61 matches
-
Dar deloc. Așa că încep cu “Băi, meltene, care te crezi buricul pământului”. Băi, meltene, care te crezi buricul pamantului, Am să îți spun câteva lucruri despre ce se întâmplă în afară globului de sticlă în care trăiești tu și dincolo de chelarii tăi de cal (Armani). Sunt convinsă că nu te interesează, dar, totuși... Pe scurt e așa: tu trăiești într-un glob de sticlă în care ești deștept, important, valoros, sănătos și voios. Ai o viață confortabilă. Stai acolo, în glob
Despre oamenii care nu fac niciodată NIMIC pentru ceilalți by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20193_a_21518]
-
Îndată, cu tot ce trebuie unei asemenea Întâlniri. Al doilea absent - tot motivat - este tatăl meu. La vârsta lui, nu este apt oricând pentru vizite. Așa că Îl vom aștepta cu dragă inimă mâine seară - a răspuns profesorul Hliboceanu. ― Până la sosirea chelarului, hai să ne așezăm care și cum Îi place. Hanul nostru Îi Încăpător. În capul mesei, se cade să stea domnul profesor, fiindcă o dată Îi este musafir unei foste subalterne - a intervenit soția lui Petrică. ― Uite cum se lățește bucuria
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
adus și pe nenea Mitru, mai mult pe sus. ― Uitați-vă la el. Numai nu voia să intre. „De ce să vă stric eu petrecerea?” Auzi la el. Da’ matale trebuie să știi că În astă seară ești Întâi musafir apoi chelar și chelner. Ca să nu te simți străin, vino să-i cunoști pe tata Toader, fratele de cruce al lui Petrică, și pe mama Maranda, care sunt părinții doctorului Gruia - a limpezit lucrurile energica nevastă a lui Petrică. ― Apoi un chelner
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Asta-i toată frumusețea într-o colonie penitenciară, îi șoptesc eu ușii mele, faptul că suntem toți în același căcat, și zeghea și curcanii și chiar și Comandantul. Nu-i așa? Zi și tu, nu-i așa?!” „Nu!”, răcnește Pobjoy chelarul de dincolo de ușă și împinge zăvorul la loc, însă eu nu am chef să îl aud, pentru că el încă nu are ce căuta în povestea mea; dar și când l-oi lăsa să intre, sa zis cu el - de acolo
RICHARD FLANAGAN - Cartea cu pești a lui Gould () [Corola-journal/Journalistic/5659_a_6984]
-
vinovăție, păcat, motivație, inspirație, ce e bun, ce e rău, bla-bla-bla, bla-bla-bla - pâinea perucilor pudrate din sălile de judecată și patima despicătorilor de fir. Cui îi pasă? Cine mai știe? Atâta pot să spun că între bătăi și flux, Pobjoy chelarul îmi aduce tot ce reușește să fure de pe la Grefă, bucăți de pergament ieftin pe care mi-a poruncit să îi zugrăvesc scene de extaz bucolic, gen Constable: adunatul fânului și țărani idioți ca Pobjoy însuși și căruțe ce trec prin
RICHARD FLANAGAN - Cartea cu pești a lui Gould () [Corola-journal/Journalistic/5659_a_6984]
-
Constantin Țoiu ... Se știe, cea mai captivantă epică o pune întotdeauna cu multe efecte în mișcare concupiscența erotică, păcatul dintâi... Bâjbâind pe întuneric, Gorgonie dă peste Gherman, chelarul, care și el râvnea fata, furios îl doboară cu o lovitură, Nichita, fratele Nichita, care venea mutește spre ușă, se izbește cu capul de Iosofat, între timp chelarul se ridică și în locul lui Gorgonie îl apucă de gât pe Ștefan
Rușinoasa poveste by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11095_a_12420]
-
mișcare concupiscența erotică, păcatul dintâi... Bâjbâind pe întuneric, Gorgonie dă peste Gherman, chelarul, care și el râvnea fata, furios îl doboară cu o lovitură, Nichita, fratele Nichita, care venea mutește spre ușă, se izbește cu capul de Iosofat, între timp chelarul se ridică și în locul lui Gorgonie îl apucă de gât pe Ștefan, ivit și el pe furiș; se bat orbește în bezna chiliei, Gorgonie îl omora pe Varlam, ultimul care apăruse, Gherman, îl sugruma pe Ștefan, Iosofat care se izbise
Rușinoasa poveste by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11095_a_12420]
-
comunei vâlcene Costești, tot pe viu. Se știe că și aici, ca în orice altă zonă colinară și de deal se face țuică de prună de cea mai bună calitate și tărie, iar tot omul gospodar ține în magazie sau chelar câte un butoiaș cu astfel de licoare. Rușii noștri ,,eliberatori” - vorba vine -, numai ce au descins în comuna noastră, că au și început să mișune prin curțile și gospodăriile localnicilor, obligându-i să le dea alimente și băutură. Mai toți
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
trăgând io-n locu’ lui, și-s plictisit de moarte. Și zi și tâmpitului ăla de paj să bage o carafă de vin fiert că-mi arde gâtu’ dă la prăștina aia d-o băui asară cu văduva lu’ Marele Chelar, ăl d-o sfârși-n furci mai deunăzi! Și ai, bă, mare grijă să nu calci dreacu’ prin ceva maiestăți calde! Marele Armaș era însă de mult prin pâlcul de copaci și striga: - Maiestate, băi, maiestate, hai bă, o dată, că
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
în pat peste scoarța oltenească din lână, adormind instantaneu. În acest timp, slujbașii moșiei pregăteau în cuhnie* smântânile, untul și zerul, pe când femeile băteau laptele în putinee. Iar argeaua răsuna de cele șase războaie la care lucrau femei din sat. Chelarul limpezea vinul din butiile din pivnița răcoroasă, fără să se atingă, nici măcar cu un strop de licoare. În pătule, oamenii, în ițari albi din cânepă albită la râu, reașezau drugile de porumb pentru a nu putrezi. * Bucătărie. Erau zile când
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
că a avut perfectă dreptate. Am primit diferite ascultări care cereau să se facă cu multă seriozitate, cu tragere de inimă și să se respecte întocmai programul. Cea mai grea ascultare pe care am primit-o a fost cea de chelar, atunci când mi-a spus: „frate n-ai blagoslovenie să dai la nimeni nimic, aici totul este obște, totul se pune pe masă la toți frații”. A fost un om al dreptății și al corectitudinii, niciodată n-a luat un fruct
UN CĂLUGĂR FRUMOS, DREPT ŞI ÎNALT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345896_a_347225]
-
comuniunii spirituale acestea au adăpostit primele biblioteci sătești după cum arată părintele Dumitru Bălașa,30: Deși localitatea este destul de veche , 1693, când căpitanul Vasile face o notă de cărțile ce a adus la Mânăstirea Tismana, Daia din Cireș, date în seama chelarului Răduț și anume Pravilă Mare, Evanghelie Liturghie, Molitvenic , Triod, Tetraevanghele- este de fapt cea mai vecehe bibliotecă a cătunului respectiv 31, sau altă consemnara a părintelui D.Bălașa în același studiu : În 1941 , satul Roșiuța avea 235 familii, .Biserica de
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
din 23 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Eu sunt un simplu peregrin, Venind din veri, visând departe Purtându-și timpul-fulgarin Și-un geamantan de frunze moarte. Cu ruginiul lor venin, Așteaptă vântul să le poarte Spre colbul prefăcut în scrin, Chelar al viselor deșarte. Zenitul de nadir desparte, Un gâde ce se-ascunde prin Copaci iar frunzele consoarte, Inert valsează spre amin. *** Ciclul "Pasteluri" Volum "Surori metrese timpului" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: Peregrinul / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PEREGRINUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374749_a_376078]
-
În ocne exista o diviziune tehnică a muncii. Șavgăii erau tăietori de sare. Rufetașii erau împărțiți în grupe mari și fiecare grupă în cete, în frunte cu un conducător: curteni, gurari, herghelegii, burdujeni (lucrau la tascele din piei de bivol), chelari de drum (țineau evidența carelor încărcate), curelari, chetrari etc. În ceea ce privește numărul lucrătorilor de la salinele din Tg. Ocna, n-avem posibilitatea unei evaluări precise, deoarece conducerea Cămării recurgea la evaziunea fiscală prin „mistuirea” câteodată chiar și a unei treimi din numărul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
324 lei, cheltuită pentru tăierea a 397 de vaci, dar nu avem certitudinea că mențiunea se referă la întregul an. În zalhana munceau la 1850 lucrători, împărțiți în 17 specialități (casapi, elcii, pastramagii, ciubergii, gropari, ciolănari, sărari, bedeli, gecergii, mătari, chelari, lemnari, fochist, cazangiu, tulumbagiu, portar și vătav). În acel an au fost remunerați bănește nouă casapi, nouă elcii, zece pastramagii, 22 ciorbegii, șase gropari, șase ciolănari, doi sărari, doi bedeli, un teghelgiu și alți angajați vremelnic. Mai bine plătiți sunt
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ca angajați „pe la unii și alții”. Iată, de pildă, cu ce se îndeletniceau cei 61 de birnici veniți în despărțirea a III-a a orașului Iași între 1845-1851: 2 erau păzitori, 3 fanaragii, 4 sacagii, 2 cotigari, 2 ciocli, 9 chelari, 11 vizitii, 1 portar, 21 rândași, 2 argați, 1 slujitor la spital, 1 grădinar și 2 „slujind la dugheni”. Îndeletnicirile lor în orașe au fost determinate de lipsa unei industrii ajunsă la acel stadiu de dezvoltare în care absorbirea brațelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și depus din treaptă), ostilitatea clerului catolic și unit din Zolkiew, nesiguranțele și lipsurile traiului zilnic și, mai presus de toate, dorul de țară. Scrisorile sale din această vreme sunt cu adevărat patetice. Soli ai mitropolitului pribeag, ieromonahul Iona și chelarul Andrei călătoresc în Rusia, aducându-i câte vreun dar în bani sau în blăni de samur din partea țarilor și încurajările patriarhului Ioachim. Pentru a nu rămâne dator prietenilor, tălmăcește, din limba greacă în limba rusă, lucrări de interes teologic, ca
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
acel vodă larg la suflet? Iaca ce se spune în hrisovul de danie de la 1659 (7167) februarie 7: „Noi Gheorghe Duca voievod, cu mila lui Dumnezeu, domn al łării Moldovii,... am miluit pe sluga noastră, pre Iane ce au fost chelar, cu un loc să-ș(i) facă bisericuțe în Dealul Mare ce este în ținutul Iașilor”. Uite că încet-încet se leagă vorba fiule. Așa că ar cam fi cazul s-o luăm cătinel prin cele mănăstiri și biserici, pentru a afla care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
iese mereu în față. Acesta este al lui Iane Hadâmbul. Merg mai în afund și aflu că la 7 februarie 1659 (7167) „Noi Gheorghie Ghica voievod... m-am milostivit și am miluit pre sluga noastre, pre Iane ce au fost chelar, cu un loc să-și facă bisericuțe în Dealul Mare, ce este în ținutul Iașilor”. Rezultatul acestei danii este ilustrat în pisania schitului ridicat de Iane la Dealul Mare și care îi poartă numele: „Cu voia Tatălui și ajutorul Fiului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fiule, că eu oi păși după tine. ― Să-l urmăm pe “Io Gheorghie Ghica voievod, domnul Țării Moldovii”, care în 1659 februarie 7 scrie: “domnia me m-am milostivit și am miluit pre sluga noastre, pre Iane ce au fost chelar, cu un loc să-ș(i) facă bisericuțe în Dealul Mare, ce este în ținutul Iașilor, iar dacă va face bisericuțe să o închine la Ierusalim”... ― Și Iane, fost chelar, s-a ținut de cuvânt. Asta ne-o dovedește mărturia marilor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și am miluit pre sluga noastre, pre Iane ce au fost chelar, cu un loc să-ș(i) facă bisericuțe în Dealul Mare, ce este în ținutul Iașilor, iar dacă va face bisericuțe să o închine la Ierusalim”... ― Și Iane, fost chelar, s-a ținut de cuvânt. Asta ne-o dovedește mărturia marilor boieri din 1668 august 18, prin care dovedesc precum Canila, fratele lui Hristodor cămănar, a dăruit mănăstirii Dealul Mare metoh al Patriarhiei Ierusalimului vreo cinci locuri de casă pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
că iar m-o ghicit că-s supărat” - am gândit, dar am răspuns senin: N-am încotro, părinte. Iată ce spune vodă: „Noi Gheorghie Ghica voievod...m-am milostivit și am miluit pre sluga noastre, pre Iane ce au fost chelar, cu un loc ca să-și facă o bisericuțe în Dealul Mare, ce este în ținutul Iașilor... Și nimeni altul să nu se amestece. La Iași, în anul 7167 (1659) februarie 7.” „ Poftim de vezi unde se spune limpede că Iane
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cu niște negustori într-un han din Giurgiu. Celălalt murise la Turnu, tot cam așa, într-o ciorovăială cu gărzile din port. La întoarcere, primise drept asupra moșiei din Coteni și în vara aceea se însurase cu Stana, fata unui chelar. În anul următor, plecase iarăși la război și scăpase ca prin minune din dezastrul de la Varna. Nu fusese de față când i se născuse fiica. Se întâmplase într-o zi însemnată, de Sfântul Gheorghe. De aceea și primise numele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
nu vă atingeți de oameni și acum vreți să ne faceți să ne schimbăm părerea, a început împăciuitor și emoționat spătarul. - Vasăzică ați auzit de noi! - Cum să n-auzim! Se știe bine despre voi de când l-ați jefuit pe chelarul Curții Domnești. Spătarul devenise nespus de jovial, atmosfera era destinsă și poate că s-ar fi ajuns în cele din urmă la o înțelegere, dacă nu s-ar fi întâmplat ceva imprevizibil. Ioniță stătea năucit lângă roata trăsurii, iar Iscru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
1 localnicii își pregăteau îmbrăcămintea din cânepă, lână sau piei de animale. Între anii 1772-1774, evidențele consemnează, în zonă, 2 ciobotari, un săpunar, 3 olari, 5 rotari, 3 butnari, 2 cojocari, 2 pietrari, 2 pâslari, 5 plugari, 1 sumănar, 2 chelari, 2 pânzari, 3 blănari, 1 fierar, 1 cheptănar, 1 mătăsar, 2 șelari, 2 frânghieri, 1 lumânărar, 2 pietrari, 8 sobari, 3 zidari, 12 cărămidari, 2 plăpumari, 2 mindirigii, 4 morari și 2 cufărari. Fierarii executau la comandă uneltele cerute de către
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]