114 matches
-
îți pui nemijlocit problema mîntuirii". Se putea o mai convingătoare despărțire de Noica? O decepție mai exact formulată? "Armura" filosofiei cu care junele discipol credea a putea păși sigur de sine ("filosofii au fost întotdeauna infatuați") s-a desfăcut "din cheotori", iar purtătorul său s-a pomenit singur față-n față cu sine, cu "suflețelul" său, "ars de îndoială și patimă ca în ceasul dintîi al vieții"... E drept că deziluzia provocată de Noica apare legată și de-o întîlnire a
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
Îl întâlnim sub muntele Băiței: În calde - adâncuri, ca sub vrejul viței, Se-ntind ciorchini de aur și uraniu, Iar stânca pare și sipet și craniu. Biharea e o streașină-a troiței Sub care un băieș, nodul nojiței Atârnă-n cheotoarea grea de staniu. E frumusețe pe aici și moarte Ca boabele-nșirate pe știulete, De „Noroc bun!”, mă rog să ai tu parte, Când intri cu lămpașu-n șut, băiete, În praful cel mai greu ce te-mparte În foamea ce-a
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
de persoane. Ea a înlocuit vechiul lăcaș de cult, menționat de recensământul ecleziastic din 1733. Cioplitorul de biserici Meșterul lemnar, Ioan Ghiran din Nadăș, este cel care a clădit-o. Pentru realizarea ei, a folosit bârne de brad, îmbinate în cheotori meșteșugit cioplite. Lăcașul are un plan dreptunghiular pentru pronaos și naos, iar la corpul central al construcției este adăugat altarul poligonal. Pronaosul a fost tăvănit cu grinzi, peste care se înalță stâlpii de susținere ai turnului clopotniței, specific zonei Călatelor
„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]
-
locul. Iar biserica, care era de piatră, ședea în picioare de la Ștefan Vodă. Și, când au dat să intre în altar, de sub sfânta masă a ieșit o ursoaică cu pui. Apoi au încherbat oamenii lângă biserică sat, cu case pe cheotori, cum se făcea atunci. Și eu am apucat la tata bătrân ușă cu ușori din lemn : când îmblai pe ea, odată făcea „scaarți”... N-avea zăvor, decât un retevei legat cu șfară. Ehe, pe vremea aceea abia dacă ieșea copchilu
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
la lucru, își epuizase domeniul și mijloacele lui. La capătul cărții mele filozofia se topise și dispăruse ca prin farmec. Armura ei, cu care treceam cu un pas sigur prin viață (filozofii au fost întotdeauna infatuați), s-a desfăcut din cheotori și m-am pomenit, golit de orice superstiție, singur față în față cu mine, cu suflețelul meu, neștiind încotro s-o apuc, ars de îndoială și patimă ca în ceasul dintâi al vieții. O, Doamne, nu înseamnă că am dat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a asistat, fie trecerea în revistă a unor trupe. Bătrânul din după-amiaza aceasta, care se apropie de Rege fără să aibă în mână albumul sau vreo carte, poartă cizme și e îmbrăcat oarecum vânătorește, cu un surtuc ciudat plin de cheotori. Are părul alb, ochii albaștri și lăcrimoși, fața plină de vinișoare roșii și albăstrui, mersul falnic și nesigur în același timp ― și vorbește tare. "Sire, începe, eram la Mânăstirea Dealului când tatăl Majestății Voastre și Majestatea Voastră. .." Regele îl privește
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
unui trup de copil. Părea o ființă care se absorbise dinlăuntrul ei, retrăgîndu-și contururile, care își devorase substanța și care păstrase, ca demonstrație absurdă a unei supraviețuiri inutile, cioturile supraînălțate ale umerilor, gămălia capului și coastele lăbărțate, scăpate parcă din cheotorile toracelui. Spectacolul era atât de cumplit, încît în primele zece minute îmi venea să țip și să fug. Apoi, treptat, m-am liniștit. Femeia care stătea cu el zi și noapte ieșise, profitând de vizita mea, așa încît după o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
retorica imaginilor poetice care transfigurează incertitudinile universale: "Trandafir cu creanga-n drum / Te-aș iubi, dar nu știu cum? Te-aș lăsa până te-ai coace, / Mai mare scârbă mi-i face; / Dar mai bine te-oi lua: / Te-oi lega la cheotoare, / Nici la vânt și nici la soare, / La inima ce mă doare!"156 Planul descriptiv fuzionează cu planul narativ, interiorizarea discursului poetic transformându-se în modalitate directă de receptare a semnificațiilor. Deicticele antitetice ( aici / acolo) fisurează, parcă, planul expresiei pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lunii, căci se zice că albiturile croite pe acel timp țin mult. Rufele flăcăilor și fetelor mari să nu se spele cu nasturii sau chiotorile* încheiate, căci nu se mai căsătoresc. Să nu gătești hainele sîmbăta, să lași măcar o cheotoare negata, că nu-i bine pentru sănătate. îmbrăcămintea nu trebuie luată la purtare, dar nici măcar încercată sîmbăta, că-i rău de sănă tate. în fundul oborocului în care se pun albiturile la spălat se pun izme nele, apoi se așază deasupra
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
deasupra a labei piciorului cătușnică - plantă cățuie - vas în care se ard mirodenii cernușcă - sămînță de negrușcă chelbe - chelie chidie - chiciură, brumă chilă - măsură pentru cereale (680 l în Muntenia, 430 l în Moldova) chin - pin chinovar - colorant roșu chiotoare - cheotoare, ața ce leagă la gît cămașa; locul de îmbinare a grinzilor chiper - piper chirci (a) - a rămîne pipernicit chiscui (a) - a piui chisoi - pisălog de lemn chișcar - țipar chită - mănunchi de fire întoarse chitie - tichie, căiță cioacă - stăncuță cioareci - ițari
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
importante la capitolul garderobă. Bașca, veșmântul masculin prezenta o latură nespus de atrăgătoare pentru loviturile revizionismelor critice. Reacționarii au eșuat vădit În vana lor dorință de a justifica frumusețea, sau măcar utilitatea, unor accesorii cum sunt reverul, manșeta, nasturii fără cheotori, noduroasa cravată și panglica pe care poetul o va fi numit „soclul pălăriei“. Scandaloasa arbitrarietate a unor podoabe atât de lipsite de efect a sfârșit prin a-și câștiga o stare publică. În această privință, sentința lui Poblet e definitivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
unor cercuri de coajă de pe trunchi), apoi, treptat, tăiați, trecându-se, cu timpul, la defrișarea terenului. Multă vreme casele - chiar cele boierești și bisericile au fost construite exclusiv din lemn. Ioan Antonovici (1) descrie casele vechi din bârne (durate) cu cheotori pe la colțuri, peste care se așternea un strat superficial de lut. Astfel de construcții s-au mai păstrat până astăzi. Sculptura în lemn a avut inițial rosturi exclusiv magice, invocarea soarelui fiind în centrul acestor reprezentări. Varietatea simbolurilor solare implică
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
maro. La Costișa se poartă numai sumanul lung, peste genunchi, cu clini "îndoiți", marcați cu cusături pe muchie. Se ornamentează cu sarad (în opturi, zigzaguri, linii șerpuite sau vegetale stilizate (frunze sau crengi). Gulerul se încheie cu bumbi și cu cheotori din sarad. Mantaua cu glugă, este purtată de femei și de bărbați, la drumuri lungi, pe ploaie sau ger. În prezent ea se poartă de către cei mai în vârstă. (în muzeul din Rădăuți sunt expuse mantale din Costișa, ce au
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
20; 94 "Zorii noi", din 24 mai 1973, p.7; 95 V. Uglea, op.cit. p.360; 1 Coș mic care trage fumul de la o sobă lăturalnică și îi dă drumul într-un coș mai mare; 2 Tupilată, joasă; 3 corect cheotori, loc unde se împreună bârnele la colțurile caselor; 4 un fel de ciorap fără talpă, făcut din dimei sau din postav, care îmracă piciorul din gleznă până la genunchi; 5 escroci, oameni de nimic; 6 flecar; 7 nume dat unei specii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
unor cercuri de coajă de pe trunchi), apoi, treptat, tăiați, trecându-se, cu timpul, la defrișarea terenului. Multă vreme casele - chiar cele boierești și bisericile au fost construite exclusiv din lemn. Ioan Antonovici (1) descrie casele vechi din bârne (durate) cu cheotori pe la colțuri, peste care se așternea un strat superficial de lut. Astfel de construcții s-au mai păstrat până astăzi. Sculptura în lemn a avut inițial rosturi exclusiv magice, invocarea soarelui fiind în centrul acestor reprezentări. Varietatea simbolurilor solare implică
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
în curtea bisericii, din care au fost făcuți pereții bisericii. Formă lăcașului de cult este simplă, de navă, cu absida altarului haxagonală, la fel și cea a pronaosului, cu acoperiș înalt; bârnele care alcătuiesc pereții sunt încheiate până la bolta, cu cheotori bisericești, netede, si brâu median. Fiecare bolta din naos, pronaos, altar este octogonala și are în partea superioară o trapa acționata pe scripeți de lemn, folosită pentru aerisire. În altar există și două trape laterale. Naosul este despărțit de pronaos
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
al înălțării 1737, "ctitor fiind boier Răducan Târcă cu familia sa". Este construită din bârne de stejar (surprinzător pentru această zonă, unde bisericile se făceau la acea vreme din nuiele împletite), acestea fiind suprapuse orizontal și îmbinate la capete în cheotori. Toată lucrarea a fost executată din bardă și secure. Este de tip navă cu o singură turlă, cu decorațiune de brâu în torsadă (funie) și sculptată la stâlpul pridvorului, ancadramentul ușii pronaosului, la strană, catapeteasmă și masa altarului. Acoperișul este
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
formă ovală pentru cap confecționat din pâslă, piele, care se punea pe cap fie ca apărătoare, fie pe sub scutul de zale în timpul luptelor); cică= coadă împletită, cosiță la fetele nemăritate; copșie (=copcie)= orificiu sau ansă (toartă) pentru încheiat nasturele, butonieră, cheotoare; ciupă, șiupă=albie pentru îmbăiat (scăldat) copii mici. -"cu litera D" -dârg=unealtă cu care se scoate pâinea din cuptor sau cu care se adună grâul în grămezi după batoză înainte de vânturare (nescos din pleavă); durău=loc, teren în pantă
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
lemn, precum bolțile și turnurile. Astfel de exemple se regăsesc în toate provinciile, confundându-se uneori cu cele de lemn. Din punct de vedere constructiv bisericile de lemn din România se pot împărți în câteva grupe principale: cu structură în cheotori, în căței, în furci și bordeie. Bisericile de lemn în cheotori domină în toată țara și prezintă un grup valoros și semnificativ, cu caracteristici distincte în arhitectura sacrală de lemn din Europa. Circa 12-13 biserici în căței se mai păstrează
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
toate provinciile, confundându-se uneori cu cele de lemn. Din punct de vedere constructiv bisericile de lemn din România se pot împărți în câteva grupe principale: cu structură în cheotori, în căței, în furci și bordeie. Bisericile de lemn în cheotori domină în toată țara și prezintă un grup valoros și semnificativ, cu caracteristici distincte în arhitectura sacrală de lemn din Europa. Circa 12-13 biserici în căței se mai păstrează în vestul țării, îndeosebi în Banat. În Ținutul Pădurenilor se distinge
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
de zid a fost, în perspectivă lungă, inevitabilă, favorizată de blocarea bisericii de lemn în soluții planimetrice și tehnice rigide. Ridicarea bisericilor de lemn a fost rezervată exclusiv meșterilor de biserici specializați. Cunoștințele necesare ridicării unei biserici de lemn în cheotori netede cu pereții drepți erau stăpânite numai de aceștia și au fost păstrate departe de uzul comun. Bărdașii satelor nu se puteau prinde decât la a-i ajuta pe meșterii de biserici, atunci când era nevoie de un nou lăcaș de
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
în cel mai bun caz numai cu alți dulgheri de biserici din alte părți. Peste tot unde ei activau, aceștia formau o elită distinctă, sprijinită de cler și de mireni, deopotrivă, în misiunea lor sacră. Până spre sfârșitul secolului 18 cheotorile netede, uzual numite și bisericești, nu au fost folosite la construcții profane în lumea satelor românești. Când au început să fie folosite la case ele încheiau lemnele vetrei, se pare, tocmai pentru a sublinia valențele sacre ale acestui loc în
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
la construcția de biserici de zid a grăbit transferul de cunoștințe dulgherești rezervate sacrului în profan. Astăzi vechile diferențe de statut, care odinioară semnalau prezența sacrului, sunt șterse. În satele de azi se văd case, grajduri, șuri, cotețe ridicate în cheotori altădată bisericești. Bisericile de lemn din România sunt adevarate tezaure de cultură românească, cele mai multe dintre ele puțin documentate și cunoscute. Prin ele se păstrează o artă constructivă sacrală cu rădăcini adânci în istoria românilor, păstrată până în timpurile moderne prin meșteri
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
El are 4,15 m lățime și 3,6 m adâncime. Interiorul este luminat de ferestre mărunte în unghi ascuțit care inițial au fost și mai mici. Butea bisericii din Ieud Deal este ridicată din bârne de molid, legate cu cheotori netede în dinte ascuns. Tălpile și portalele, mai expuse la umezeală, sunt făcute din lemn de stejar. Pereții sunt ridicați drepți cu bârne fasonate din secure și barda, apoi rigidizați cu cuie de lemn. Între bârne sunt facute scobituri „cuptytye
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
cuie de lemn. Între bârne sunt facute scobituri „cuptytye” pentru etanșeizarea pereților. Din fotografiile de epocă reiese că chetorile au fost o perioadă acoperite cu scânduri. Este posibil ca la una din reparațiile anterioare sau prin tasare o parte din cheotori să fi fost distruse. Reparațiile din colțul de sud-est al navei datează din 1959. Cu toate acestea, cheotorile din celelalte colțuri arată o calitate deosebită a execuției și participarea unor meșteri de biserici specializați.
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]