într-o încercare de negociere, însă ei au fost capturați. Ludovic i-a dus la Aix-la-Chapelle, unde au fos tjudecați și condamnați la moarte. Ludovic a comutat sentința lor în aceea de a fi "doar" orbiți; cu toate acestea, orbirea
Bernard de Italia () [Corola-website/Science/325094_a_326423]
-
Otto-Guillaume. În războiul de succesiune care a urmat între aderenții lui Otto-Guillaume și cei ai regelui Robert al II-lea al Franței, cel din urmă a avut în cele din urmă câștig de cauză. Cu oa treia soție, Matilda de Chalon, Otto-Henric a avut o fiică:
Otto-Henric de Burgundia () [Corola-website/Science/328438_a_329767]
-
Ioan cel Bun a luptat cu curaj, dar a fost capturat, împreună cu fiul său Filip. A pierit floarea cavalerismului francez. Printre cei uciși numărându-se: ducele Petru I de Bourbon, conetabilul Franței Gautier al VI-lea de Brienne, episcopul de Chalon, 16 baroni, 2426 cavaleri, în total fiind uciși cinci mii de ostași, trei mii în timpul retragerii. Pe 24 mai 1357 rege capturat a fost adus solemn la Londra, fiind semnat un armistițiu cu Franța timp de 2 ani. Prețul de
Bătălia de la Poitiers (1356) () [Corola-website/Science/328737_a_330066]
-
cușcă de fier”. Cu toate acestea, văzând că Împăratul înaintează fără să întâmpine opoziție și că orașe și unități întregi i se alătură, Mareșalul de Moskova începe să ezite. Pe 18 martie, Napoleon îi scrie în acești termeni: „Veniți la Chalon să să alăturați mie. Vă voi întâmpina ca în ziua de după Moskova” iar Ney, în loc să se retragă pe pământurile sale, după cum făcuse într-o situație similară Mareșalul Oudinot, ține o cuvântare insultătoare la adresa Bourbonilor și se raliază Împăratului. Acesta îi
Michel Ney () [Corola-website/Science/310322_a_311651]
-
Champagne, au continuat în zona Langres, Toul, Verdun, până în Lorena, apoi au coborât în Burgundia. Taberele briganzilor au fost stabilite în zona orașelor Besançon, Dijon și Beaune. De aici, incursiunile s-au extins spre Vergy, Gévrey, Întârziații ajungând să asedieze Chalon în iarna 1361-1362. Efectivele bandelor au ajuns la cifra de 15.000 de combatanți. Regele Ioan cel Bun a cerut vărului sau, Jacques de Bourbon, să organizeze o expediție militară împotriva Întârziaților. Jacques de Bourbon a solicitat sprijin vasalilor săi
Întârziații () [Corola-website/Science/331052_a_332381]
-
civil adresate Ministerelor Învățământului și Apărării i-au fost respinse de către Spiru Haret și gen. Crainiceanu, lucru care a făcut-o să meargă în Franța. S-a înscris la Școala Civilă de Aviație din Mourmelon le Grand, în Champ de Chalon, condusă de Roger Sommer, a dat toate examenele și a primit, la vârsta de 27 de ani, Brevetul Internațional de Pilot Aviator, cu nr. 1591, eliberat în 22 ian. 1914 de Federația Aeronautică Internațională. Refuzată cu ostentație în țară, s-
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]