70 matches
-
și comicul își unesc vocile și tonalitățile. Ilie Gheorghe în Primarul face unul din cele mai complexe roluri din ultima vreme, cu o modificare semnificativă de registru. Valer Dellakeza găsește clou-ul pentru un diriginte de poștă pungaș și veșnic cherchelit care trăiește dependent de scormoneala în intimitățile (scrisorile) celorlalți, un viciu ce-l concurează zdravăn pe cel al băuturii. Ceva caragialesc se regăsește în atmosfera spectacolului. Excelenți Angel Rababoc și Nicolae Poghirc în Dobcinski și Bobcinski, un fel de Farfuridi
Rîsul lui Gogol și mustăceala lui Goga by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15480_a_16805]
-
Nu poți să intri de două ori în apa aceluiași râu. Poți însă să distingi în adâncul ei fundul acoperit de cutii de conserve. Iar în dosul somptuoaselor decoruri de teatru, vom zări zidul de cărămidă, sforile, extinctorul și mașiniștii chercheliți. Asta o știu toți cei care măcar o dată au fost în culise... Să începem cu o informație de doi bani... Al Cincilea compromis ("Sovietskaia Estonia". Noiembrie. 1975) S-A NĂSCUT UN OM. An de an, în republică se sărbătorește Ziua
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
cerc în jurul lor. Două femei aduc horincă și pahare, sticlele trec din mână în mână, apar alte scaune, copiii se rotesc prin jur ridicându-și căpșoarele, oamenii se strâng laolaltă, coeziunea grupului crește. Un bărbat de vârstă mijlocie, mai puțin cherchelit decât ceilalți, își începe danțul lui pe jos, pe care îl horește în forță și cu toată convingerea. Văsîi accelerează tempoul. Un alt bărbat, mai tânăr, în ținută de jogging ";Adidas" (o îmbrăcăminte la mare modă, pe care oamenii pricopsiți
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
fratele ei, și se aflau la petrecerea de Revelion, acasă la părinții lui tataie, împreună cu mai multe rude. Cum copiii erau mititei, mamaie a început, la un moment dat, să insiste să meargă acasă. Tataie era bine dispus și puțin cherchelit, așa că a refuzat. “Atunci plec singură”, a zis mamaie hotărâtă. Și-a atârnat-o pe maică-mea de poale, l-a luat pe unchiu-meu în brațe, și a plecat singură, noaptea, prin sat. În urma ei, petrecăreții de sex tare au
Cum a vrut tataie s-o bată pe mamaie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20752_a_22077]
-
în living, și ușa nu se deschide decât pe jumătate pentru că e blocată de televizor. E atent să nu atingă cablul vârât în priza aflată de cealaltă parte a ușii. O dată, Janice, care e foarte împiedicată când e însărcinată sau cherchelită, și-a înfășurat din greșeală firul în jurul piciorului și a fost cât pe ce să tragă jos aparatul, un televizor de o sută patruzeci și nouă de dolari, și să-l facă țăndări. Noroc că-l prinsese el în vreme ce abia
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
voia pur și simplu să Îi fotografieze pe cei doi, să se asigure că nu avusese halucinații, că nu vinul stârnise În el toate câte le auzise stând cu ochii Închiși și ascultând. Dar poate că Ionela era Într-adevăr cherchelită, pentru că imediat și-a reluat poziția belicoasă În fața lui Cristian, iar Vasile a ieșit, credea el, la lumină. Afară Însă nu avea de ce să fie soare, și nici un fel de lumină, În ziua aceea de iunie 1985. Parcă nici nu
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
aureliană, care se pare că nu Îi afectase, mărețul spectacol avea drept temă și protagoniști vitejia dacilor și dacii anului 1985, care se perpetuaseră, nemuritori, până În zilele noastre. La modă era protocronismul. Așa că cele două terase erau pline de daci chercheliți, care beau voinicește, fără să-și dea jos cușmele de pe cap, cu sabia din recuzită la brâu, jucându-se cu nemaipomenitul stindard din piele de lup sau dezlipindu-și inevitabilele bărbi dacice de pe obraji și lipindu-și-le unul altuia pe
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Vălătuc, include, în acest volum, prefața lui în versuri, Măscăriciul Vălătuc. Soi de Păstorel, Vălătuc e "'nțepător la glumă ca ariciul/ Și nu cruța bătrânele giubele." Istoria se rescrie din coțcării, părînd, pe lîngă povestea aspră a cronicarilor, o damă cherchelită, care-și dă coate cu învinșii și-și rîde cu învingătorii: "Scris-a Mihnea din Buceag,/ - Hoți sunteți voi, sau Pârgari? Că v-a prins cu furtișag,/ Mama voastră de coțcari.// }ie îți grăiesc, Ioane,/ Care-ai fost la mine
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
și o asociere metonimică). O altă serie e alcătuită din participiile verbelor familiar-argotice cu sensul de "a bea", "a se îmbăta": a (se) pili, a (se) machi, a (se) matoli etc. Insul beat este, așadar, pilit, machit, matolit, chiaunit, chitrofonit, cherchelit - cu unele variante morfologice (prin derivare regresivă) - chiaun sau matol; "s-a trezit cu Neculai care, bine chitrofonit, a început să-l împroaște cu măscări" (Viața libera, nr. 4194, 2003); "chitrofonit fiind de la cocârtzul ingerat" (acbotu.3x.ro). Mache e
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
e prinsă sub eticheta un Mecena excroc. Bogdan Ciupești, învîrtitor de afaceri nu tocmai albe, înjurînd cu bonomie pe amărîții care-i mai furau din odoare, făcînd haz pe seama numeroșilor lui musafiri și-a popii Galaction, ocărîndu-și în public nevasta cherchelită, închis la Văcărești pentru șantaj, ctitor de revistă, Ileana, de lux, era Tipul. Un tip e și Rosetti, trecînd prin istorie cu alinturi de mucalit. Cu o anume vocație a qui pro quo-ului, excelent dată de gol în pasajul despre
Alintări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9508_a_10833]
-
Un câine care îi mai ținea de urât portarului peste noapte o început să urle de credeai că o venit sfârșitul lumii. Portarul nici nu mai sufla. Norocul lui o fost că tocmai atunci trecea pe uliță un cetățean cam cherchelit. Când o auzit câinele urlând și larma făcută de strigoi, s-o oprit în poarta spitalului și l-o întrebat pe paznic: „Ce se întâmplă aici, domnule? Ii sfârșitul lumii? S-o deschis porțile Iadului sau îi casă de nebuni
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pomenească!” Cei din crâșmă priveau cu ochii dilatați la Pâcu, care, cu o mutră marțială, gesticula cu luleaua în chip de ciomag... S-a oprit pentru o clipă pentru a-și trage sufletul și a reluat: Nici una nici două, cetățeanul cherchelit a intrat în curte și a pornit val-vârtej către locul de unde veneau zgomotele. „Stai, domnule! Stai! Unde te duci? Să chem întâi doctorul de gardă, că cheia de la morgă îi la el. Si apoi nu are voie oricine să intre
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
fi după miros, în farfuria pusă de chelner pe masă în dreptul buchetului ei de flori nu e nimic altceva decât pui à la king. La drept vorbind, i s-a părut ceva suspect de la bun început, încă de când chipeșul și cherchelitul de Doyle a încercat să-i dea mâncarea în gură cu propria ei furculiță, a bănuit că tragedia, cum îi zicea ea, plutea undeva în aer. Cum însă se amețise și ea cu fructele din două porții de crușon, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
pe trotuar, iar Flo nu era cîtuși de puțin genul care să-și pună singură opreliști În calea tentației. Așa era ea ; așa era la noi În cartier. Așa că, atunci cînd se rostogolea greoi pe trepte, era În general destul de cherchelită, ceea ce explică probabil cum de putea ațipi În toiul acelei viermuieli agresive și al scîncetelor. Așa era mama, adormea ca și cum ai fi apăsat pe Întrerupător și imediat Începea să sforăie. Multă lume are părinți sugative, nu-i nimic deosebit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
ajuns În spate la Red Hat Bar, unde am găsit alte băltoace. Cele mai multe dintre acestea erau de urină, Însă erau suficiente băltoace de alcool să le țină ocupate pe mama și pe Luweena. Gene degenerate, cred că așa se explică. Cherchelite fiind, acestea au devenit tot mai neglijente În drumul spre casă, din cînd În cînd mergeau chiar pe mijlocul trotuarului de pe strada Cambridge și cîntau. Însă eu nu făceam asta. Eu mă ciuceam cît puteam de aproape de clădiri ori În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
fiecare dată cînd zicea „nenorocit”, bătea din picior, de parcă voia să numere de cîte ori poate spune „nenorocit” la rînd. Bărbatul se clătina și tot Încerca s-o prindă de umeri, Însă ea nu-l lăsa. După cum se legăna, părea cherchelit bine. Ea avea pantofi argintii cu tocuri foarte Înalte, care Îmi aminteau de Frumoasele mele și mă făceau să-mi pară rău de ea. Mental, eram de partea ei, chiar dacă asta nu Însemna mare lucru. De fapt, nu Însemna absolut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
ori stânjenitor? Tânăra fu cuprinsă de amețeală. Se scuză și se întinse. -E șampania pe stomacul gol, spusei. N-ai mâncat nimic astăzi. -Nu e grav. Îmi place să mi se învârtă capul. Râsul ei mă avertiză că era nițel cherchelită. Am prins momentul. -Vorbește-mi despre dumneata, Sigrid. -Sunt așa de puține de spus. Nici măcar nu am nume. Îi primesc pe cei care trec prin această casă și le păzesc secretul. -Ești un secret mai adânc decât ei. -Știi prea bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
Olaf, este parfumul văduvei. -Că veni vorba de văduvă, mă duc să aduc una din pivniță. Sigrid păși drept, în pofida tocurilor vertiginoase și a gradului de alcoolemie. Urcă fără să se clatine și destupă sticla cu gesturi sigure. -Nu ești cherchelită, Sigrid? -Sunt. Știu că nu se vede. -După ce se cunoaște că ești beată? -Când sunt beată, nu mai îmi este frică. -Frică de ce? -Habar n-am. Tot timpul îmi este frică, cred că face parte din viață. -Și numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
ba și un leu pe deasupra, drept bacșiș. Ospătarul înhăță banii și îi băgă repede în buzunar fără să mulțumească, după care se grăbi să se ducă cu nota de plată la o masă din partea cealaltă a crâșmei, unde doi inși chercheliți mai cereau de băut, bătând cu halbele în tăblia mesei. Afară, pe Splai, lumea forfotea încoace și încolo sub lumina soarelui primăvăratic și cei doi frați o apucară înspre Piața Unirii. Ei, ce părere ai, nene, vru Ticu să știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și de căpitan, În dimineața aceea cercul de prieteni era format din câțiva obișnuiți ai localului: Licențiatul Calzas, Juan Vicuña, grămăticul (Dómine) Pérez și Chiorul Fadrique, spițerul din Puerta Cerrada. — Trebuie să ne batem, insistă poetul. Era, după cum vă spuneam, cherchelit bine după niște stacane de Valdeiglesias. Se sculase În picioare, răsturnând un taburet, și cu palma pe mânerul spadei Îi fulgera din ochi pe ocupanții unei mese Învecinate, doi necunoscuți ale căror „fierării“ - spade lungi - și cape atârnau Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
viciat de procedură În presa românească abundă zilele acestea materialele despre recensământul populației, aflat în plină desfășurare. Din păcate, în afară de știrile tehnice privind progresul cantitativ al fenomenului și de cele anecdotice - un recenzor a fost sechestrat în Vrancea pentru că respondentul, cherchelit, voia să stea de vorbă mai mult decît îi permiteau formularele elaborate de Institutul Național de Statistică - predomină semnalările unor vicii de procedură. O parte din aceste vicii sunt inerente rubricilor din formulare, căci în cam toate țările europene întrebările
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5175_a_6500]
-
lui Alcibiade, zurbagiul, care făcea gălăgie, ca omul cu chef. Când larma se domoli, cei de față observară cu mirare că acum el, care ținea la Agaton, slăbiciunea lui, venea braț la braț spre ei cu un tânăr necunoscut, amândoi chercheliți, plini de panglici colorate și purtând pe capete coronițe cu flori. Veneau, sigur, de la altă petrecere. Fedru, mai perspicace, își dădu seama că tânărul nu era altul decât cel ce tușise la Banchet, întrerupându-l pe Agaton, și care sufla
Eros ori Ura (5) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10847_a_12172]
-
cu cât își denigra mai aprig contemporanii, cu atât mai mulțumit părea. Își aducea aminte, spunea el, de o seară la taverna Cock din Fleet Street, când fuseseră de față Kit Marlowe și alții. Kit era foarte bine dispus, cam cherchelit, ceea ce i se întâmpla cu mare ușurință, și debita tot felul de prostioare. Parcă-l vedea ridicând paharul în fața celorlalți cheflii și rostind printre sughițuri: „Bill (ăsta era Shakespeare), să-mi pice mie ouăle dacă nu vine în curând un
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
Isteț ori prostănac. Dansul disperat și zîmbetele fermecătoare ale celor trei Drafir nu avură nici un efect asupra cercurilor progresiste ale societății Stargorodului. Cercurile acestea - reprezentate în cabaret de: consilierul municipal Cearușnikov și verișoara sa, Anghelov, negustor din prima ghildă, ușor cherchelit, așezat între două verișoare în rochii galben pai, arhitectul de la primărie, medicul orașului, trei moșieri și mulți alții, mai puțin distinși, însoțiți sau nu de verișoare - conduseră cu privirea ieșirea din scenă a trioului Drafir, aplaudînd anemic, și se lăsară
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
-l va scoate pe acest Orfeu de culoare din Infern, nu îmblânzește animalele, nu urnește munții din loc, așa cum nu le asigură nici măcar o slabă consolare celorlalți sclavi siliți să danseze dansuri de societate sub privirile prostatice ale unui stăpân cherchelit și libidinos. Tragedia este una la care consimt în lipsă de alternativă și victimele, unele regăsindu-se pe o treaptă superioară, precum fosta amantă a lui Epps care are propria ei casă. Există și contrapunctul singular al vocii rațiunii, venită
Stăpâni și sclavi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2837_a_4162]