61 matches
-
nivelul de instrucție școlară. Valoarea bunurilor organizaționale care pot fi trecute în proprietate privată variază în funcție de diplome, vechime și relații. Accesul la alimente, concedii, delegații, vizite în străinătate este evident limitat gardienilor, cărora nu li se recunoaște decît rolul de chelari, de portchei, de deschizători și închizători de uși. Pentru a li se recunoaște un rol educativ și pentru a avea deci acces mai mare la resursele instituției gardienii găsesc modalități numeroase de manifestare: grevă prin exces de zel, privarea deținuților
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lor sînt practic inexistente. De mulți ani nu s-a înregistrat oficial nici un atac împotriva vreunui angajat. Imaginea negativă a personalului este dată de penibilul muncii efectuate (mai toți angajații sînt asimilați gardienilor, a căror imagine este cea de "portchei", "chelari", deschizători și închizători de uși), dar și de absența aproape totală a randamentului, de ineficacitatea muncii. Căci recidivarea a jumătate din deținuți este consecința unei munci prost efectuate. Este demonstrat de numeroase studii că recidiva deținuților este consecința nu atît
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fost construită de proprietarul moșiei, hatmanul Iordache Costache Boldur Lătescu. Ea producea 20.000 de vedre de spirt. Procesul de producție se desfășura de către 15-20 de muncitori angajați cu plată de către proprietar. între aceștia erau: un maistru, un căldărar, un chelar, un șurubar, un slădar, un muncitor la cada cu plămadă, doi lincorni, trei la chilstoc, doi la holovăț, doi la foc, unul la tăiat lemne. Secara se cultivă pentru a se preface în rachiu la velniță... deja are semănate 180
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Gheorghi, dascăl Mazili și ruptași 1. Toader Manole, mazil 2. Simion Căzăcenco, mazil 3. Ioniță Luțchi, ruptaș Jidovi 1. Maior, jidov 2. Ițco, jidov croitor Argați și păstori ai mazililor de acolo 1. Vasile, sluga lui Toader Manole 2. Toader, chelar 3. Iosif, vizitiu 4. Toader, plugar 5. Vasile Roșca, sluga lui Căzăcenco 6. Ilie, argat al dumisale armașul Necule 300 4. Tabel nominal cu militarii din comuna Hudești care și-au jertfit viața pentru apărarea independenței, libertății și suveranității noastre
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
căldările și alte vase de aramă. Cămătar - persoană care împrumută bani pe camătă(dobândă). Cătun - grup de așezări omenești care au un număr mai mic de locuitori decât un sat. Ceașnic paharnic, care toarnă în pahare la o masă festivă. Chelar - care administra proviziile alimentare și avea cheile cămării sau pivniței. Chihaia - șeful pădurarilor, administrator al pădurilor. Chindrus - vopsea sub formă de praf de culoare albastră ce se pune în var. Ciupici - cipici, papuci împletiți din fire de lână sau din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
am obosit de emoțiune... nu!... am obosit de admirațiune! Un cuvânt și am terminat. Se zice că Mircea cel Mare se dusese după moarte să bată la poarta raiului. Îi iese înainte sfântul Petre. — Ce poftești, omule? întreabă cu asprime chelarul paradisului pe viteazul domn al românilor. — Să văd fața lui Dumnezeu, răspunse marele Mircea. — Tu, păgânule! Tu care ai făcut mii de păcate și d-abia numai o mănăstire?! Afară! Auzind zgomot la poartă, se arată însuși Dumnezeu. — Ce este
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
această biserică, mărite Spirit? - Tocmai am dat peste un zapis din 7 feb. 1659 (7167), în care se spune: „Noi Gheorghie Ghica voievod ...Adică domnia me m-am milostivit și am miluit pre sluga noastre, pre Iane ce au fost chelar, cu un loc să-și facă o bisericuțe în Dealul Mare, ce este în ținutul Iașilor, iar dacă vă face bisericuțe să o închine la Ierusalim.” - Eu zic să ne întoarcem, mărite Spirit, la zapisul din 18 ian.1658 (7166
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de Iane Hadâmbul. Actul în care găsim numele Hadâmbului, legat de Dealul Mare, este cel din 7 februarie 1659: „Noi Gheorghe Duca voievod, cu mila lui dumnezeu, domnul Țării Moldovii...am miluit pe sluga noastră, pre Iane ce au fost chelar, cu un loc să-ș(i) facă bisericuțe în Dealul Mare ce este în ținutul Iașilor”. La 3 mai 1659, același domn scutește de dări patru poslușnici ai mănăstirii de la Dealul Mare. Pisania bisericii glăsuiește: „Cu voia Tatălui și ajutorul Fiului
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Are peste o sută de servitori. Câteva sute de boi, cai, vaci, 1500 de oi. Plătește un administrator cu 2400 și tain care mai râdică la 1200 de lei pe an. Apoi supt administratori, contabili, ajutori de contabili, feciori boerești, chelar, așa zișii zilari etc. Servitorii de jos se tocmesc cu anul (170 de lei), tain, o piele de oae, manta, încălțări, unii și vite scutite. La vremea secerișului vin din satele mai depărtate a Dorohoiului, unde e mai deasă populația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pești, pe care-i pescuesc antreprenorii. Înainte erau evrei, azi sunt români, și la Ichimeni și la Crasnaleuca și la Adășeni. (10 Oct.) În seara zilei când am venit, Morțun stătea ca-n orice seară în cancelarie, primea rapoartele, socotelile chelarului, ale humelnicului, și plătea oamenii care veneau să ceară bani, ori să-și reguleze socotelile, căci la moșiile acestea vin de lucrează oameni din Suceava, de la Lămârgani și Vigotești. Iată că năvălesc doi oameni, un țăran și fata lui, plângând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mari. Păharnic mare, pârcălab la Cotnar și Hârlău dă Domnului de băut la zile mari. Vistiernic mare, peste socotelile țării. Stolnic mare, la mese. Comis mare, cai și podvezi. Medelnicer mare la mese cu fripturi. Clucer mare, peste beciuri domnești: chelar. Sluger mare, peste carne la curte. Jitnicer mare peste pâne. Vameș mare, peste vămi și schele, și dulcețuri. Șătrar mare, peste corturi și tunuri. Ușier mare, ușier și purtător de grijă solilor. Armaș mare, peste închiși și osândiți la moarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
înălțării Oană David Corbea Ivașcu Hrin către sfârșitul Sava Blându covici lunei mai; primă Pascu Iosip a Soficăi Ștefu Cernat vara în munte Goian p. Chilia Ghiță Platum Ciocârlie e în toiu. Stanciu Grigorașcu Jora Mârza p. Cetatea Albă Herman, chelar Zbierea Jurju vornic de arie Lazăr Pitărel Moșul cu sicriul Nechifor Căliman 1465 a murit Doamna Evdochia Domnul e văduv până la 1472 1408 a fost executat Petru Aron Îndată, la începtul anului 70 toamna sfințirea Putnei 3 sept. Ștefan e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pot fi identificate și la flăcăul viteaz. În poveștile și legendele românești Dumnezeu în chip de bătrân este însoțit de Sfântul Petru, împreună răsplătind sau pedepsind faptele muritorilor. Mai trebuie amintită imaginea din mentalul popular care face din Sfântul Petru chelarul de la porțile raiului. Poziția lui, de filtru între sacrul drept, preluând un termen de la Roger Caillois, și lumea pământenilor, transmite lui Petrea Făt-Frumos abilitatea de a ieși din profan și de a reveni în el, fără nici o contagiune periclitantă. Cheile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și până la Dunăre, pentru a-și petrece vara acolo. Informația este confirmată și de Cronica persană, care precizează că oștile mongole ale lui Budjek, după ce au supus, intrând pe cinci drumuri, regiunile caraulaghilor, madjarilor și sasanilor, punând pe fugă pe chelar (rege), au poposit vara pe râul Tisa. Aici, au atras pe locuitorii refugiați în pădurile din regiunea Crișurilor și Aradului să revină în așezările lor, să strângă recolta (fânul și paiele) în hambare și să-și aleagă fiecare sat câte
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
376.000 lei. Este cunoscut faptul că în 1849 se exporta seu, carne și piei la Viena. În 1850 lucrau în această întreprindere muncitori care erau împărțiți în 17 specialități (casapi, elcii, pastramagii, ciubergiii, gropari, ciolănari, sărari, bedeli, gecergiii, mătari, chelari, lemnari, fochist, cazangiu, tulumbagiu, portar și vătav). În 1858, la zalhanaua din Huși s-au tăiat 397 de vite. Concomitent, se înregistrează creșterea numărului de cârciumi: în 1851, se constata că „cea mai mare parte din viețuitorii acestui târg au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a luat în căsătorie pe o cântăreață germană dela teatrul imperial din Viena. Aceasta a adus la Dumbrăveni pe o nepoată a sa, domnișoară, spre a-i ține de urât. Nepoata, o fire zvăpăiată, se îndrăgi nebunește de un țăran, chelar al velnițelor din Dumbrăveni, care era de o rară frumusețe [...]. Nemțoaica fură dela mătușa sa, Bălușoaia, suma de 300 de galbeni și se înțelese cu frumosul flăcău ca să fugă împreună. Cum dânsa cunoștea bine călăria, într-o zi foarte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu niște negustori într-un han din Giurgiu. Celălalt murise la Turnu, tot cam așa, într-o ciorovăială cu gărzile din port. La întoarcere, primise drept asupra moșiei din Coteni și în vara aceea se însurase cu Stana, fata unui chelar. În anul următor, plecase iarăși la război și scăpase ca prin minune din dezastrul de la Varna. Nu fusese de față când i se născuse fiica. Se întâmplase într-o zi însemnată, de Sfântul Gheorghe. De aceea și primise numele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
nu vă atingeți de oameni și acum vreți să ne faceți să ne schimbăm părerea, a început împăciuitor și emoționat spătarul. - Vasăzică ați auzit de noi! - Cum să n-auzim! Se știe bine despre voi de când l-ați jefuit pe chelarul Curții Domnești. Spătarul devenise nespus de jovial, atmosfera era destinsă și poate că s-ar fi ajuns în cele din urmă la o înțelegere, dacă nu s-ar fi întâmplat ceva imprevizibil. Ioniță stătea năucit lângă roata trăsurii, iar Iscru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
în comunism. În ședința biroului Comitetului județean de partid din 13 noiembrie 197640, s-a constituit Consiliul Județan al Educației Politice și Culturii Socialiste (CJEPCS). Iliescu "propune" membrii CJEPCS, în număr de 15: " Se propune în funcția de președinte tov. Chelarul Cristea, iar în funcția de vicepreședinți tovarășii Floareș Alecu, Țăranu Ion, Alexandrescu Elisabeta, tovarășii Grunzu Nicolae, Alice Ouatu, Dumitru Constantin, Mâlcomete Petre, directorul școlii interjudețene (tovarășul Dodea a plecat la București și încă nu a fost numit un nou director
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Constantin Țoiu ... Se știe, cea mai captivantă epică o pune întotdeauna cu multe efecte în mișcare concupiscența erotică, păcatul dintâi... Bâjbâind pe întuneric, Gorgonie dă peste Gherman, chelarul, care și el râvnea fata, furios îl doboară cu o lovitură, Nichita, fratele Nichita, care venea mutește spre ușă, se izbește cu capul de Iosofat, între timp chelarul se ridică și în locul lui Gorgonie îl apucă de gât pe Ștefan
Rușinoasa poveste by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11095_a_12420]
-
mișcare concupiscența erotică, păcatul dintâi... Bâjbâind pe întuneric, Gorgonie dă peste Gherman, chelarul, care și el râvnea fata, furios îl doboară cu o lovitură, Nichita, fratele Nichita, care venea mutește spre ușă, se izbește cu capul de Iosofat, între timp chelarul se ridică și în locul lui Gorgonie îl apucă de gât pe Ștefan, ivit și el pe furiș; se bat orbește în bezna chiliei, Gorgonie îl omora pe Varlam, ultimul care apăruse, Gherman, îl sugruma pe Ștefan, Iosofat care se izbise
Rușinoasa poveste by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11095_a_12420]
-
Asta-i toată frumusețea într-o colonie penitenciară, îi șoptesc eu ușii mele, faptul că suntem toți în același căcat, și zeghea și curcanii și chiar și Comandantul. Nu-i așa? Zi și tu, nu-i așa?!” „Nu!”, răcnește Pobjoy chelarul de dincolo de ușă și împinge zăvorul la loc, însă eu nu am chef să îl aud, pentru că el încă nu are ce căuta în povestea mea; dar și când l-oi lăsa să intre, sa zis cu el - de acolo
RICHARD FLANAGAN - Cartea cu pești a lui Gould () [Corola-journal/Journalistic/5659_a_6984]
-
vinovăție, păcat, motivație, inspirație, ce e bun, ce e rău, bla-bla-bla, bla-bla-bla - pâinea perucilor pudrate din sălile de judecată și patima despicătorilor de fir. Cui îi pasă? Cine mai știe? Atâta pot să spun că între bătăi și flux, Pobjoy chelarul îmi aduce tot ce reușește să fure de pe la Grefă, bucăți de pergament ieftin pe care mi-a poruncit să îi zugrăvesc scene de extaz bucolic, gen Constable: adunatul fânului și țărani idioți ca Pobjoy însuși și căruțe ce trec prin
RICHARD FLANAGAN - Cartea cu pești a lui Gould () [Corola-journal/Journalistic/5659_a_6984]
-
acel vodă larg la suflet? Iaca ce se spune în hrisovul de danie de la 1659 (7167) februarie 7: „Noi Gheorghe Duca voievod, cu mila lui Dumnezeu, domn al łării Moldovii,... am miluit pe sluga noastră, pre Iane ce au fost chelar, cu un loc să-ș(i) facă bisericuțe în Dealul Mare ce este în ținutul Iașilor”. Uite că încet-încet se leagă vorba fiule. Așa că ar cam fi cazul s-o luăm cătinel prin cele mănăstiri și biserici, pentru a afla care
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
iese mereu în față. Acesta este al lui Iane Hadâmbul. Merg mai în afund și aflu că la 7 februarie 1659 (7167) „Noi Gheorghie Ghica voievod... m-am milostivit și am miluit pre sluga noastre, pre Iane ce au fost chelar, cu un loc să-și facă bisericuțe în Dealul Mare, ce este în ținutul Iașilor”. Rezultatul acestei danii este ilustrat în pisania schitului ridicat de Iane la Dealul Mare și care îi poartă numele: „Cu voia Tatălui și ajutorul Fiului
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]