59 matches
-
cei care au făcut pe nemulțumiții și pe liberii la gură, avînd de fapt normă de informatori la Securitate. Grisa Gherghei a încercat să facă o istorie a boemei scriitoricești din perioada comunismului, sfîrșind prin a povesti anecdote cu scriitori cheflii sau la chef. Boema artistică din România n-a însemnat numai atît. Iar Grisa Gherghei se numără printre cei care, la un moment dat, au încercat ceva, în boemia lor de pe vremea regimului Ceaușescu. Cronicarul speră că după numărul 535
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
Așa a început mașinăria umană în urbea noastră mișcată de mîini călăuzitoare că nimic nu se dobîndește pe gratis nimic nu-ncepe zborul fără o fîlfîire peste prăpastie împins de-un resort nesăbuit. Așa a început: un grup de spartani cheflii a tăbărît în afurisita crîșmă din piața urbei în care Dumnezeu a aprins în pahare focul verde în care năvălitorii cîndva și-au cioplit case în ele să facă isprăvi de seamă. Strașnică amăgire. II Așa au început să se
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
se-mbată, chiuind, țopăind pe două, pe trei ori pe patru picioare, pînă cînd cheful îl strică în zori un al patrulea venit de-i zice Hermelintos, ce pe năbădăioșii petrecăreți dintre alcooluri îi învață să zboare. La răsăritul soarelui, chefliii zei se trag de bărbi și joacă skanderbeg, mormăind jumătăți de cuvinte stîlcite, apoi măsluiesc un poker de rămas bun, udat cu un vin de smochine sleite, mai îmbuc-o halva, măi rumega o brînză iute de la țară, pînă cînd
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
auzind, în treacăt, un anume cuvânt: „Bizar cuvânt playback, a șoptit cu umor. Eu, unul, nu-l înțeleg. Nimic în viața mea n-am făcut cu playback: am cântat cu toată vocea și cu tot sufletul meu, am fost cândva chefliu profesionist, acum mă bucur că sunt live... adică viu“. Pentru noi, maestre Dan Spătaru, și pentru milioane de români veți fi mereu... live!
Agenda2004-37-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282861_a_284190]
-
ce scoase un răget de animal înjunghiat și se prăvăli greu peste ea, care tăcu mîlc. Rațele la țară măcăne tare ca un fel de rîset grotesc, scuturîndu-și penele cu bătăi puternice de aripi azvîrlind stropi în sus. * Țipetele, chiotele cheflii ale unei nunți sud-dunărene semănînd atît de bine cu țipetele de durere, cu tînguirile, strigătele de disperare ale unei înmormîntări din același spațiu geografic. O țărancă beată, între două vîrste, purta în fruntea alaiului, în plin soare, era în iunie
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
câștigă banii ușor. Realitatea este ca locuitorii satului fac lucrări bune:desfundă șanțurile marginale,refac stratul de piatră de pe drumuri și efectuează alte munci obștești. Ajutorul primit de la stat trebuie dirijat spre nevoile din gospodărie. Din nefericire sunt și cetățeni cheflii care merg la cârciumă și beau în contul banilor de la sfârșit de lună.Așa s-a întâmplat și la plata calamităților.La început oamenii erau îngrijorați de pierderea recoltei,apoi au devenit veseli pentru că au „plasat banii”... în cont. Unii
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
rău decât ceilalți. Kazantzakis își înfruntă calm fosta soție: - Vreau să creez un erou de roman atât de puternic, cum nu mai există altul în literatura neoelenă. Cum le explică în continuare, voia într-adevăr să creeze un erou cutezător, chefliu, iubitor de dans, dușman al popimii, ceva asemenea lui Vasilis Arvanitis al lui Stratis Myrivilis. - Dar nu vezi că nu face de rolul pe care i l-ai destinat, o să râdă toți și de tine și de el, spuse Galateia
Filippos Filippou Moartea lui Zorbas by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9260_a_10585]
-
RC), ajungem la Papu. Zaiafet. Se sărbătorește desigur ceva. Letiția? Ospitalitate. Băieți simpatici. Fete drăguțe. Agreabil. Eugen, în mediul său natural, e argint viu ... Hărmălaie. Aiureală. În fond, nimeni nu știe ce vrea. Glume. Vin. Pian. Radio. Strigăte, țipete. Tinerețe cheflie, din te miri ce, silit și sumbru cheflie la câte unii." Între "depresiuni" și "zaiafet" e loc pentru orice. Tânărul Arșavir e conștient de asta, nu-și pierde uzul rațiunii și, din când în când, reflecția sa cade implacabil, cu
Arșavir, omul lui Dumnezeu by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8193_a_9518]
-
ceva. Letiția? Ospitalitate. Băieți simpatici. Fete drăguțe. Agreabil. Eugen, în mediul său natural, e argint viu ... Hărmălaie. Aiureală. În fond, nimeni nu știe ce vrea. Glume. Vin. Pian. Radio. Strigăte, țipete. Tinerețe cheflie, din te miri ce, silit și sumbru cheflie la câte unii." Între "depresiuni" și "zaiafet" e loc pentru orice. Tânărul Arșavir e conștient de asta, nu-și pierde uzul rațiunii și, din când în când, reflecția sa cade implacabil, cu un (pre)matur scepticism: Ne punem vag și
Arșavir, omul lui Dumnezeu by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8193_a_9518]
-
culci cu ea?... Nepricopsitule..." Felul în care-și fac reclamă, în ochii mușteriilor bine-trăitori ai interbelicului tîrziu, cînd lipseau doar cîțiva ani pentru ca stilul lor de viață - cel puțin la scara întregii capitale -, să dispară definitiv, crîșmele unui București de cheflii hoinari, e prins și el în catalog, cu nelipsita răutate dintre paranteze: Unele localuri au și câte-o grădiniță cu grătar la poartă, unde stă unul cu cleștele în mână și strigă de topește pământul: - Arde și frige, arde și
Orașe care au fost by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9736_a_11061]
-
o listă, totuși... Știți unde e Teatrul Z., nu?” Capitolul II. Sunetele prelungi de corn 1. 13 noiembrie ’80. Inginerul Zincă, șeful abatorului de păsări, și alții chefuiesc nopți întregi la separeul restaurantului, după ora închiderii, făcând scandelberg cu milițienii cheflii (Șșșșșt!), pe chile de coniac. Abia după aceea își fac timp și de fetițe. Oare omul e născut să fie chiar și circar? Ajung la concluzia că lectura acestor rânduri modeste, din jurnal, oricum, mă mișcă tot mai mult. Alcătuiește
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
sunt absorbite de Marea Structură. Gândul din spatele fiecărui eseu (insist asupra formulei alese de editori) este umanizarea discursului literar și, atunci când e posibil, asumarea unei perspective subiective. Ambele situații sunt frecvent întâlnite. Capitolul „5 august 1850. Un grup de scriitori cheflii urcă Monument Mountain" debutează în notă confesivă: „Călătoria în sus și în jos pe Monument Mountain de lângă Stockbridge, Massachusetts e o excursie de două ore - soția mea și cu mine am făcut-o în primăvara lui 2007, având genunchii slăbiți
America literară (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6074_a_7399]
-
pete de ulei se amestecă/ fac dragoste-n covor// iar inima mea valsează/ dansează tango în cutii de chibrit/ la lumina fosforului chinuit// din întuneric vine un impuls sonor/ și toți pereții se dezgolesc provocator// din tablou mă salută bunicul chefliu/ ofițer cu mâna zvâcnind la chipiu/ călare pe râsul nostru de copii/ pierduți în aurore sinilii" (Tablou). Fluida materie lirică iese mai întâi, decantată, purificată, din retortele (neo)modernismului, cu accentul pe metaforă și stilul înalt al ,șaizeciștilor"; cu o
Fulgi de poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11092_a_12417]
-
să nu dau chix printre fumuri pierzându-mă în îmbrățișări de rochii. 62. Reperaj: aș bea o cafea, dar este prea târziu și nu mai dorm deloc la noapte, vin nu, că-s cu mașina și apoi nu-s nici chefliu! - Domnișoară dacă vrei poți "să mă iei de braț și să-mi spui tu!" 63. Reperaj: tânara femeie privește însingurată trecând pe lângă oamenii imateriali, calcă tiptil pe amintiri, pe fumuri gri de vatră, alături de trecătorii arseniați și boreali. 64. Reperaj
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
al ascezei de abandonul grosier în seama satisfacțiilor animalice și triviale. Cum a putut deveni contrasensul adevăr până acolo încât dicționarul să cauționeze două definiții pentru unul și același cuvânt și să-l destineze atât discipolului lui Epicur, cât și chefliului mare amator de băutură, de plăcerile mesei și ale patului? Cuvântul plăcere creează probleme, deranjează, generează reacții epidermice; ceea ce numește el îl neliniștește pe fiecare și îi pune niște întrebări despre raportul pe care-l întreține cu zisa plăcere. Numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
cinematografo ove Le scene di guerra și svolgono al rallentatore. Rotoli di celluloide ardon Senza accendino, Senza fiammifero. PE PAGINA A TREIA, SUS, ÎN DREAPTA Înghit hap-ul zilei Cu cu apă nici vie , nici moartă. Mă așteaptă doar o umbră cheflie În casetă cu bijuterii de familie. Leacul pentru ochii mei Este mai vechi decât boală asta Și voi pipai întunericul prin mulțimea Ce se răsucește că un șnur Pe încheietura mâinii-mi tremurânde. În-un singur album de familie Mi-
MONADE (4) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366001_a_367330]
-
-mi când cântă vioara, Sensibilă inima se zbate tacit, În neliniște cade și parcă, Îmi spune; Tu n-ai iubit! Nota vibrațiilor înalte se pare, Că deznoadă adâncile mistere, Mă cuprinde o sumbră încântare, Și o necesitate dură de tăcere! Chefliul arcuș se zbate în note, Apasă pe coarde ca un dușman, Ce-i viața dragul meu LEONTE? Nu știi? Tu vei muri sărman! Izbucnește grav atunci o melodie, Intonând un marș care sfidează, Suavele clipe de melancolie, Spre gândurile care
CÂND CÂNTĂ VIOARA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 522 din 05 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353474_a_354803]
-
Bunica toarce din fus Se aud cocori. Cocorii în stol Visele mele în zbor Spre inima ta. Soarele vesel mângâie pământul ud - brazda respiră . Șoșoni scâlciați de la ultimul polei fără umbră ta. De ziua muncii- prin berarii se-aduna muncitori cheflii. Ruine în parc, copacii desfrunziți, iarnă bezmetică. Oglinda verii, cerul reflectă senin aripi de păsări. Noapte magică, scapără cerul lumini, e iarăși Big-Bang. Lacrimi de dor, fire de nisip auriu pe unda lunii... Marea spre seara- albastrul de sepie, explozie
HAIKU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358643_a_359972]
-
plângă că au salarii mici i-a stricat premierului Cioloș cea mai frumoasă zi din anul de guvernare: cea în care anunța succesul comisiei de tăiat hârtii. E ca și când, în momentul în care se aduce tortul la nuntă, unul mai chefliu urlă că s-a furat mireasa. 2. Ministrul Costescu. Al doilea vorbete a plecat cu trenul de lux. N-a mișcat vreun kilometru de cale ferată, dar a descoperit că „trenul este un lux pe care oamenii plătesc să îl
Câteva semne că Dacian Cioloș vrea să rămână () [Corola-blog/BlogPost/338382_a_339711]
-
muzicuță sau chiar un acordeon se postează lâng-un fluier sau o tobă, ca într-un salon. Sosesc fete-n fuste albe, fote negre cu mărgele, ii cusute cu arnici și marame străvezii, însoțite de-a lor mame și de tați cheflii. Se avantă-n dans băieții și încing o sârbă praful sa-l bătătorească fetele să cucerească. Se prind apoi iute-n horă fetele subțiri și dansează-n centrul horei viitorii miri. Scaune cu trei picioare așezate-n semicerc oihnesc bătrâni și
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > IN MEMORIAM PĂSTOREL TEODOREANU 1894-1964 (REEDITARE) Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 813 din 23 martie 2013 Toate Articolele Autorului În București, la Capșa, pe Victoriei, colț cu Quinet E un maestru cam chefliu ce scrie rime-n ricoșet Un mare amator de vin, degustător, fruntaș Și inamic al apei de băut, autodeclarat codaș. E Păstorel, jurist și gastronom, poet de rime-n vin pelin Juratu-sa că apă de nevoie a băut și
IN MEMORIAM PĂSTOREL TEODOREANU 1894-1964 (REEDITARE) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345377_a_346706]
-
lipsa ta. Eu eram departe de Ovidiu și profitând de agitația generală, torturată de foame, mi-am pus în farfurie câteva felii de cașcaval, măsline și o roșie, observând, în timp ce mâncam, ce bine se integrase Ovidiu în liota veselă și cheflie de la Urluiu. Masa arăta ca un bufet suedez pentru o sută de persoane, hămesite după un marș al păcii pe străzile Romei: platouri încărcate cușnițele, icre, pateuri, ciuperci umplute, plăcintă cu carne, tobă, șorici, lebăr, alune, sărățele, salată boeuf, conopidă
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
scurge dinspre stadion e răvășit brusc de o coloană urlătoare de microbuze cu, se-nțelege, batalionul dinamovist. Ce tocmai ofensase un Iași nu oarecare. Ei, bine, ieșiți de pe terasa unui birt din Sărărie, și spurcîndu-i, în dialect, pe invadatori, naivii cheflii au parte de un fulgerător spectacol ca-n Fîșia Gaza: din microbuze se năpustesc pe ei killeri în negru și-i bumbăcesc scurt, profesional, eficient. Se lasă liniștea. Și cu ea, înserarea. Peste ieșeni planase, 90 de minute, fantoma pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
convinge de vechiul proverb german: Tăcerea e de aur". Cât despre conversațiunea pe care reprezentantul nostru o va avea în curând cu d. Sturza, am dori ca ea să fie insuflată de spiritul conciliațiunii. Din cauza unui toast spus în stare cheflie Austria se va certa tot atât de puțin cu România precum nu se turbură relațiunile noastre cordiale cu Italia pentru că o seamă de sanguinici nesocotiți răgușesc strigând după Tretin și după Triest. Am reprodus în întregul său articolul din "Neue freie Presse
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fel de relațiuni de "bună vecinătate" sunt cele dintre monarhia noastră și statul român. Ni se zice ca o scuză în adevăr că nu prea trebuie să ținem seamă tocmai de cel din urmă dintre toastele unui banchet, de vreme ce dispozițiunea cheflie a celor de față trebuie să fi ajuns la culme. Dar ne mai aducem aminte și de zicătoarea, asemenea adevărată, in vino veritas (în vin adevărul) și observăm anume că graiul cel neîngrădit al senatorului șovinist n-a făcut alt
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]