46,791 matches
-
caiete cu cerneală în chinul meu ce pare fără rost și-n față am tot o hârtie goală pe care o să scriu atât: am fost! Căci mă închizi în ochiuri de hârtie, între cuvinte aspre rătăcind și chinul meu se cheamă poezie, și am să mor cuvintele iubind! 4 aprilie 2016, București Referință Bibliografică: Chinul meu / Ion Mihaiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1921, Anul VI, 04 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion Mihaiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CHINUL MEU de ION MIHAIU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ion_mihaiu_1459752863.html [Corola-blog/BlogPost/381978_a_383307]
-
toamnă fiecare” (Plecăm) Cu aceleași reverberații lirice răsună și poemele „Vară”,”Averse”, „Alb”, „Dans”Limbajul poetic e unic, pictural, capătă valențe materiale uneori, e inefabil, până la diafan: „Prin văi, amiaza umblă dezbrăcată, Se coc în sâmburi de odihnă nuci” ( Ne cheamă vara), sau: Îmi aleargă vara ca un tren prin sânge” (Veri de mucava), ori: „Miroase gându-saiarbă încolțită Și sufletul respiră-n spic de grâu” (Respiro) Poetul asemenea lui Pan, se simte prezent în tot Universul, se consideră „un strop” în
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_retorica_balansoarului_al_florin_tene_1351777495.html [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
CĂCIULARU - CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV Autor: Roni Căciularu Publicat în: Ediția nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Aici, în Israel, toamna vine palid și, în scurt timp, își schimbă doar numele, chemându-se iarnă. Iar iernile cu care noi am fost deprinși, în România, sunt aproape inexistente. Acum e toamnă târzie, uneori ceva mai zburlită, adică plouă și e ceva-ceva mai rece... Așa că... dacă amintesc acum de „Salonul de toamnă” parizian, instalat
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1420088080.html [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
se unea aerul cu apa din amintiri, iar el prelungea cât se poate de mult, plăcerea decupată din unirea identităților ... și doar peste această dimensiune ateriza pe pământ cu inima îmbujorată ... Al patrulea concurent strălucea într-un costum purpuriu, se chema Steven, curajosul. A vrut să zboare mai mult decât ceilalți, care au luat startul înaintea lui, a vrut faimă pentru zilele negre, dar și pentru cele însorite, a visat nemurirea care nu s-a împărțit încă din monopolul cel sfânt
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Concursul_de_schi_.html [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
altceva mai bun de făcut, decât să-mi opriți copilul din „citit”? ─Doamne-Mare: Ai dreptate coană Iliană! Citește Săndele... Și iartă-mă că te-am întrerupt... Nu face nimica, nenea Necea! Mai vorbim, ...mai citim și, ...trece vremea. A-cu-și-ca ne cheamă mama la masă! Așa și era, căci mie îmi și rupsese nasul mirosul de mâncare gustoasă care-și trimetea aburii până la noi dinspre bucătărie. Și când mama ne chema la masă, odată cu ei lăsam și eu Cartea ce mi-o
CINE N-ARE CARTE, N-ARE PARTE! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 by http://confluente.ro/Cine_n_are_carte_n_are_parte_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1337264391.html [Corola-blog/BlogPost/358417_a_359746]
-
nenea Necea! Mai vorbim, ...mai citim și, ...trece vremea. A-cu-și-ca ne cheamă mama la masă! Așa și era, căci mie îmi și rupsese nasul mirosul de mâncare gustoasă care-și trimetea aburii până la noi dinspre bucătărie. Și când mama ne chema la masă, odată cu ei lăsam și eu Cartea ce mi-o cumpărase tata - „Biblia mea cu ilustrații” − și fugeam direct în brațele ei, cuibărindu-mă acolo ca un pui de găină între penele cloștii sale. Alexandru Tomás-Cervesy Referință Bibliografică: Cine
CINE N-ARE CARTE, N-ARE PARTE! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 by http://confluente.ro/Cine_n_are_carte_n_are_parte_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1337264391.html [Corola-blog/BlogPost/358417_a_359746]
-
decât metaforic. Iar poeta înțelege acest lucru. În celălalt taler al balanței se află sentimentul sacrului. Dialogul poetei cu divinitatea este nostalgic, cu valoare de experiment, dovedind vulnerabilitatea ființei ei: ”ce caut eu, Doamne,/ în pustiul lumii?/ mângâie-mă, Doamne,/ cheamă-mă la Tine!” (Black wind). În poezia Danielei Voiculescu, nimeni și nimic, în afara divinității, nu are legătură cu viitorul. ”aș vrea... să evadez în viitor! să patinez pe refrenul unui cântec portughez... și să te găsesc pe portocaliul inimii mele
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
care le scrie. ”cred în aerul domnesc al perechii, cred în semne și tipare... da, ăsta e tâlcul! noi ne punem, unul pe altul, în rânduială, în lumină! și Dumnezeu se va bucura de această lucrare-mesaj!” (Passiflora). Divinitatea Însăși e chemată să Se bucure de unirea ei cu cel iubit, așa cum S-a bucurat, de prima nuntă, în Eden. Iată de ce, cu atât mai neagră, venită din semiobscuritate, cu străfulgerări oculte, este decizia omului pereche de a pune capăt iubirii. Vinovat
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
rea, ba dimpotrivă, au conviețuit fericiți. Tobias era plin de atenții, o alinta cu fel de fel de diminutive: ba îi spunea Lindi, ba Lin sau, pur și simplu, „ochii mei". Ea, la rândul ei, își admira soțul, îl răsfăța, chemându-l Tobi sau numai Bunul To. Era omul ei drag, ținea la el, chiar și atunci cînd era ursuz ca bătrânii. În ultimii ani, părul i s-a rărit, ochii fugiră adânc în orbite, mâinile aveau un tremur ușor, fața
MIREASA NEBUNĂ de HARRY ROSS în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/harry_ross_1411984352.html [Corola-blog/BlogPost/341074_a_342403]
-
iubirea ce i-o păstrăm lui Dumnezeu. Fiindcă oricât de multe laude i-am aduce Tatălui-Ceresc, - Creatorul și menținătorul echilibrului în tot și în toate, - niciodată nu va fi de ajuns. Preotul Radu Botiș, pe lângă faptul că a fost ales (chemat), să-l slujească pe Dumnezeu chiar în casa Lui (Sfânta Biserică), a mai fost înzestrat cu harul scrisului și, totodată a mai fost înzestrat cu iscusința de a aduna în jurul lui oameni cu același har. Astfel, prin „slovă creștină”, într-
G\NDURI SEMĂNATE, DE IOANA STUPARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 628 din 19 septembrie 2012 by http://confluente.ro/G_nduri_semanate_de_ioana_stuparu_al_florin_tene_1348115223.html [Corola-blog/BlogPost/343574_a_344903]
-
biserică. Astfel că și preotul satului îl lăuda în fața credincioșilor, "vedeți iubiți credincioși că și un nebun vede că diavolul umblă liber prin lume, cine are urechi să audă, cine are ochi să vadă. Să fii binecuvântat, Ilie!", așa îl chema pe tânărul handicapat, "că bine a zis Dumnezeu, fericiți cei săraci cu duhul că a lor va fi împărăția veacului ce va să vie. Amin!" Au strâns ultimele rămășițe ale celui putrezit de atâta amar de vreme într-un colț
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
gropii. - La dracu, omule! Ce-i asta? S-a dat un pas înapoi ca și cum ar fi vrut să se asigure că are loc pe unde să fugă. Mai aruncă o privire și își făcu cruce. Ioane, du-te și-l cheamă repede pe părinte, să citească, că aici nu-i lucru curat. Fugi! Fugi mai repede! Ca și cum n-ar fi fost deajuns, Ion se mai împiedică o dată, în coada hârlețului, dar se ridică mai iute decât căzuse și, făcându-și semnul
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
-i că le-a arătat adevărul și nu i-a lăsat să rătăcească în fel de fel de erezii. Broasca dolofană a făcut două salturi și a dispărut într-o tufă, la răcoare. Toată lumea părea mulțumită. Domnul major l-a chemat pe Vasile și i-a dat țeasta să o pună la locul ei în groapă. - Ia-o, Vasile, că de-acu nu se mai mișcă! - Poate o fi și sor-sa, domn' major! - Nu-i, Vasile, numai ea a fost
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
conta, a cucerit pe rând domnișoare de trei ani și doamne de patruzeci. I-am studiat metoda. Alegea subiectul din ochi, mergea ață până în fața lui unde rămânea proțăpit cu privirile fixe până capta atenția. Urmau întrebările clasice: - Cum te cheamă, câți ani ai ? Aici se vedea înțelepciunea lui de adevărat cuceritor. Deși de obicei guraliv, cu noile cunoștințe Teo rămânea mut. Pe o femeie nou cucerită trebuie să o lași să vorbească ea cât mai mult. Eram obligat să intervin
ŞAIA PIPENU de DAN NOREA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1406189490.html [Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814]
-
Învierii (Cântare din canonul Învierii). Deci cum ne însușim Învierea Domnului? Trăind întru El prin credință fierbinte și fermă: „Cel ce crede-n Mine, chiar de va muri, viu va fi”(Ioan 11, 25) ne asigură Mântuitorul cu făgăduință. Suntem chemați, deci, să ne centrăm viața pe Învierea Domnului, să trăim cu fața spre Înviere, înaintând spre ea încredințați fiind că astfel ne împlinim menirea existențială autentică. Așadar, cu credința înnoită de Învierea Domnului, așa mergem spre Împărăție, lăudând pe Dumnezeu
ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI APARTENENŢA NOASTRĂ de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/theodor_damian_1462284384.html [Corola-blog/BlogPost/379294_a_380623]
-
chei. Vina noastră e că simțim. Confirm cu durere o durere supărătoare pentru alții,dar cui pasă? Sunt oameni povestitori de oameni. Clipele sfârșesc la mijloc de drum. Pietrele căzute la picioarele câinilor crapă în ecoul vântului. Suflet pereche te chem - te adun, o muza îți cântă din nori cu alți sori. Crezi că întregul este desăvârșit prin sacrificiu? Nu. Sacrificiul soarbe sângele, rupe totul din tine apoi te scuipă în mijlocul vieții, râzând pervers câțiva ani. Sacrificiul nu e bun. Opiniile
ÎN MOARTE AM TIMP SĂ-NŢELEG IUBIREA de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_moarte_am_timp_sa_nteleg_iubirea.html [Corola-blog/BlogPost/366911_a_368240]
-
A fost o vreme când ploile luminii îmi fântâneau în ochi noaptea îngenunchea supusă lupoaicei albe risipei date azi sub ochiul timpului clipind spre iarnă dor amurgurile de prea plin aduceri aminte colindă nostalgic la poarta zorilor închisă Tantal mă cheamă spre limanul umbrelor însetate încă de seva dulce amară a lumii azi să rămân în ramul toamnei aș vrea lupoaică albă până în clipă acea definitivă când lumina se întoarnă în “nous” când mă închid în lumină Referință Bibliografică: Lupoaică albă
LUPOAICĂ ALBĂ RISIPEI DATE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/agafia_dragan_1476097248.html [Corola-blog/BlogPost/380528_a_381857]
-
pentru micul dejun, așa că pregătise deja câte o cană de lapte, biscuiți și câteva prăjiturele,invitându-i pe toți la masă. După ce au servit micul dejun, ce-i drept, cam târzior, pregătiră copiii de plecare după care d-nul Petrescu, chemă un taxi. Ajunseră acasă cu bine, spre entuziasmul și bucuria copiilor.O ajută pe bonă să- i instaleze în cameră, îi dădu câteva indicații, pentru masa de prânz și cină, după care, se retrase în dormitor, începând pregătirile pentru a
ÎNGER SAU DEMON PARTEA A DOUA, CAP I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1487439348.html [Corola-blog/BlogPost/377351_a_378680]
-
a scăpat de acest personaj pentru totdeauna. Coborî de pe scenă, cu zâmbetul pe buze. Un zâmbet de învingător! Începu să fredoneze aceeași melodie de dinainte de spectacol. Se demache, se schimbă, parcă mai grăbită ca de obicei și luă telefonul să cheme un taxi. Însă se răzgândi imediat! Își propuse din nou să facă câțiva pași pe jos, măcar atât cât zona era sigură. Trecu zâmbind pe lângă portar, îi ură ,, serviciu ușor” și ieși în stradă tot fredonând. Se opri în loc imediat ce
ÎNGER SAU DEMON PARTEA A DOUA, CAP I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1487439348.html [Corola-blog/BlogPost/377351_a_378680]
-
musulmani au lovit cu toporul racla cu moaștele sale spunând: ,, Ce căuta ghiaurul acesta aici?”, din sicriu au început să curgă valuri de sânge, țâșnea sângele din sicriu și din marmură. Și ei s-au speriat foarte tare și au chemat preoții ortodocși să vină să facă rugăciuni ca să oprească aceste valuri de sânge care au umplut moschea... De-atunci, deși sunt musulmani, ei au un mare respect față de Sfanțul Ioan. Referință Bibliografica: 29 august: Tăierea Capului sf. Ioan Botezătorul / Ion
TĂIEREA CAPULUI SF. IOAN BOTEZĂTORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 by http://confluente.ro/29_august_taierea_capului_sf_ion_untaru_1377741953.html [Corola-blog/BlogPost/364397_a_365726]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > TESTAMENT FĂRĂ CĂLĂTORIE Autor: Nicolae Nistor Publicat în: Ediția nr. 1906 din 20 martie 2016 Toate Articolele Autorului Poate o să fiu plecat când mă vei chema acolo, Unde odihna florilor de tei fiecare gând mângâie. În fiecare zi vei șterge ceașca de vise din cafea, În amintirea noastră cu iluzii ce-s duse, nu învie. Când ne făceam că fentăm viața și multe mai aveam, Iar
TESTAMENT FĂRĂ CĂLĂTORIE de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nistor_1458459141.html [Corola-blog/BlogPost/381621_a_382950]
-
noi ne tăvăleam. Și așezat așa în amintire vor crede că sunt adormit, Se vor usca strugurii în vie și vinul gata de sorbit, Vor chefui de fericire, de parcă nimeni nu a plecat. Poate o să fiu plecat când mă vei chema acolo, Dar nu uita să treci și pe la mine, dacă iți face bine. Așa sunt liniștit în neîntoarsa mea călătorie. Voi duce dorul frunzelor din parc, și vântul când adie, Și câte am trăit noi doi, plângând, râzând se știe
TESTAMENT FĂRĂ CĂLĂTORIE de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nistor_1458459141.html [Corola-blog/BlogPost/381621_a_382950]
-
către stele Sclipesc în noapte că într-un vis ... În adâncă tăcere sub lampă de stele Mă joc pe clapele unui pian , Șuvițele de păr îmi flutură și ele Când cu aripi ucise iubirea nu o mai am ... Stelele îmi cheamă ființă între umbre Sunt aici dar mă simt de parcă n-aș fi , Iubirea dintre imaginile sumbre Își stinge flacăra chiar dacă ai să vii... Te scuturi că o aroma în adieri ușoare Din treceri nervoase nu te oprești , Nici pâlcurile de
IN NOAPTEA CU LUNA de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_rusu_1474227381.html [Corola-blog/BlogPost/373906_a_375235]
-
prin liceele din orașul natal: LBL (Liceul de Băieți Lugoj) și LFL (Liceul de Fete Lugoj), cum li se zicea în virtutea tradiției pe atunci, deși fuseseră „mixate” între timp, rebotezate mai târziu „Coriolan Brediceanu” și „Iulia Hasdeu”, fiindcă astfel se chemaseră în epoca interbelică. De fapt, pe vremea mea, instituțiile respective nici nu se numeau încă „licee”, ci „școli medii”, deoarece cuvântul „liceu” le aducea încă aminte unora dintre comuniștii radicali aflați la putere de învățământul burghez. Intrat la LBL, condus
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1456989506.html [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
în NDE, Paris, 1913, p. 158: canal, „râu săpat de om: rivière creusée par l'homme“. Atunci de unde confuzia cu „trestia, stuful“? În scitică kana înseamnă „cânepă“, la greci și romani canna „trestie și stuf“. Această plantă în acadiană se chema qanu, la evrei qaneh, de unde numele ei a ajuns la arabi qandi (vezi numele zahărului din această trestie). Sistemul de canalizare începe la sumerieni: „În Sumer se sapă canale “, apoi a trecut la iranici: „sistemul de irigare al pământului agricol
CANAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1438755091.html [Corola-blog/BlogPost/369861_a_371190]