735 matches
-
bilă verde sfărâmicioasa, care s-a transformat repede într-un gumă elastică, gălbuie și fără gust. Seară, când m-am întors acasă, ai mei au descoperit că mestecam în continuare ceea ce părea a fi „ciunga” cu care plecasem de dimineață. Chestionat, am recunoscut că i-o dădusem puțin și lui Criști, iar în timpul somnului de după-amiază o lipisem de tăblia metalică, ușor ruginita, a patului - pentru a o recupera, sub formă de piatră semiprețioasa, la trezire. Un prieten îmi povestea că
Amarcord by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82767_a_84092]
-
și, de cele mai multe ori, în contexte nepotrivite. Nu, oricât de dezinhibata ai vrea să pari și indiferent de cât de drăguță poți fi, n-am să vorbesc niciodată despre preferințele mele sexuale la restaurant. Ție ți-ar plăcea să fii chestionata la o băuta cu colegii despre numărul mediu de orgasme pe care ți le provoacă partenerul său despre modalitatea favorită de masturbare? Îmi imaginez că nu. Atunci nu te aștepta că întrebările despre orientarea sexuală a cuiva să fie primite
Bisex cu ochii deschişi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82858_a_84183]
-
laudă. Aceea ca, în doar 230 de pagini, să extragă chintesența unei substanțe de viață ce ar fi putut umple spațiul cîtorva tomuri de memorii. Prin întrebările sale precise (care trădează existența unei familiarități întemeiate pe afinități spirituale cu cel chestionat) tînărul scriitor îl determină pe venerabilul său interlocutor să spună lucruri esențiale. Iar rezultatul este cu adevărat ieșit din comun. Cartea reușește să fie, simultan, un tratat de istorie, politologie, filozofie, literatură, dar și o minunată carte de evocare a
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
complex dintre "fondul" formalizat, totuși rezistent, și "forma" substanțializată, adică permeabilă la datele psihice. Dacă pe de o parte poetul își găsește compensația în fervoarea estetizării, pe de altă parte aceasta din urmă e pusă în chestiune de postura meditativă, chestionată, măcar în subsidiar, de conștiința critică. Țesătura estetă nu se asumă integral, cochetînd cu existențialul, păstrînd un prag zero, declarativ, sub chipul unui inventar, de baudelariană inspirație, al elementelor vieții perdante: "Tusea, pojarul, febra, coșmarul/ cu un om negru care
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
să fie vânat de poliție, părăsit de logodnică și amenințat cu pierderea licenței de stomatolog. Filmul este o comedie, iar ideea realizării ei i-a venit scenaristului/ regizorului David Atkins în urmă citirii rezultatelor unui sondaj, în care americanii adulți chestionați au răspuns că cel mai mult se tem: 33% - de vizită la dentist, 18% - de ziua de luni, 15% - de termenul limită de plată a impozitelor, 13% - de ultima zi de vacanță, 8% - de ziua lor de naștere. În ceea ce
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
americane, se adresează, în afara pasionaților de studii americane, și celor interesați de doctrine sociale în general. Normalitatea socială, așa cum o cunoaștem azi (nu chiar atît de diferită de normalitatea socială a epocii lui Thoreau în multe puncte esențiale), este cea chestionată. Cultura terapeutică pe care Thoreau a căutat-o încearcă să reabiliteze în primul rînd individul, să-l aducă în prejma ideii despre Om așa cum este ea în tradiția umanistă. Primul pas pentru realizarea acestei reabilitări ar fi ieșirea din societate
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]
-
de la nașterea poetului. Străinilor, acest chestionar li se poate părea ridicol, germanii însă îl iau și astăzi în serios. Cînd, în 1949, au fost întrebați, de exemplu, dacă după 1945 au avut vreo "experiență spirituală majoră", doar 46% dintre cei chestionați au răspuns "da", rezultat de care realizatorii sondajului au fost, se pare, atît de nemulțumiți, încît au considerat că trebuie să caute o compensație. Au găsit-o în răspunsul unui publicist care a pretins că el avea cîte o "experiență
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
maghiarilor din România, volumul oferind și rezultatele unei anchete la care personalități aparținînd celor două zone lingvistice răspund la întrebări despre relațiile dintre culturile română și ungară, despre implicarea în aceste relații și experiența proprie în cealaltă cultură. Printre cei chestionați sînt traducători ca Anamaria Pop, Vallasek Júlia și Paul Drumaru, critici literari precum Carmen Mușat, Mircea Martin și Balász Imre-József, scriitori ca Mircea Cărtărescu, Szonda Szabolcz și Demény Péter, care cred, toți, în virtuțile comunicării în înțelegerea celuilalt, în toleranță
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
scaunele lor, duși pe platforma farfuriei, unde tot întrebări li s-au pus, dar de o cu totul altă factură, extratereștrii nearătând interes politicii noastre interne și respectând cu strictețe mai vechiul principiu al neamestecului. În situația în care cel chestionat uită nu numai ce a răspuns, dar și ce a fost întrebat, iar dacă reține n-are capacitatea de a se exprima, miezul interesului pentru baroni al extratereștrilor ne va rămâne în eternitate secret. Cert este că, la scurtă vreme
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
evreu maghiar și comunist în ilegalitate, a studentului ungur căminist interesat de calitatea învățămîntului și implicat în activitățile comunității sale etnice, a muncitorului român ajuns pensionar pe cale de a fi scos din propria casă de către fiul adoptiv. Unii dintre cei chestionați sînt de-a dreptul remarcabili - prin legăturile lor de familie (Maria Mandrea e nepoata lui Bălcescu - are 100 de ani la momentul întîlnirii cu Zoltán Rostás, Elisabeta Goga e nepoata lui Odobescu și cumnata lui Octavian Goga, Margarita Ioana Vulcănescu
Fețele nevăzute ale Capitalei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15167_a_16492]
-
Literatura română după comunism. Răspund dnii Liviu Ioan Stoiciu, Livius Ciocârlie, Gh. Grigurcu, Gh. Crăciun, Liviu Antonesei, Florin Mihăilescu, C. Abăluță și N. Bârna. Din păcate, deși spun cîteva lucruri interesante, luate mai ales cu titlu personal, scriitorii și criticii chestionați nu vin cu mare lucru în plus peste banalitățile de rigoare cînd e vorba de literatura tranziției. Am căutat cu atenție să separăm grîul de neghină și n-am reușit. Penurie de idei, iată concluzia pe care o putem desprinde
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
care sunt informați cu privire la această lege, conform declarațiilor lor, crește direct proporțional cu vârsta respondenților și cu nivelul lor de educație. 79% dintre intervievați au o părere bună sau foarte bună cu privire la această lege și doar una din zece persoane chestionate are o părere proastă sau foarte proastă față de legea privind interzicerea fumatului în spațiile publice. Inițiativa legislativă este susținută de trei sferturi dintre respondenți și 10% dintre ei declară că sunt împotriva acestei inițiative legislative. Un procent de 30% dintre
STUDIU: Românul și legea antifumat [Corola-blog/BlogPost/94285_a_95577]
-
cu adevărat. O „ureche magică” poate fi plină de învățăminte... N-a trecut foarte mult timp de când o verișoară de câțiva ani a stupefiat familia adunată la o petrecere spunând că ea, când va fi mare, vrea să fie „curvă”. Chestionată serios asupra acestei alegeri, micuța mea verișoară a povestit cum a auzit-o ea pe bunica afirmând că în ziua de azi curvele o duc cel mai bine. Zilele trecute, așteptam pe cineva în Piața Romană și o fetiță țopăia
Parai, lovele și euroi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13369_a_14694]
-
Burlacu și Ana Irina Ionescu, de la Asociația “Împreună Pas cu Pas” a fost aplicat anterior desfășurării cursului și la finalizarea acestuia, pentru a calcula impactul real pe care l-a avut “Ora de Educație Rutieră” asupra celor 974 de elevi chestionați. Astfel, potrivit studiului, înainte de implementarea proiectului, doar 27,31% știau cum trebuie să circule corect pietonii în orașe, iar după participarea la curs, nivelul de cunoaștere a crescut cu peste 32 de procente, până la 59,34%. Mai mult decât atât
La finalul proiectului “Ora de Educație Rutieră”, 1.100 de elevi sunt cu 13,66% mai pregătiți în trafic [Corola-blog/BlogPost/93928_a_95220]
-
proiectului, doar 27,31% știau cum trebuie să circule corect pietonii în orașe, iar după participarea la curs, nivelul de cunoaștere a crescut cu peste 32 de procente, până la 59,34%. Mai mult decât atât, doar 71,87% dintre cei chestionați au știut inițial care sunt cele două culori pentru semaforul destinat pietonilor, iar proiectul educațional a reușit să ridice nivelul de cunoaștere până la 92,20%. Chiar și cunoștințele cu privire la rolul polițistului în raport cu pietonii au crescut considerabil în cadrul acestui proiect; daca
La finalul proiectului “Ora de Educație Rutieră”, 1.100 de elevi sunt cu 13,66% mai pregătiți în trafic [Corola-blog/BlogPost/93928_a_95220]
-
Barometrului”. Barometrul sintetizează opiniile a 369 de antreprenori care au răspuns chestionarului, dar cuprinde părerile exprimate și de alți oameni de afaceri români, în cadrul unor întâlniri directe, desfășurate în primele două luni ale acestui an. 45 la sută dintre cei chestionați sunt de părere că reducerea taxelor și acordarea unor facilități fiscale reprezintă cele mai bune măsuri guvernamentale de sprijinire a mediului de afaceri, iar 15 puncte procentuale consideră că reducerea birocrației și simplificarea cadrului legislativ ar fi - de fapt - principalele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93996_a_95288]
-
Cunosc ele vii de gimnaziu regulile de circulație a pietonilor? Cei 1.918 elevi de clasa a III-a chestionați, de la 32 de școli din București, cunosc foarte bine regulile de circulație, în special cele adresate pietonilor și știu când să se adreseze organelor de poliție, se arată într-un studiu realizat de specialiștii de la Asociația „Împreună Pas cu Pas
Proiectul educațional “Ora de Educație Rutieră” [Corola-blog/BlogPost/94036_a_95328]
-
poliție, se arată într-un studiu realizat de specialiștii de la Asociația „Împreună Pas cu Pas” și Facultatea de Pshologie și Științele Educației (Universitatea București). Același studiu, realizat în cadrul proiectului “Ora de Educație Rutieră”, arată că doar 3 sferturi dintre copiii chestionați știu care sunt locurile unde se pot juca în siguranță. Totodată, 8% dintre elevi consideră că nu este obligatorie purtarea centurii de siguranță atunci când se afla pe bancheta din spate, iar 20% dintre aceștia nu cunosc culoarea semaforului la care
Proiectul educațional “Ora de Educație Rutieră” [Corola-blog/BlogPost/94036_a_95328]
-
realizat un studiu anterior demarării programului educațional, din care a reieșit că 3 din 4 elevi nu știau cum trebuie să circule corect pietonii în orașe. După implementarea programului de educație rutieră, studiul de impact a demonstrat că aceeași elevi chestionați au fost cu 13,66% mai pregătiți în trafic. În ediția din acest an, publicul-țintă a crescut de la 1.100 la 2.500 de elevi, iar în anii viitor se va extinde și la nivel național. Pe tot parcursul proiectului
Proiectul educațional “Ora de Educație Rutieră” [Corola-blog/BlogPost/94036_a_95328]
-
șoferilor, au fost implicați 30 de polițiști locali, 100 de cadre didactice, 25 de studenți, 5 instituții publice și 2 organizații nonguvernamentale. “Față de anul trecut, am observat o creștere semnificativă a gradului de cunoaștere a copiilor, peste 94% dintre cei chestionați au știut regulile de circulație adresate în special lor și cum trebuie să se comporte în calitate de pietoni. Anul trecut, doar 3 din 4 copii știau cum să traverseze, iar spre bucuria noastră, în ediția din acest an, aproape toți elevii
Proiectul educațional “Ora de Educație Rutieră” [Corola-blog/BlogPost/94036_a_95328]
-
închidem ochii și să ne îndrăgostim brusc de acea doamnă de la 1957. Dedicat fotbalului, numărul din iulie 2006 al revistei TOMIS, e un foarte eficace generator de mici autoficțiuni. Povestioare hazoase sau ușor grandomane, egolatre, în care aproape toți cei chestionați își descoperă nemaipomenite veleități sportive. Cariere întrerupte ori refuzate, goluri spectaculoase, fanatisme fără vârstă ș.a.m.d. se repartizează uniform în rândurile semnate de Liviu Ioan Stoiciu, Ștefan Caraman, Octavian Soviany, Nicolae }one, Nicolae Iliescu, Robert Șerban, Mihai Vakulovski, Șerban
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
sprijinul comunității. Recent, cu prilejul manifestării Expo Voluntar, A.P.F.R. a realizat un sondaj de opinie ce a cuprins un eșantion de 212 persoane, reprezentând diferite categorii de vârstă sau studii. Informațiile astfel obținute relevă faptul că 20% dintre cei chestionați nu cunosc ce presupune voluntariatul; 80% ar desfășura acțiuni de voluntariat cu același grad de implicare ca și în cazul în care ar fi remunerați. Interesant este faptul că 60% din cei interogați au desfășurat astfel de activități, iar peste
Agenda2003-23-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281091_a_282420]
-
sănătate l Cursuri de formare a cadrelor didactice Inspectoratul Școlar al Județului Timiș a primit ca sarcină din partea M.E.C.T. să colecteze impresii și sugestii referitoare la aplicarea Programului Național „Educația pentru sănătate în școala românească“. Atât scrisorile trimise de cei chestionați, cât și faptul că disciplina a fost introdusă ca și opțional în majoritatea școlilor timișene, confirmă bunele aprecieri de care se bucură acest program. Unele dintre cadrele didactice susțin chiar extinderea programului și în învățământul preșcolar, iar altele au mers
Agenda2003-45-03-45-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/281685_a_283014]
-
vezi revista „GEO“ nr. 2/2003) efectuată în rândul a 1 064 de persoane și realizată de Institutul de Medicina Muncii și Mediului al Universității din München, demonstrează cât de serios privește populația dependența de schimbările meteorologice: 54% dintre cei chestionați consideră că sănătatea lor este influențată de vreme, 19% apreciază că este mult influențată, iar 35%, într-o oarecare măsură. Reține atenția faptul că o treime dintre persoanele meteosensibile recunosc că nu au fost capabile să-și îndeplinească activitatea normală
Agenda2003-50-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281818_a_283147]
-
copiilor la treburile gospodărești etc. Și în timpul liber în discuțiile cu copiii, părinții abordează (26%) problemele de școală. Deși părinții (100%) se declară interesați de anturajul copiilor, numai 54% cunosc în realitate grupul din care face parte copilul lor. Cei chestionați recunosc că în familie există uneori tensiuni (39%), agresiuni verbale (25%), agresiuni fizice (2%); doar 13% declară că în familie domnește o armonie deplină. O. N. În așteptarea Sărbătorii Crăciunului l În centrele de plasament După cum ne-a informat doamna
Agenda2003-49-03-gen7 () [Corola-journal/Journalistic/281800_a_283129]