49 matches
-
clipei trec funii de cristal de calpe adorații mai spânzură o rană veniți să-ntârziem în rondul mineral delir amar de tainic al frunzelor de toamnă Cerul, ca o furie oarbă în sufletul tău pur miroase-a sănii arse prin cheutori de stele incendiem iubito, vertebrele de-azur când fumegă în păsări zăpezile rebele Referință Bibliografică: Cerul, ca o furie albă... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 248, Anul I, 05 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
CERUL, CA O FURIE ALBĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cerul_ca_o_furie_alba_.html [Corola-blog/BlogPost/364648_a_365977]
-
nou a doua zi. Te-ai mai gândit? Hai, mărită-te cu mine. Vei avea tot ce-ți dorește inima: și case mari, și haine împodobite, vei avea vâlnic numai cu flori, și cămăși albe, și oprege, și iminei cu cheutori de argint... Și bani mulți, și turme de vite, și livezi, și grădini... Tot ce-ți poftește inimioara o să ai dacă te-ndupleci să-mi fii mireasă...” „Da, dar te voi avea și pe tine, îi ziceam. Și de tine
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413617923.html [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
maci, dar și cârciumărese, Și ghiocei, și părăluțe. Și-mi vin prietenii de joacă, De ne plimbăm printre răzoare, Iar când spre seară-acasă pleacă, Le dau în dar câte o floare. Băieții-mi mulțumesc mai rece, Cu floarea prinsă-n cheutoare, Dar fetele nu vor să plece Până nu-mi dau o sărutare. La primăvara viitoare, I-am spus bunicii, ca să știe, Vom mai săpa niște răzoare Să punem flori, așa, vreo...mie!... Referință Bibliografică: GRĂDINA NOASTRĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare
GRĂDINA NOASTRĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1462533967.html [Corola-blog/BlogPost/380493_a_381822]
-
județului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. Municipiul Tîrgoviște Scut tăiat; cîmpul superior despicat; în cartierul din stînga sus, în cîmp auriu, o carte deschisă cu coperți și cheutoare, pe care este așezată o pînă, totul în alb; literele de pe carte în roșu; în cartierul din dreapta sus, în cîmp roșu, o spirală și un segment de roată dințata în argintiu conturat în negru; în cartierul inferior, în cîmp albastru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
jos, în cîmp albastru, silueta unui cargou văzut din față și o macara așezată pe un zid, avînd la bază trei fascii ondulate, totul în argintiu; în cartierul din dreapta jos, în cîmp albastru, o carte aurie cu scoarță, colțare și cheutoare din care iese o coloană argintie avînd la partea superioară o facla aurie; brîul care desparte cele două cartiere inferioare are reprezentat în cîmp auriu un caduceu de culoare neagră. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
mereu încrezătoare/ Stindardul alb îl porți în închisoare/ Ca Pacea porumbelul lui Picasso.// Din piept dacă te-aș rupe ca pe-o floare/ Și-n palmă-apoi te-aș ține-n întuneric,/ Un diamant ar scânteia feeric/ La a celulei neagră cheutoare.// Bătrânii mei răzeși ți-au dat văpaia,/ Din zborul rândunelii ai bătaia,/ Moldova toată-ți dete cutezanța./ Din care floare-albastră-ți culegi mierea?/ Din ce izvor curat îți sorbi puterea?/ -Și inima-mi răspunde: E Speranța! (Poeții După Gratii. Mănăstirea Petru
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486516373.html [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
Șamanii veacului din urmă își latră radioactivele vrăji, supărând și rănind timpanul firii precum apa rămasă în ureche. Se lăbărțează ura pe altarul rațiunii și sună asurzitor tam-tamul unui dans bolnav și ilogic. Ca un ombilic netăiat târnă disperarea pe cheutoarea gândului și viermii corodați ai istoriei rod temeliile vremurilor. Peste tot nesătuii timpului înșiruiți ca în parabola orbilor, ignoră cu inconștiență viața, dar mai ales moartea. VIITURA Lacomă și trufașă, cununată cu scârba se rostogolește amenințătoarea, pustiitoarea viitură. Tăvălugul ei
SOLDAT DIN RĂZBOIUL FINAL (1) POEME de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1456243379.html [Corola-blog/BlogPost/365967_a_367296]
-
văzul oamenilor, fie pe ascuns. Cărțile, se vede treaba că atunci nu interesau pe nimeni. Mai târziu ca student, aveam s-o întâlnesc în București muritoare de foame... De câte ori n-am fugit de acasă să mă scald, îmi cosea mama cheutoarea de la gât, să nu mai pot scoate cămașa de pe mine și cădeam apoi rugând vreo vecină să mi-o coasă la loc de frica bătăii. La ora prânzului, ne așezam în jurul mesei rotunde de lemn, pe scaune joase cu trei
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_ii.html [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
care se instaurează între șpăgar și șpăguit (observați ce lexic bogat avem în limba noastră, cînd vine vorba de asemenea trebușoare). Relația „îmi dai ca să-ți dau” se manifestă printr-o unduioasă contopire: ca între Tristan și Isolda, ca între cheutorile numite „moș” și „babă”, ca într-un sistem bielă-manivelă bine uns. Nu se oprește niciodată, e veșnică. Căci putem intona după Ioan Nenițescu: Șpăgari au fost, șpăgari sînt încă, și-or fi în neamul româneeesc... Autorul a vrut să spună
ŞPAGARIADA, EPOPEEA NAŢIONALĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Spagariada_epopeea_nationala.html [Corola-blog/BlogPost/348215_a_349544]
-
de locuință datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Ea are două camere și o tindă pe mijloc de unde se pătrunde în ambele camere. Locuința este construită din cununi orizontale de bârne de brad despicate, îmbinate în sistem cheutoare (tehnică de construcție). Pereții sunt lutuiți pe șipci și văruiți în jurul ancadramentelor. Temelia este din zidărie de piatră de râu cu liant de mortar, iar fundația este din beton și din zidărie de piatră. Pardoseala construcției este din lut stabilizat
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
construcției este zidită din piatră de piatră de râu prinsă cu liant de mortar, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din cununi de bârne de brad despicate, îmbinate la colțuri în cheutori rotunde (tehnică de construcție), fiind specifică zonei de munte. Pereții sunt tencuiți și văruiți de mai multe ori. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și îmbinate
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
construcției este zidită din bolovani masivi de piatră de râu prinsă cu liant de mortar, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din cununi de bârne de brad rotunde îmbinate în sistem cheutoare. Pereții sunt tencuiți și văruiți de mai multe ori. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și o lucarnă pe tabla din față. Acoperișul este înalt, realizând
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
este din lespezi mari din piatră de râu prinse cu liant de mortar, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din piatră de râu. Locuința este construită din cununi orizontale de bârne de brad rotunde, îmbinate la colțuri în „cheutori” (tehnică de construcție). Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și încheiate la colțuri și două lucarne pe tabla din față. Pereții sunt lutuiți pe pureci și
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Maria Amariei. Ea a fost reconstruită în muzeu în anul 2004. Gospodăria este formată din casă de locuit, cu două camere și bucătărie de vară. Construcțiile sunt realizate din cununi orizontale de bârne de brad îmbinate la colțuri în sistem cheutoare (tehnică de construcție), lutuite pe pureci și văruite. Gospodăria din zona Fălticeni ilustrează una din ocupațiile de bază ale localnicilor, pomicultura. Casa de locuit are două camere („casa cea mare” și bucătăria) și o tindă în partea stângă, de unde se
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, fiind compartimentată în cameră de locuit și tindă. În partea frontală, construcția are un gang din scândură. Pereții au fost ridicați folosind tehnica „blockbau” (cununi orizontale), cu îmbinarea la colțuri în „cheutori” rotunde („stânește”). Ferestrele și ușa de intrare sunt încadrate de chenare lutuite și văruite, care contrastează cu culoarea bârnelor pereților. Casa de locuit din Humoreni (comuna Comănești) este o construcție specifică țăranilor agricultori din zona de podiș a județului Suceava
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
este apropriat ca la poporul vechi al Dacilor. Casele vechi de peste o sută de ani, care puține se mai găsesc astăzi în comună, sunt construite după același tip, din bârne de lemn de brad ale căror capete se prelungesc dincolo de cheutori. În construcția acestor case nu se găsește fier, până și cuiele cu care este prinsă șindrila pe acoperiș sunt făcute tot din lemn. La casele mai noi se găsesc bineînțeles și cuie de fier, lucrate de fierari. Acoperișul este foarte
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
a suferit influența orășenească, predominând stofa „Azuga’’. Minteanul din stofă de Azuga era ornamentat „cu șoricelu”8, denumire care provenea de la ornamentul cu fir împletit „coada șoricelului” situat de-a lungul clinilor, care servea și pentru confecționarea nasturilor și cheutorilor. Cațaveica, tot din pânză Azuga, era croită pe trup, ușor evazată în partea de jos, fapt pentru care i se spunea „cloș” și era ornamentată la fel ca minteanul „cu șoricel”. Benzile de catifea neagră decorau piepții, mânecile și buzunarele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
am fost student. Corneliu Sturzu era asistentul profesorului Husar și ținea seminarul de estetică. Atunci, în anii '50, studențimea arăta ca vai de ea: mai toți purtam amărâtele haine din liceu. După trei-patru ani, paltoanele erau date la întors (trădau cheutorile cusute...); la pantofi purtam blacheuri, așa că băteam mereu un soi de step involuntar și dezordonat pe sobrele culoare universitare. Fetele se înveșmântau în "sare și piper", așa numita "pânză America" (repede rebotezată în ton cu epoca "pânză muncitorul"), ieftină și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ulcică, o întoarnă cu gura-n jos și pune pe fundul ei cîțiva cărbuni, și rostește apoi o formulă anumită; crede că făcînd așa își ajunge scopul. Fata care voiește ca un flăcău să o ieie de soție ia o cheutoare de la cămeșa lui, se împresură cu ea de trei ori, zicînd: „Cum nu poate capul fără trup și trupul fără de cap, așa să nu poată cutare fără de mine.“ Poartă cheutoarea totuna la sine și crede că apoi flăcăul așa o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca un flăcău să o ieie de soție ia o cheutoare de la cămeșa lui, se împresură cu ea de trei ori, zicînd: „Cum nu poate capul fără trup și trupul fără de cap, așa să nu poată cutare fără de mine.“ Poartă cheutoarea totuna la sine și crede că apoi flăcăul așa o va iubi, că o va lua de soție. Unii au obiceiul că îmbracă anume ceva pe dos, ca să nu se prindă vrăjile. Fetele poartă între mărgele la grumaz și stupitul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
I. din Hârsova îi ridica osanale. Ținem să-i avertizăm pe iubiții noștri cititori că ortografia nu ne aparține, așa că tot „meritul” și toată “gloria” îi revin autorului acestui patriotic și mobilizator „plugușor”. „Aho - aho - Voinici Feciori Nu stați pe la cheutori Ținețivă de fereastră Ascultați urarea noastră Când seara sa lăsat Noi cu plugu am plecat Am plecat să colindăm Și o veste ca să dăm Nea venit zi cu soare Și e mare sărbătoare An nou plin cu libertate Vă urăm
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
urma să fim preluați, sora mea și cu mine, de Buntea, care era bunica de pe mamă, pe care seara o așteptam la gară. De acolo plecam direct "la mare", cu vagonul de Iași-Cetatea Albă-Bugaz. Mi-am fixat lanțul ceasului de cheutoarea hăinuței, să se vadă cât mai bine. Aveam o mândrie de împărat recent promovat. Totul a fost o minune, lașul, care era un oraș plin de mizerie, mi se părea magnific, mi se părea că toată lumea se uită cu gura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mi s-a părut foarte simpatic, a convins-o pe mama că un ceas "Roskop Patent", cum aveau elevii mai mari, un ceas de buzunar, este exact obiectul care îmi lipsește. Ceas de buzunar, cu un lanț de fixat în cheutoare. Avea mare trecere printre prietenii mei un astfel de ceas "clasic". Era un ceas pe care îl aveau mai ales ceferiștii, costa 115 lei. Ne-am mai plimbat prin oraș. Eu am descheiat hăinuța, să se vadă ceasul. Aveam o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Fără pârleazuri. Și de le-i găsi La mese-ntinse, Cu făclii aprinse, La neveste grase Și fete frumoase Să-i pară cățele viermănoase Numai eu să-i par frumoasă, Numai eu să-i fiu aleasă. Se rostește afară la cheutoarea casei, înfigând un cuțit în pământ * CHEMAREA LUNEI ( Când s-arată crai nou) Lună, lună, Vârgolună! Tu ești mândră și frumoasă Peste nopți tu ești crăiasă. Tu cal ai, Dar frâu n-ai. Iată dau-ți brâul meu Și fă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
grajd, care copac îți va plăcea". Și tata a tăiat tot lemnul și tot el l-a adus cu boii de la bunicu meu V.S. Iftimie. Și tot el l-a cioplit și a făcut el cu mâna lui casa în cheutori 3, în care trăiesc eu azi. Cine erau Iftimeștii? Iftimeștii erau veniți din Bucovina, harnici, tăcuți. Așa era bunicu meu, tatu mamei, V. S. Iftimie. Foarte cinstiți, buni gospodari. Nu erau hoți și foarte bisericoși și evlavioși. Oameni de cuvânt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]