200 matches
-
pocrou, cum îi zic ei pe limba lor praznicului, slujea, ținînd locul preotului, bolnav de gută, Ilvi, un băiețaș de nouă ani spre zece care citea înaintea altarului, evanghelia, ori ce-o fi fost, ținîndu-i-o paracliserul, un bătrîn văduv, casierul cherhanalelor. Îi ținea ceaslovul, fiindcă Ilvi, mult prea slab, nu putea să ridice ușor cu mîinile lui slăbănoage catastiful greu, gros, cu coperți de metal, aurii, cu ce părea a fi aur, dar nu era; însă bătrînele, sărutînd după slujbă, coperțile
Praznicul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16102_a_17427]
-
de timp. Evanghelia, așa se numea, era un vapor grecesc și toți făceau presupuneri, dintre care cea mai interesantă părea să fie aceea că un armator grec, scăpătat, preferase să-și Împlânte vasul În stâncile din apa puțin adâncă de lângă cherhana, pentru ca să-și Încaseze asigurarea pe vechitura lui plutitoare. Dar pentru Petru Evanghelia nu era o epavă, pentru el era o corabie, Întruchiparea unei posibile plecări spre țărmuri necunoscute. Era ca un soi de crăiasă a mărilor, venită să se odihnească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
lada de fier revolverul. A lătrat întâi pușca lui Dălcăuș. Vhau! Hagi Iani s-a dus cu capu-n jos în ladă. Oamenii lui Dălcăuș l-au tras de picioare. Dălcăuș a luat banii din sânge. Au ieșit; au închis cherhanaua. S-au dus la cârciumă. Erau acolo oameni. —Bună seara. —Bună să vă fie inima. Ce poftiți domniile voastre? — Poftim să mâncăm. —Numaidecât. Ședeți domniile voastre la masa asta, cu domnu plutonier de jandarmi. Să vă dau câte o fleică? —Ba să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
circulau ziua iar SRDurile noaptea. Două curse în 24 de ore între Brăila și Vâlcov. Agriscovii erau pescari de mare. De obicei veneau acasă la 2-3 zile. Specialiști în sturioni, pescuiau laolaltă moruni, nisetri, cegă. Peștele prins era dus la cherhanale, acolo unde se scoteau și se pregăteau pentru a fi ambalate în cutii renumitele icre negre. Fiecare pescar, cred, aducea acasă cota lui neimpozabilă de pește, un morun doi, bine legați sub linia de plutire a bărcii. Toți știau și
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
toată ziua, să primiți ispășirea păcatelor, o să vedeți voi purgatoriu! Ana o să vă scoată pula din cap, pui de cățea ce sunteți! Și tu ce te uiți la mine? Marș și te spală la pizdă, că puți cât ca o cherhana! Păi... Nici un "păi", un ceai negru cu o dublă de rom. Tu să nu bei, auzi?! Nu-mi plac femeile care beau, am o alcoolică acasă, îmi ajunge. La 5 dimineața, paznicul atârna de tocul ușii ca o păpușă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pix roșu; posibil, toate calendarele aveau evidențiate îndestulările pântecelui: pește prăjit, borș de pește, chifteluțe de pește, icre de pește, saramură de pește, o cană, două căni, trei căni de vin bunătățurile monahului de obște abureau așteptările, trapeza puțea a cherhana, leușteanul împrospăta aparențele. Paginile calendarului miroseau a inimă largă, tataia dezlega limbile cât să intuiască prioritățile, mântuirea era mai accesibilă cu paharul plin. Rânduiala schitului era după canoanele Sfântului Vasile cel Mare: uleiul burdușea candelele, pâinea dormea în spic, vinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
încheiat colectivizare în Dobrogea. Goncea era atunci și el tânăr, locotenent, căpitan, ce-o fi fost. S-au cunoscut într-o comună, unde Goncea venise să grăbească colectivizarea, iar el se afla într-o tabără de creație în Baltă, la Cherhanaua unde era șef unul Ioanidis. Mai apoi, Chirul despre care vorbesc toți acuma. Nu mai apucă să se răsucească spre ea și să-i facă semn că e și el acolo. Rândul lui înaintase, dintr-o dată, cu vreo zece trepte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
anunța că teroriștii mai otrăviseră câteva fântâni și vroiau să arunce în aer canalizarea capitalei... Câteva luni, aproape un an, a stat deoparte și Burtăncureanu. Nu l-a mai văzut nimeni. Atunci se răspândiseră și cele mai multe povești despre el și Cherhanaua lui. Acolo, chipurile, s-ar fi ascuns teroriștii care omorâseră câțiva dintre Revoluționarii adunați la Revoluție în față la Județeană. Ar fi venit teroriștii cu elicopterele de peste Dunăre, sau cu submarinele, sau chiar în bărci pneumatice. Au stat la Cherhana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Cherhanaua lui. Acolo, chipurile, s-ar fi ascuns teroriștii care omorâseră câțiva dintre Revoluționarii adunați la Revoluție în față la Județeană. Ar fi venit teroriștii cu elicopterele de peste Dunăre, sau cu submarinele, sau chiar în bărci pneumatice. Au stat la Cherhana, i-a organizat Chirul acela, i-a instruit, le-a arătat tot ce trebuia, și-au făcut treaba și apoi au plecat iar cu elicopterele, submarinele sau bărcile. Oricum, peste ani, când au început să se înnoade mai bine ițele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
bine ițele și faptele, comentatorii și analiștii orașului și-au adus aminte că doar cu câteva săptămâni înainte de evenimente, poate chiar în zilele Congresului al XIV-lea, vensieră în oraș câteva mașini cu străini care s-au dus direct la Cherhana. Au stat trei zile în Baltă și mașinile le lăsaseră în fața vilei lui Burtăncureanu. Îi văzuseră câțiva vecini, când au venit și când au plecat. Unii spuneau că ar fi fost delegați străini la Congres. Alții că ar fi ziariști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
răzbunat în felul lui. Scriind. Două romane și un volum de nuvele. Nu avea dreptul să publice o vreme. Era însă membru al Fondului Literar și putea să ia împrumuturi cu care să se descurce onorabil. Avea o căsuță la Cherhana și vara făcea din ea tabără de creație. Uniunea îl plătea sub forma împrumuturilor pentru creație și din iunie până în octombrie avea oaspeți întruna. I-a priit, pentru că după trei ani, când i-au apărut cele două romane și volumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
care circulau fel și fel de legende, dar pe care nimeni nu-l mai văzuse de la încheierea colectivizării și de când se făcuse barajul în Baltă. Cele mai plauzibile povești erau că s-ar fi retras în casa lui Burtăncureanu, de la Cherhana, după ce-i inundaseră și lui conacul ce-l avea în Baltă, pe grind, dincolo de Ghiolul Negru de la Lintițaru. Acolo s-ar fi ascuns și Goncea, cu știința lui Burtăncureanu, la manevrele din decembrie 1989. Se mai spunea că pentru asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
să-l plătească bine, decât să publice vreun roman autobiografic despre manevrele din decembrie 1989. Ba, doi ziariști de la o gazetă locală a opoziției începuseră și o anchetă pe cont propriu despre cele ce s-ar fi putut întâmpla la Cherhana, cu Chirul, Burtăncureanu, Goncea și vreo câțiva actori, regizori, filosofi și scriitori de la București. Descoperiseră chiar că Goncea, Burtăncureanu și doi regizori de film au stat trei zile la Cherhana, pe 12-14 aprilie 1989, când tocmai era plenara C.C. al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
propriu despre cele ce s-ar fi putut întâmpla la Cherhana, cu Chirul, Burtăncureanu, Goncea și vreo câțiva actori, regizori, filosofi și scriitori de la București. Descoperiseră chiar că Goncea, Burtăncureanu și doi regizori de film au stat trei zile la Cherhana, pe 12-14 aprilie 1989, când tocmai era plenara C.C. al P.C.R. în care Ceaușescu anunțase că România își achitase întreaga datorie externă. Ancheta n-a mai continuat, ziarul fiind cumpărat de Trustul Media „Brandaburlea & Brandabulea.“ Un ziarist a fost trimis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
avusese și ei martiri încă de la colectivizare. Mă vrăjise Păstrămaț ăsta când eram tânără studentă să fugim în Egipt, la Cairo, zicea că de la Chiru ăla știa chestia, venea o șalupă ca o corabie care o aștepta Chiru, oprea la Cherhana, și dacă tot venea ne lua și pă noi, era frumos cum făcea Păstămaț caluculele și socotelile, dar vorbea prea mult și începusem să strângem și bani, era unu’ Gasperină a lu’ Brandaburlea ăl Bătrân care te aproviziona cu dolari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
pe republică, tarifele erau fixe, o mie la soliste de folclor, de exemplu și zece mii la ansambluri, și la teatru și la instrumente, nu se dădea la fete, dar dacă vreo una insistata, o ducea două-trei zile în Baltă, la Cherhana, luai la „Cântare“ tot ce vroiai de la Burtăncureanu că se aranja, am vrut și eu, într-un an, de curiozitatea, să iau și eu un premiu la folclor, dar nu m-a lăsat Macatist, ce-mi trebuie premii zicea el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
că se aranja, am vrut și eu, într-un an, de curiozitatea, să iau și eu un premiu la folclor, dar nu m-a lăsat Macatist, ce-mi trebuie premii zicea el, că eu sunt premianta premiantelor, așa ținea Burtăncureanu Cherhanaua aia unde venea crema scriitorilor de la București și de la cinematografie și de la Cultură, din Minister, artiștii artiștilor, mai trăgea și episcopul de-a murit, Prea Sfântul Valerian, trei-patru zile stătea la Cherhana și lumea zicea de Burtăncureanu că așa îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
că eu sunt premianta premiantelor, așa ținea Burtăncureanu Cherhanaua aia unde venea crema scriitorilor de la București și de la cinematografie și de la Cultură, din Minister, artiștii artiștilor, mai trăgea și episcopul de-a murit, Prea Sfântul Valerian, trei-patru zile stătea la Cherhana și lumea zicea de Burtăncureanu că așa îl ținea și pă Chiru ăla, îl făcuse un fel de om de încredere, nu l-a văzut nimeni, era povești multe că era mult idealism revoluționar pă vremea aia, ceea ce nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
lumea că a mai rămas unu’ acolo. Unul Chiru. Din neamul lui Ioanidis, care aveau palatul unde era casa Pionierilor. Chiru n-a vrut să plece și l-au prins apele într-o casă, bodegă, ceva cu pivniță. Mai este Cherhanaua și zice că ar sta acolo. Alții spun că l-ar fi lăsat dinadins, că știa nu știu ce lucruri grele despre unul altul care era mare în ceceu. Stătuse în pușcărie, sau în lagăr cu ăla. Și de tine, chiar așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
își trage-n picioare ghetele vechi (ca să nu piardă timpul nici nu se mai dezbracă seara pentru culcare) și pornește cu barca în larg. Se întoarce pe la opt, când soarele de vară s-a ridicat bine, la patronul borțos al cherhanalei: Ce’ bă, ăsta-i pește? Cu câinii și pescărușii roind în jurul lor, pescarii aleg din barcă peștele bun și-l aruncă pe cel otrăvitor, atât de repede’ că-ți ia ochii operațiunea asta și te trec fiori, dacă nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
luat-o încetișor dezlegați de jurăminte, îmbrățișați, împletind aripi eclectice, pândind și aspirând la prinderea reginei peștilor... rândunica de mare; noi, muritorii avem ocazia o singură dată în viață să-i cercetăm privirea aprinsă și dinții încleștați a moarte! La cherhana, lipovenii îi așteptau să-și arate marfa ascunsă de ochii binevoitori ai șefilor; amețiți în aroma aspră a viitoarelor prăzi le căzuse ca nadă-n plus victimele: peștii solzoși, argintii de un colorit indescifrabil aruncând iridescențe inegalabile. Ca de fiecare
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Puscaru Ion. ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Drum de leg?tură L=135 m; l = 6 m; S = 810 mp; 49 1.3.7.1. între str. N - canal de centură; 1992 - 3207600 Leg nr 213/1998 Independenței ?i S-str. Independ canalul nordic E - cherhana Prospect; de centură V- mag. alimentar. ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���───────────────────────── 50 1.3.9. Cheu beton pe pilo?i L=1490,40 m 1994 13978940713 - HG nr. 697/1997 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 51 1.3.9. Estacada acostare nave L=29 ml 1994 344880128 - HG nr. 697
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164151_a_165480]
-
direcția experimentală a noului psihologism din anii ’60-’70, căruia nu îi lipseau, e drept, rigiditățile, mimetismele și naivitățile începutului: „Plictisiți de a fi purtat pe umeri atâta vreme un cap normal, unii dintre eroii acestor prozatori prizează bizareria experimentală, cherhanalele pescărești se umplu de cazuri psihiatrice, traume pitorești în cadru dunărean; Bucureștiul însuși devine sediul unui panopticum reînviat, cu figuri de balet mecanic, fără identitate precisă sau, mai degrabă, cu una violent mistificată.” Se mai rețin, de asemenea, câteva considerații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
virulentă de formalism, idem. nr.7, iul. 20. XXX Scrisoare deschisă unor scriitori. În: Contemporanul, nr.36 (309), 5 sept. 21 Mihu Dragomir. - Poezie și cântec. În: Viața românească, nr. 12, dec. 1952 22. Maria Vasilescu - Pe unde au fost cherhanale. Idem, nr. 1, ian. 1951 23. Sorin Arghir. - Vladimir Colin: „Cormoranul pleacă pe Mare”. Recenzie. In: Contemporanul, nr.254 (1), 4 ian. 1952 24 S. Damian.- Unde duce necunoașterea vieții: Idem, nr.7 (280), 15 febr. 25. Eugen Campus.Ceva
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
politice moderne, printre care reprezentarea proporțională și postul exemplar de ombudsman (comisar), adoptat ulterior În toată Scandinavia, furnizând un cadru stabil În care se putea dezvolta sistemul partidelor politice. Dar Scandinavia a fost dintotdeauna săracă: o zonă cu păduri, ferme, cherhanale și câteva industrii de bază, cele mai multe În Suedia. Relațiile de muncă, mai ales În Suedia și Norvegia, erau afectate de conflicte severe - rata grevelor În ambele țări era, În primele decenii ale secolului XX, printre cele mai ridicate din lume
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]