114 matches
-
Îl întâlnim sub muntele Băiței: În calde - adâncuri, ca sub vrejul viței, Se-ntind ciorchini de aur și uraniu, Iar stânca pare și sipet și craniu. Biharea e o streașină-a troiței Sub care un băieș, nodul nojiței Atârnă-n cheotoarea grea de staniu. E frumusețe pe aici și moarte Ca boabele-nșirate pe știulete, De „Noroc bun!”, mă rog să ai tu parte, Când intri cu lămpașu-n șut, băiete, În praful cel mai greu ce te-mparte În foamea ce-a
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Sonetele_frunzei_negre_de_uraniu_1_.html [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
de persoane. Ea a înlocuit vechiul lăcaș de cult, menționat de recensământul ecleziastic din 1733. Cioplitorul de biserici Meșterul lemnar, Ioan Ghiran din Nadăș, este cel care a clădit-o. Pentru realizarea ei, a folosit bârne de brad, îmbinate în cheotori meșteșugit cioplite. Lăcașul are un plan dreptunghiular pentru pronaos și naos, iar la corpul central al construcției este adăugat altarul poligonal. Pronaosul a fost tăvănit cu grinzi, peste care se înalță stâlpii de susținere ai turnului clopotniței, specific zonei Călatelor
„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1445400249.html [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]
-
cordoane din cauciuc acoperite cu material textil; fire textile impregnate sau acoperite cu cauciuc sau plastic Fir metalizat Materiale țesute din fir metalic și fibre metalizate n.î.a.p Fire și bucăți pentru fireturi; fire pentru șnururi; fire pentru cheotoarea manșetei Cord textil pentru anvelope din fire cu o mare soliditate din naylon sau alte poliamide Materiale textile impregnate, căptușite sau acoperite n.î.a.p. Produse textile și articole pentru scopuri tehnice Produse textile matlasate în întregime Grupa 17.6
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
, comuna Câmpani, județul Bihor, datează din anul 1796. Are hramul „Sfântul Dimitrie”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . este situată în centrul satului cu același nume, fiind realizată din bârne orizontale încheiate în cheotori drepte, după un plan ce respectă prin desfășurare în spațiu, o tradiție fundamentală. Pronaosul, naosul și absida altarului se împlinesc la exterior printr-un turn care se păstrează în forma sa originală, învelit cu șindrilă. S-au menținut cele două
Biserica de lemn din Fânațe () [Corola-website/Science/316863_a_318192]
-
biserica a fost construită în anul 1772, an ce a fost scris pe ușa de pe latura de sud. A fost reparată în 1897 și 1900. Pereții sunt din bârne groase de gorun asamblate în cununi orizontale prinse la colțuri în cheotori tip „coadă de rândunică”. Temelia este dintr-un șir de bolovani masivi. Învelitoarea din șindrilă de fag, doar la turn fiind înlocuită cu tablă cu ocazia unei reparații recente. Biserica a fost ridicată pe un teren argilos, supus alunecărilor de
Biserica de lemn din Budești () [Corola-website/Science/317748_a_319077]
-
nord și de sud ai absidei decroșate. Meșterii constructori de la Budești au vrut probabil să imite liniile curbe ale bisericilor de zid. Construcția- Bârnele groase ale pereților sunt de fapt „lodbe”, adică blăni cioplite în lemn de gorun prinse în cheotori „în cârlig”. În partea de sus a pereților, pe fiecare latură, câte două lodbe sunt prelungite în console. Pentru o mai mare stabilitate a pereților, pe verticală, blănile sunt străpunse cu cuie groase de lemn. În anul 1900 biserica a
Biserica de lemn din Budești () [Corola-website/Science/317748_a_319077]
-
cea pe care o menționează recensământul ecleziastic din 1733, o nouă biserică devenise necesară, întrucât comunitatea avea aproape 700 de enoriași. a fost construită de meșterul Ioan Ghiran din Nadăș și este clădită cu bârne de brad, îmbinată atât în cheotori drepte, cât și în cheotori nemțești. Ea are un plan dreptunghiular unitar pentru pronaos și naos, la corpul central al construcției adăugându-se altarul poligonal, bine proporționat și simetric situat, cu unghi în axă. Pronaosul este tăvănit, cu grinzile bine
Biserica de lemn din Apahida () [Corola-website/Science/310131_a_311460]
-
recensământul ecleziastic din 1733, o nouă biserică devenise necesară, întrucât comunitatea avea aproape 700 de enoriași. a fost construită de meșterul Ioan Ghiran din Nadăș și este clădită cu bârne de brad, îmbinată atât în cheotori drepte, cât și în cheotori nemțești. Ea are un plan dreptunghiular unitar pentru pronaos și naos, la corpul central al construcției adăugându-se altarul poligonal, bine proporționat și simetric situat, cu unghi în axă. Pronaosul este tăvănit, cu grinzile bine îmbinate, peste care se ridică
Biserica de lemn din Apahida () [Corola-website/Science/310131_a_311460]
-
a[nul] 1864 sa mărit cu altariul s. biserici tot atunci sa și zugrăvit tótă biserica.”" Construcția păstrează spațiul original destinat credincioșilor, biserica bărbaților și tinda femeilor, din 1622. Aceastră structură este ridicată din bârne de stejar fățuite, încheiate în cheotori netede, bisericești, în tăietură dreaptă și cu dinte ascuns. Spre răsărit este adaus un transept îngust, evidențiat de două abside pătrate laterale, și un altar poligonal. Absidele sunt ridicte în cea mai mare parte din lemne scurte, refolosite din vechiul
Biserica de lemn din Breb () [Corola-website/Science/320301_a_321630]
-
pătrate laterale, și un altar poligonal. Absidele sunt ridicte în cea mai mare parte din lemne scurte, refolosite din vechiul iconostas și altar, demolate la extinderea bisericii în 1864. Altarul este ridicat din lemne mai noi de stejar, încheiate în cheotori în coadă de rândunică, „nemțești”. Acest plan cu abside laterale își are inspirația în biserica de lemn din Călinești Susani, ridicată în 1784 în stilul celor moldovenești, cu abside laterale.
Biserica de lemn din Breb () [Corola-website/Science/320301_a_321630]
-
Manoilescu, ocazie cu care pictorița Elena Popeia a încercat și o restaurare „creatoare” a picturii murale care fusese realizată de zugravul de biserici Ursu Braina. Biserica a fost clădită blockbau din bârne de stejar, îmbinate în coadă de rândunică și cheotoare dreaptă, tălpile fiind fixate la noul amplasament, din cimitirul satului, pe o destul de solidă fundație de piatră, ceea ce i-a asigurat o nouă prelungire a vieții. Biserica are un plan rectangular unitar pentru pronaos 3m/5m și naos 6,10m
Biserica de lemn din Tămașa () [Corola-website/Science/309840_a_311169]
-
omnului] ereu Ștefan, ereu Opria, Costandin, dămpreună cu toți megiiași răposați”". Învelitoarea de lemn a fost recent schimbată, asigurând pe mai departe conservarea acestui bine păstrat lăcaș de cult argeșean. Construcția constă dintr-o bute din bârne fățuite, încheiate în cheotori netede bisericești, și este protejată de un acoperiș în patru ape. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu tinda (pronaosul), continuând cu biserica (naosul) mai lată și încheind cu altarul, mai îngust și poligonal
Biserica de lemn din Cârstieni () [Corola-website/Science/321347_a_322676]
-
pe două mici console. Acest tip de structură de sprijin a cerimii este caracteristică pentru o parte însemnată din bisericile de lemn din Sălaj și este o alternativă mai ușoară și mai economică la structura bolților din bârne legate în cheotori. Din biserica bărbaților spre altar se deschid trei uși, cea din mijloc păstrându-și încă dverele împărătești originale. Altarul este la rândul său acoperit de o mică cerime. În mijlocul încăperii strâmte este înălțat un prestol dintr-o lespede așezată pe
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
ce protejează foișorul cu ajutorul unei poale împrejur. Turnul este legat cu pereții tindei însă străbate decorul de ocnițe. Este posibil ca turnul să fie adăugat ulterior construcției. Bârnele au fost cioplite din lemn de gorun, așezate drept și încheiate în cheotori netede cu multă atenție. Cheotorile sunt tăiate în coadă de rândunică. Un rafinament tehnic specific numai bisericilor de bună calitate se poate observa între bârne, unde latul lemnului a fost scobit puțin pentru a crea o mai bună etanșeizare.
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
poale împrejur. Turnul este legat cu pereții tindei însă străbate decorul de ocnițe. Este posibil ca turnul să fie adăugat ulterior construcției. Bârnele au fost cioplite din lemn de gorun, așezate drept și încheiate în cheotori netede cu multă atenție. Cheotorile sunt tăiate în coadă de rândunică. Un rafinament tehnic specific numai bisericilor de bună calitate se poate observa între bârne, unde latul lemnului a fost scobit puțin pentru a crea o mai bună etanșeizare.
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
1803; și apoi s-au prenoit, adică din nou s-au făcut, iarăși de lăcuitori ...”". a fost așadar întâi ridicată în anul 1766, apoi renovată în 1803. Din vechea biserică apar de sub cercuiala și tencuiala bârnele de stejar încheiate în cheotori bisericești, în coadă de rândunica. La altar, pe latura de sud-est se păstrează o veche fereastră între două bârne. Pe sub ea se văd urmele unui brâu median, ce înconjura odată vechea biserică. Construcția a fost refăcuta și remodelata radical în
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
lemn din Drăguțești, nu departe de Cocu. Structura originală se păstrează în mare parte și a fost ridicată din bârne groase de stejar, fasonate din lemne întregi ce-și păstrează inima în ele. Bârnele au fost încheiate la colțuri în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Bârnele sunt întărite pe verticală cu cepuri, pentru a opri deformările în perete. Se remarcă semnele de mutare de pe grinzi, cosoroabele streșinilor și chiar de pe căpriorii acoperișului. Din punct de vedere artistic, se remarcă
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
laturile de 8,10 m și 4,60 m. Pereții decroșați ai altarului sunt cu ceva mai lați de 2 metri. Este deci o construcție de proporții modeste, încât nici problemele tehnice legate de construirea ei nu au fost deosebite, cheotori drepte și console din două bârne. Turnul se ridică deasupra pronaosului. Are baza căptușită cu scânduri de brad, coiful piramidal și bulbul continuat cu săgeata fiind învelite cu tablă. Nemaiîntâlnite la alte construcții de genul acesta sunt „lavițele”, zidite în
Biserica de lemn din Belejeni () [Corola-website/Science/313324_a_314653]
-
numeroși atunci, peste 120 de familii, participau la slujbe religioase la biserica din Silivaș. În acel an credincioșii au cumpărat o biserică din lemn de la credincioșii din Socolul de Câmpie de lângă Reghin. Biserica este construită din lemn de stejar în cheotori, sub formă de navă cu clopotniță separată. Are „târnaț” (pridvor), ca și casele vechi românești. Există foarte puține date despre istoricul acestei biserici. Este vechea biserică a Mănăstirii Socol, care se afla undeva în pădurea satului. Istoricii au datat-o
Biserica de lemn din Fânațele Silivașului () [Corola-website/Science/316668_a_317997]
-
de la 1733 a episcopului Inocențiu Micu-Klein. Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” a fost construită în anul 1758 pe o temelie de piatră, din bârne de stejar clădite în tehnică Blockbau, prin îmbinarea la capete a grinzilor în cheotori drepte și în coadă de rândunică. Biserica este amplasată în mijlocul satului pe o înălțime ce domină valea. Între bisericile de lemn din stânga bazinului Arieșului, edificiul face notă aparte prin volumetria sa dominată de turnul cu foișor, fleșă înaltă și patru
Biserica de lemn din Surduc, Cluj () [Corola-website/Science/313514_a_314843]
-
tablă, s-a amplasat din nou o învelitoare din șindrilă. În apropiere de biserică se află și un turn clopotniță din lemn. Acesta are un etaj și este acoperit cu șindrilă. este construită din bârne rotunde de brad, îmbinate în „cheotori” semirotunde. Acoperișul este înalt, în patru ape și are o învelitoare din șindrilă. Biserica are formă dreptunghiulară (de navă), cu absida altarului decroșată. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (în peretele sudic al pronaosului) și cu patru ferestre
Biserica de lemn din Bilca () [Corola-website/Science/317134_a_318463]
-
Rece există și credincioși aparținători cultelor baptiști și penticostali, cu care credincioșii parohiei trăiesc în bune relații. , comuna Gilău, monument istoric, a fost ridicată în 1763, conform inscripției de pe portalul de la intrare. Este construită din bârne de brad, prinse în „cheotoare nemțească”, și așezate temeinic pe piatră de râu. Planimetric, biserica evidențiază aceeași formă rectangulară ce înscrie pronaosul și naosul, continuate de altarul poligonal, cu pereții retrași și unghi în axă. Pronaosul tăvănit sprijină pe grinzile sale stâlpii din structura de
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
mai îngust decât naosul. Altarul este și el mai îngust și terminat dreptunghiular. Retragerile sunt minimale, la numai câțiva centimetri depărtare de îmbinările de colț ale naosului. În elevație se remarcă pereții din bârne de stejar fățuite și încheiate în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică, puternic adâncite. Naosul este luminat de două ferestre spre apus și două spre miazăzi, făcute pe locul altora la ultima restaurare. În tindă există o fereastră spre sud. Încăperea altarului este luminată de două
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]
-
un monument istoric semnificativ local și regional. Biserica se află într-un proces de degradare, care se poate stopa, salvând pentru posteritate valențele sale istorice, arhitecturale și culturale exemplare și îndrăznețe. este ridicată din bârne de stejar, fățuite, încheiate în cheotori bisericești în coadă de rândunică. Structura aceasta este cercuită și tencuită pe din afară și pe dinăuntru, dând impresia voită de ctitorii de la 1887 a unei biserici de zid. La colțurile fațadei de vest apar chiar două turnulețe de zid
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
tavan de scânduri. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu câte o fereastră pe laturile de nord și de sud, încheiate în arc de cerc. El are o boltă sprijinită pe un contur hexagonal, formată din bârne încheiate în „cheotori”. Altarul are o absidă de formă pentagonală cu o fereastră dreptunghiulară în axa absidei. Catapeteasma este amplasată înspre naos. În decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul, care nu au ferestre. Deasupra altarului se află o
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]