1,987 matches
-
preoți la acea dată. Aflăm astfel, că unii învățau la Ceaslov, alții la Cazanie, iar alții la Psaltire. Erau deci trei trepte de învățătură, cea mai înaltă fiind a celor ce învățau la Psaltire. Dezvoltarea comerțului cu vite, brânzeturi, lână, cherestea a făcut ca la Rucăr să crească și mai mult interesul pentru învățătura de carte în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Este de menționat că pe la începutul acestui secol erau în sat 14 neguțători de vite, 18 neguțători
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
făcut ca la Rucăr să crească și mai mult interesul pentru învățătura de carte în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Este de menționat că pe la începutul acestui secol erau în sat 14 neguțători de vite, 18 neguțători de cherestea, 12 cârciumi. Erau de asemenea mulți meșteșugari, lemnari, rotari, cojocari, morari, croitori, cismari, dulgheri. În sat funcționa o "cășerie"adică o fabrică de brânzeturi. Schimbul de mărfuri, ocupațiile zilnice, alte activități lucrative sau productive implicau ca un număr mai mare
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
mai slăbeam din chingile cu care o împresurasem prea strâns pe sărmana mamă. Până la acea dată, Ghică al Popii (Anastase, un înstărit al timpului și al locului) mă plătise cu 10 lei pe zi, la așezarea lăturoilor de la fabrica de cherestea de pe Luncă. Mă recomandase penru această muncă Niță al lui Iliuță Urdea, care primea 20 de lei la zi. Ca învățător suplinitor aveam 1675 lei pe lună, deci aproape de trei ori cât Niță. Era o diferență netă între muncitori și
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Peregrinarile_unui_suplinitor_.html [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
și intelectualii satelor, chiar numai cu diplomă de școală normală, cum este și azi, dar invers. Pentru că veni vorba, după 43 de ani de profesorat, mi s-a acordat o pensie mai mică decât obține un portar la fabrica de cherestea, fostă proprietate a fraților Ion, Viciu și Costică Teodorescu. Sosit cu ordinul de suplinire, n-am de lucru și mă destăinui (gură spartă!) “prietenului” meu, Gh. Arișanu, unde m-a numit. De îndată, acesta i-a spus fratelui său Aurică
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Peregrinarile_unui_suplinitor_.html [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
unde trebuie secționați copacii pentru bușteni. Apoi veneau muncitorii care tăiau crengile, decojeau copacul, încât rămâneau buștenii albi, fără coajă. Când era vreme ploioasă, se făcea corhănitul buștenilor, încărcatul în remorci sau camioane. Astfel buștenii erau transportați la Fabrica de Cherestea din Moldovița. Odată era s-o pățesc în meseria mea de măsurător. Tocmai măsuram niște copaci căzuți, iar deasupra mea drujbistul tăia alți copaci încurcați. Când a tăiat un buștean, acela pornise la vale, spre mine. Norocul meu a fost
MAESTRU DE PARCHET de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1402386420.html [Corola-blog/BlogPost/361992_a_363321]
-
de 36.000 RON. Cu materialele donate au fost sprijinite 8 familii, astfel: Cărămida donată de către Dorin Mirea din LC Câmpulung, Rucăr-Bran, s-a folosit la construcția a doua case. Pentru alte 6 familii s-a asigurat ciment, adeziv, izolații, cherestea pentru reparații acareturi, împrejmuiri, izolație exterior pentru case. Am beneficiat și de un grant LCIF în valoare de 10.000 USD prin intermediul Clubului Lions București Millenium. În lunile martie-aprilie am lansat un program național de urgență: Sprijinirea Lions Japonia și
GUVERNATOR 2010-2011 „DISTRICT LIONS 124”- ROMANIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_rodica_dacin_guvernator_2010_2011_district_lions_124_romania.html [Corola-blog/BlogPost/356739_a_358068]
-
rudele fetei, mișcare bine calculată, i-au întins o cursă pe Dunăre, cu puțin înainte de Baziaș. Ei bine, dragul meu, ceea ce s-a întâmplat acolo am văzut cu ochii mei. Mă oprisem să iau la remorcă un șlep încărcat cu cherestea pe care promisesem unui partener de afaceri să i-l urc până la Belgrad, stăteam în cabina remorcherului făcând pregătiri de plecare, când aud zgomot de motoare ambalate din amonte. Iarăși se iau la întrecere niște idioți, îmi spun, că aveau
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
culori cromatice pe care le capătă foioasele. La vreo 100 de metri de la confluența celor două râuri se afla un alt pod CFR care de curând a fost demontat, împreună cu calea ferată care făcea legătura între gară și Fabrica de cherestea din oraș, de către actualul patron și vândut la fier vechi... Oare de ce statul român le-a dat unor jefuitori dreptul să cumpere întreprinderi la un preț de nimic și aceștia să le vândă la fier vechi, scoțând de zeci de
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
mulți bani? Fier care a ajuns în afară, iar topitoriile noastre zac în paragină. Undeva pe dreapta era Fabrica de mică. Din păcate astăzi nu mai este nimic... La un kilometru pe vale, în amonte, întâlnești ruinele vestitei fabrici de cherestea, cândva Carpatina. Aici se afla UMTF-ul (unitatea de transport forestier), apoi UFET-ul Brezoi din cadrul IFET Rm Vâlcea, cu fabrica de cherestea și unul dintre numeroasele sectoare de exploatare a lemnului de pe Lotru și Latorița. Unitatea avea, înainte de revoluție
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
astăzi nu mai este nimic... La un kilometru pe vale, în amonte, întâlnești ruinele vestitei fabrici de cherestea, cândva Carpatina. Aici se afla UMTF-ul (unitatea de transport forestier), apoi UFET-ul Brezoi din cadrul IFET Rm Vâlcea, cu fabrica de cherestea și unul dintre numeroasele sectoare de exploatare a lemnului de pe Lotru și Latorița. Unitatea avea, înainte de revoluție, birourile, două ateliere mecanice centrale, trei depozite de bușteni, unul de cherestea și o fabrică. În cadrul fabricii se produceau: cherestea, lădițe, PAL, fag
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
apoi UFET-ul Brezoi din cadrul IFET Rm Vâlcea, cu fabrica de cherestea și unul dintre numeroasele sectoare de exploatare a lemnului de pe Lotru și Latorița. Unitatea avea, înainte de revoluție, birourile, două ateliere mecanice centrale, trei depozite de bușteni, unul de cherestea și o fabrică. În cadrul fabricii se produceau: cherestea, lădițe, PAL, fag aburit, ulei de cetină, furnir, iar în cadrul depozitelor se sortau lobde pentru celuloză, bușteni pentru gater și furnir și multe altele. Sute de brezoieni, bărbați și femei, lucrau în
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
cu fabrica de cherestea și unul dintre numeroasele sectoare de exploatare a lemnului de pe Lotru și Latorița. Unitatea avea, înainte de revoluție, birourile, două ateliere mecanice centrale, trei depozite de bușteni, unul de cherestea și o fabrică. În cadrul fabricii se produceau: cherestea, lădițe, PAL, fag aburit, ulei de cetină, furnir, iar în cadrul depozitelor se sortau lobde pentru celuloză, bușteni pentru gater și furnir și multe altele. Sute de brezoieni, bărbați și femei, lucrau în fabrică pe trei schimburi la care se alăturau
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
vârful munților, îi coborau la vale cu atelaje, tractoare sau funiculare, apoi buștenii erau încărcați în mașini care gemeau sub greutatea lor și transportați pe platformele din depozite unde erau sortați și duși la gatere, urmând să fie transformați în cherestea. Vagoane întregi cu cherestea și bușteni ajungeau la gară și de acolo în țară și peste hotare. Cândva, în zona unde se află astăzi cartierul de blocuri, era lacul de plutire. Buștenii erau aduși din vârful munților pe scocuri până la
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
la vale cu atelaje, tractoare sau funiculare, apoi buștenii erau încărcați în mașini care gemeau sub greutatea lor și transportați pe platformele din depozite unde erau sortați și duși la gatere, urmând să fie transformați în cherestea. Vagoane întregi cu cherestea și bușteni ajungeau la gară și de acolo în țară și peste hotare. Cândva, în zona unde se află astăzi cartierul de blocuri, era lacul de plutire. Buștenii erau aduși din vârful munților pe scocuri până la Lotru iar de acolo
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
apărut calea ferată până la Voineasa și lemnul era transportat cu „mocănița”. Pozele vechi, precum și o parte din picturile profesorului brezoian Gheorghe Surdu, mai poartă cu ele amintirea și amprenta unui trecut nostalgic... Momentan ce-a mai rămas din Fabrica de cherestea? Acum este liniște și pace... Doar haitele de maidanezi o mai patronează... Ce spectacol jalnic se desfășoară astăzi în fața ochilor acolo unde cândva existau stive de cherestea, vagoane încărcate cu marfă pentru unitățile din țară sau pentru export. Acum depozitul
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
și amprenta unui trecut nostalgic... Momentan ce-a mai rămas din Fabrica de cherestea? Acum este liniște și pace... Doar haitele de maidanezi o mai patronează... Ce spectacol jalnic se desfășoară astăzi în fața ochilor acolo unde cândva existau stive de cherestea, vagoane încărcate cu marfă pentru unitățile din țară sau pentru export. Acum depozitul de bușteni al fabricii și cel dintre sediul UFET-ului și stadion, precum și cel de cherestea zac în paragină năpădite de bălării, rugi, plopi, mesteceni, mormane de
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
se desfășoară astăzi în fața ochilor acolo unde cândva existau stive de cherestea, vagoane încărcate cu marfă pentru unitățile din țară sau pentru export. Acum depozitul de bușteni al fabricii și cel dintre sediul UFET-ului și stadion, precum și cel de cherestea zac în paragină năpădite de bălării, rugi, plopi, mesteceni, mormane de bușteni de două decenii intrați în putrefacție, câini vagabonzi, șerpi, șopârle, șobolani și mortăciuni. Depozitele de bușteni pentru gatere, derulaj și furnir, lobde pentru celuloză dar și lemn de
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
mormane de bușteni de două decenii intrați în putrefacție, câini vagabonzi, șerpi, șopârle, șobolani și mortăciuni. Depozitele de bușteni pentru gatere, derulaj și furnir, lobde pentru celuloză dar și lemn de foc, sunt părăsite în sălbăticite și mizerie, fabrica de cherestea împreună cu secțiile de lădițe, de PAL cu cazanele și aburitoarele, cea pentru producerea uleiului de cetină, atelierele mecanice și secția de la UMTF au fost devastate odată cu tragerea unității în faliment. Ifroane, stivuitoare, tractoare, TAF-uri, grupuri de funiculare, ferăstraie mecanice
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
punct cu punct de Hitler.” În particular, profesorul de istorie mi-a explicat de ce mi-a notat teza cu 9(nouă): în aceeași clasă era și fiul prefectului, al inspectorului general al Administrației Financiare, al celui mai mare angrosist de cherestea etc. Același lucru mi s-a întâmplat (tot cu nota 9!), când mi-am susținut teza de licență la Psihiatrie, câțiva ani mai târziu. Cu foarte mulți ani înainte de a fi Capitala Culturală Europeană, Sibiul meu natal poseda o efervescență
TAINA SCRISULUI (10): SUNT UN OM NOROCOS de LUCIAN MUNTEANU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 by http://confluente.ro/Lucian_munteanu_taina_scrisului_10_lucian_munteanu_1343213954.html [Corola-blog/BlogPost/359091_a_360420]
-
transport ar putea fi ilegal. Apelați serviciul 112 și operatorul va alerta Poliția. 2. Dacă transportul are cod valabil, aplicația va afișa detaliile transportului: data și ora emiterii avizului, volumul, specia (ex: fag, molid, stejar), tipul de lemn transportat (ex: cherestea, buștean, lemn de foc; Verificați dacă informația furnizată de aplicație corespunde cu ceea ce dvs. vedeți în teren; Informația corespunde? Acest transport este legal. Informația nu corespunde? Acest transport ar putea fi ilegal. Apelați serviciul 112 și operatorul va alerta Poliția
„Populația are dreptul să știe ce se întâmplă cu lemnul țării. Inspectorul Pădurii reprezintă doar 10% din totalul dezvoltărilor care vor fi gata în toamnă” by https://republica.ro/bogdan-voluntarul-de-la-mediu-zpopulatia-are-dreptul-sa-stie-ce-se-intampla-cu-lemnul-tarii-inspectorul [Corola-blog/BlogPost/338720_a_340049]
-
Acasa > Literatura > Proza > OCHI CEREȘTI Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 2109 din 09 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Alde Vlaicu aveau numai un fiu. Pe Culiță. Era șofer la Fabrica de Cherestea din Râvnita, așezare gorjenească de pe malul Oltețului, sub munte. Abia se liberase. Și, deși școlit, nu se lăsase dus de-acasă ca alții după terminarea serviciului militar... Nu și nu! Ai lui l-ar fi vrut căpătuit pe la oraș, lucrând
OCHI CEREŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1475993193.html [Corola-blog/BlogPost/369105_a_370434]
-
copieze, seară de seară, cursurile de la colegii francezi. Vacanțele, fiind necuprinse în renta bursieră, era nevoit să lucreze pentru a avea din ce trăi, și astfel după primul an, în vara lui 1950 lucra lângă Biarritz la o fabrică de cherestea, împreună cu Tiberiu Ionescu, la debitarea manuală a scândurilor. Pentru un viitor inginer silvic era chiar utilă această practică, direct în producție. Și importanța acestor ani petrecuți în școala franceză de silvicultură s-a simțit mai târziu, după ajungerea în Canada
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
pagină din cartea vieții a tinereților pierdute. Acești sfinți mai înalți decât istoria (mai înalți decât istoria, cum bine zicea cineva) sunt și vor fi pilonii neamului românesc. Bunicii mei au fost oameni înstăriți au avut pământ, o fabrică de cherestea, o batoză, un cazan de fiert țuică și o gospodărie cu de toate până în noaptea ce a nimicit toată munca și sacrificiile făcute de neamul meu prin actul de naționalizare, legea odioasă nr.119 din 11 iunie 1948 urmată de
PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/sorin_andreica_1454609224.html [Corola-blog/BlogPost/340278_a_341607]
-
A venit și vremea inaugurării. Zi caldă de vară. După terminarea Slujbei la Biserică, Parcul s-a umput de lume. În stânga Ușurătorii s-a construit o tribună din scânduri de brad, cu o copertină. Încă mai mirosea a rășină. Aveau cherestea berechet. Se făceau defrișări în pădurea retrocedată către mica Mănăstire din deal. Ministresa îi ajutase pe călugări. Era prietenă cu Șefa de la Retrocedări. În spate, singurul bloc cu patru etaje din oraș, construit de comuniști pentru muncitorii de la “Tochitoria de
PRIMARUL DIN ORGHIEŞTI de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1464857228.html [Corola-blog/BlogPost/378828_a_380157]
-
devenit un fenomen de care să ne fie frică. După cum îi spune numele, vecina străbunică nu e nici ea pui de dac; este fiica unui harnic italian, venit între cele două Războaie Mondiale să muncească în Transilvania la fabrica de cherestea înființată de industriașul Feltrinelli. M-am obișnuit să privesc zburătăcirea noastră voioasă prin lume nu ca pe un fenomen trist, al înstrăinării forțate de împrejurări, după cum insinuează pervers televiziunile de scandal, ci mai degrabă ca pe un act firesc de
ROMÂNUL CĂLĂTOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1413156480.html [Corola-blog/BlogPost/375277_a_376606]