110 matches
-
are numai 5 - 6 mm lungime. Prosoma este de culoare argintie pe partea dorsală, iar cea ventrală - neagră. Opistosoma este neagră, cu câteva fâșii albe laterale, pete neregulate ventral și 2 fâșii galbene dorsal. Uneori, prosoma este în totalmente gri. Chelicerele și pedipalpii sunt negri, însă uneori pedipalpii au nuanțe de roșu sau galben. Picioarele la fel sunt negre, dar coxele și articulațiile sunt galbene. La femelele tinere, a doua și a patra perechi de picioare au perișori, care dispar la
Nephila pilipes () [Corola-website/Science/319333_a_320662]
-
grade de succes și poliandrie (când o femelă copulează cu mai mulți masculi). De aceea, imediat după copulare, masculul încearcă să fugă. Uneori el așteaptă lângă pânza femelei ca ea să năpârlească pentru ultima oară. În acest moment, după năpârlire, chelicerele femelei sunt moi, incapabile să muște. S-a observat că 80% din masculi voluntar își dezmembrează organul copulator de la vârful pedipalpului. Acesta împiedică fertilizarea femelei de către un alt mascul. Se pare că organele genitale ale masculilor din această specie sunt
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]
-
Prosoma este nesegmentată, prezentând dorsal 1-2 perechi de ochi, dorsal este acoperită de un scut chitinos, iar ventral, coxele membrelor se unesc median, acoperind sternitele în întregime. De prosomă sunt anexat șase perechi de membre (apendice): cîte o pereche de chelicere și pedipalpi și patru perechi de picioare. "Chelicerele" sunt retractile, alcătuite din două articole dintre care ultimul mobil - chelă. Modul în care ele sunt articulate formează o chelă prehensilă cu ajutorul căreia pseudoscorpionii fărâmițează prada. În chelicere se deschid canalele glandelor
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
ochi, dorsal este acoperită de un scut chitinos, iar ventral, coxele membrelor se unesc median, acoperind sternitele în întregime. De prosomă sunt anexat șase perechi de membre (apendice): cîte o pereche de chelicere și pedipalpi și patru perechi de picioare. "Chelicerele" sunt retractile, alcătuite din două articole dintre care ultimul mobil - chelă. Modul în care ele sunt articulate formează o chelă prehensilă cu ajutorul căreia pseudoscorpionii fărâmițează prada. În chelicere se deschid canalele glandelor sericigene - producătoare de mătase. "Pedipalpii" sunt masivi, transformați
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
cîte o pereche de chelicere și pedipalpi și patru perechi de picioare. "Chelicerele" sunt retractile, alcătuite din două articole dintre care ultimul mobil - chelă. Modul în care ele sunt articulate formează o chelă prehensilă cu ajutorul căreia pseudoscorpionii fărâmițează prada. În chelicere se deschid canalele glandelor sericigene - producătoare de mătase. "Pedipalpii" sunt masivi, transformați în clești asemănători cu cei de la scorpioni. Chelele lor prezintă în schimb glande veninoase. Pedipalpii sunt alcătuiți din 6 articolet: coxă, trohanter, femur, patelă, bazitars și tars. Ei
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
de arahnide, include peste 1 000 de specii descrise la moment, grupate în 153 de genuri. Ei sunt răspândiți predominant în zonele de deșert. Solifugele pot crește până la o lungime de 7 cm. Cea mai notabilă trăsătură a lor sunt chelicerele extrem mari în comparație cu corpul. Unele legende urbane exagerează dimensiunile și pericolul pe care-l prezintă pentru om. Cuvântul provine din limba latină, și înseamnă "a fugi de soare". Ordinul este cunoscut și sub numele Solpugida, Solpugides, Solpugae, Galeodea și Mycetophorae
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
Africa de Sud sunt numiți și romani roșii. Corpul este format, ca și la celelalte grupe de arahnide, dintr-o prosomă și o opistosomă, unite printr-un pețiol îngust, ce dă corpului un aspect pedunculat și o mobilitate mai înaltă. Prosoma poartă chelicere, pedipalpi și membrele locomotoare. Ea este masivă și puternic chitinizată, dură, cu fața ventrală acoperită în întregime de articulațiile membrelor. Prosoma este segmentată, sunt fuzionate numai segmentele primelor membre anterioare formând propeltidiu. Iar celelalte două segmente posterioare sunt libere - mezopeltidiu
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
locomotoare. Ea este masivă și puternic chitinizată, dură, cu fața ventrală acoperită în întregime de articulațiile membrelor. Prosoma este segmentată, sunt fuzionate numai segmentele primelor membre anterioare formând propeltidiu. Iar celelalte două segmente posterioare sunt libere - mezopeltidiu și, respectiv, metapeltidiu. "Chelicerele" sunt foarte mari, aproape jumătate din lungimea prosomei. Au aspect de clește scurte, alcătuite din două articole, fiecare având un număr variabil de dinți. Funcția lor constituie fărâmițarea hranei. În plus, masculii posedă pe chelicere un organ suplimentar - flagelul, care
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
libere - mezopeltidiu și, respectiv, metapeltidiu. "Chelicerele" sunt foarte mari, aproape jumătate din lungimea prosomei. Au aspect de clește scurte, alcătuite din două articole, fiecare având un număr variabil de dinți. Funcția lor constituie fărâmițarea hranei. În plus, masculii posedă pe chelicere un organ suplimentar - flagelul, care servește drept organ de acuplare. La frecarea chelicerelor se produce un sunet asemănător șuieratului, numit stridulație. "Pedipalpii" sunt, comparativ, subțiri formați din șase articole. Prezintă o umflatură terminală adezivă, folosită de solifuge la reținerea prăzii
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
prosomei. Au aspect de clește scurte, alcătuite din două articole, fiecare având un număr variabil de dinți. Funcția lor constituie fărâmițarea hranei. În plus, masculii posedă pe chelicere un organ suplimentar - flagelul, care servește drept organ de acuplare. La frecarea chelicerelor se produce un sunet asemănător șuieratului, numit stridulație. "Pedipalpii" sunt, comparativ, subțiri formați din șase articole. Prezintă o umflatură terminală adezivă, folosită de solifuge la reținerea prăzii. Pedipalpii funcționează și ca organe senzitive, poartă chemo- și mecanoreceptori. Ultimul articol posedă
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
care se ramifică spre toate organele. Traheile se deschid la baza coxelor celei de a doua perechi de picioare și în segmentele II și III ale opistosomei. Orficiile sunt acoperite cu opercule. Aparatul digestiv. Hrana este prinsă și fărâmițată cu ajutorul chelicerelor și lichefiată cu sucurile excretate de glandele salivare. Apoi, lichidul intern se aspiră cu ajutorul esofagului musculos. Tubul digestiv continuă cu un stomac, intestin mediu și posterior, și orificiul anal. Intestinul mediu prezintă ramificații numite diverticuli intestinali, unde are loc a
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
situați pe pedipalpi. Copulația poate avea loc direct sau indirect, prin transferul spermei. În timpul împerecherii masculul este foarte activ, pe când femela devine pasivă. Masculul depune pe suprafața solului un spermatofor lipicios, în care se află sperma. Apoi, apucă spermatoforul în chelicere și îl introduce în orificiul genital femel. Pentru aceasta chelicerele sunt înzestrați cu flageli cu rol copulator. Întregul proces durează numai câteva minute. Spre sfârșitul împerecherii femela devine mobilă și agresivă față de mascul. De aceea, după finisare masculul fuge de la
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
prin transferul spermei. În timpul împerecherii masculul este foarte activ, pe când femela devine pasivă. Masculul depune pe suprafața solului un spermatofor lipicios, în care se află sperma. Apoi, apucă spermatoforul în chelicere și îl introduce în orificiul genital femel. Pentru aceasta chelicerele sunt înzestrați cu flageli cu rol copulator. Întregul proces durează numai câteva minute. Spre sfârșitul împerecherii femela devine mobilă și agresivă față de mascul. De aceea, după finisare masculul fuge de la femelă, altfel riscă să fie mâncat. Femela fecundată este îndeosebi
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
se hrănesc cu termite, gândaci nocturni și alte artropode. Cele mai curajoase au fost observate mâncând șerpi și rozătoare. Unele solifuge au fost filmate consumând chiar și șopârle. Prada este detectată cu ajutorul pedipalpilor, apoi ucisă și fărămițată în bucăți de către chelicere. După aceasta, victima este lichefiată cu sucuri digestive care conțin enzime. Lichidul rezultat este ingerat prin faringe. Deși, în mod normal, nu atacă oamenii, chelicerele lor pot penetra pielea umana, ceea ce cauzează mușcături dureroase. Pe chelicere se pot găsi și
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
chiar și șopârle. Prada este detectată cu ajutorul pedipalpilor, apoi ucisă și fărămițată în bucăți de către chelicere. După aceasta, victima este lichefiată cu sucuri digestive care conțin enzime. Lichidul rezultat este ingerat prin faringe. Deși, în mod normal, nu atacă oamenii, chelicerele lor pot penetra pielea umana, ceea ce cauzează mușcături dureroase. Pe chelicere se pot găsi și rămășițe ale prăzilor aflate în descompunere, și în timpul mușcăturii omul se poate infecta cu diverse bacterii. Solifugele sunt rapide în comparație cu alte nevertebrate, cel mai rapid
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
fărămițată în bucăți de către chelicere. După aceasta, victima este lichefiată cu sucuri digestive care conțin enzime. Lichidul rezultat este ingerat prin faringe. Deși, în mod normal, nu atacă oamenii, chelicerele lor pot penetra pielea umana, ceea ce cauzează mușcături dureroase. Pe chelicere se pot găsi și rămășițe ale prăzilor aflate în descompunere, și în timpul mușcăturii omul se poate infecta cu diverse bacterii. Solifugele sunt rapide în comparație cu alte nevertebrate, cel mai rapid poate alerga cu viteza de 16 km/h. În timp ce solifugele erau
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
rapide în comparație cu alte nevertebrate, cel mai rapid poate alerga cu viteza de 16 km/h. În timp ce solifugele erau considerate arahnide neveninoase , există un singur studiu publicat efectuate în India, în 1978. Un grup de cercetători au făcut preparate histologice din chelicerele specie "Rhagodes nigrocinctus", și au constatat prezența unor glande epidermice. Extrase din aceste glande au fost injectate în șopârle și 7 din 10 șopârle au fost paralizate. Acest studiu nu a fost niciodată confirmat, și alți cercetători n-au fost
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
fost alimentate de cazul unui soldat din Anglia. Un solifug descoperit în casa unui soldat britanic din Colchester (Anglia) a ucis câinele de companie. Cel mai marea pericol pe care-l prezintă solifugele este mușcătura dureroasă. Totuși, puține solifuge posedă chelicere capabile să penetreze pielea omului. Solifugele se întâlnesc, cele mai multe, în Lumea veche, unde se găsesc aproximativ 8 familii cu peste 500 de specii. În America de Nord și de Sud sunt răspândite trei familii dintre care două endemice - Daesiidae, Ereobatidae și Ammotrechidae
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
Patu digua" de 0,37 mm, iar cel mai mare - "Theraphosa blondi" - 90 mm, inclusiv picioarele - 250 mm. Morfologia și anatomia păianjenilor include multe caracteristici în comun cu alte arahnide. Corpul este împărțit în două regiuni, au opt picioare articulate, chelicere, pedialpi, aripile și antenele lipsesc. ii posedă, de asemenea, mai multe trăsături care ii disting de alte arahnide. Toți păianjenii sunt capabili să producă mătase de diferite tipuri, utilizată pentru vânat. Chelicerele celor mai multor specii conțin glande veninoase, iar
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
împărțit în două regiuni, au opt picioare articulate, chelicere, pedialpi, aripile și antenele lipsesc. ii posedă, de asemenea, mai multe trăsături care ii disting de alte arahnide. Toți păianjenii sunt capabili să producă mătase de diferite tipuri, utilizată pentru vânat. Chelicerele celor mai multor specii conțin glande veninoase, iar veninul elaborat de ele este injectat în pradă sau inamic. Pedipalpii masculilor sunt specializaț în transferul spermei la femele în timpul împerecherii . Multe specii de păianjeni prezintă dimorfism sexual, caracterizat prin deosebirile de
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
un pețiol (sau pedicel), formațiune ce sporește mobilitatea corpului . Prosoma este alcătuită din două părți: un scut dorsal (carapacea) și două plăci sternale ventrale. Ea are forma aproximativ ovală, purtând anterior mai multe perechi de oceli (ochi simpli), orificiul bucal, chelicere, pedipalpi și lateral 4 perechi de membre locomotoare. Scutul dorsal reprezintă cuticula puternic chitinizată de aceea în timpul dezvoltării păianjenii năpârlesc. Cuticula îndeplinește rolul de exoschelet și protejează păianjenul de deshidratare. Ventral, placa sternală mică are rol de buză inferioară, iar
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
păianjenii năpârlesc. Cuticula îndeplinește rolul de exoschelet și protejează păianjenul de deshidratare. Ventral, placa sternală mică are rol de buză inferioară, iar placa sternală mare este înconjurată de coxele membrelor locomotoare. Ei nu au maxilare, de aceea articolele bazale ale chelicerelor, pedipalpilor și primei pereche de picioare formează atriul bucal, cu funcție de fărămițarea hranei. Chelicerele, formate din 2 articole, sunt situate preoral. Ultimul articol este mobil și are forma unei gheare. La păianjenii migalomorfi în chelicere sunt situate glandele veninoase ce
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
sternală mică are rol de buză inferioară, iar placa sternală mare este înconjurată de coxele membrelor locomotoare. Ei nu au maxilare, de aceea articolele bazale ale chelicerelor, pedipalpilor și primei pereche de picioare formează atriul bucal, cu funcție de fărămițarea hranei. Chelicerele, formate din 2 articole, sunt situate preoral. Ultimul articol este mobil și are forma unei gheare. La păianjenii migalomorfi în chelicere sunt situate glandele veninoase ce se deschid în vârful ghearei. La cei araneomorfi glanda veninoasă se află în prosomă
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
de aceea articolele bazale ale chelicerelor, pedipalpilor și primei pereche de picioare formează atriul bucal, cu funcție de fărămițarea hranei. Chelicerele, formate din 2 articole, sunt situate preoral. Ultimul articol este mobil și are forma unei gheare. La păianjenii migalomorfi în chelicere sunt situate glandele veninoase ce se deschid în vârful ghearei. La cei araneomorfi glanda veninoasă se află în prosomă, iar chelicerele sunt străbătute de canalele acestor glande. Pedipalpii sunt scurți, au funcție tactilă, fiind alcătuiți din 6 articole: coxa, trocanter
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
din 2 articole, sunt situate preoral. Ultimul articol este mobil și are forma unei gheare. La păianjenii migalomorfi în chelicere sunt situate glandele veninoase ce se deschid în vârful ghearei. La cei araneomorfi glanda veninoasă se află în prosomă, iar chelicerele sunt străbătute de canalele acestor glande. Pedipalpii sunt scurți, au funcție tactilă, fiind alcătuiți din 6 articole: coxa, trocanter, femur, patelă, tibia și tars. La masculi pedipalpii au și rolul de organ copulator. La nivelul tarsului pedipalpii posedă un bulb
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]