107 matches
-
1 la 150 suntem conduși de la începutul până la sfârșitul vieții spirituale, care este participarea la fericirea absolută, cea a lui Dumnezeu; a se vedea Marie-Josèphe Rondeau, „Exégèse du Psautier et anabase spirituelle chez Grégoire de Nysse”, Epektasis, p. 517; cf. Chișcari Ilie, Concepția despre epectază a Sfântului Grigorie de Nyssa - o teologie a dorinței -, disponibil on line la: http://www.romanialibera.com/articole/images/80405400f4 Ilie%20%20Epectaza%20la%20Sf.%20Grigorie%20Ny ssa.pdf p. 21, p. 7. footnote>. Obiectul Proverbelor este
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
ἐπιθυμία) să urce spre împărtășirea (μετουσία) de bunuri. Căci descrierea frumuseții atrage oarecum pofta tinerilor spre ceea ce se arată, mișcând pornirea spre împărtășirea de strălucirea ei”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P.G. XLIV, col. 768 B; cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 594. footnote>. Proverbele reprezintă sufletul imatur, care primește sfaturi de la părinți Și care e ca un tânăr fermecat de frumusețea Înțelepciunii - sophia, identificată cu Hristos. Tânărul este invitat să devină mirele Sophiei, iar binecunoscutul pasaj de la sfârșitul
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
dorință niciodată satisfăcută)<footnote Ibidem, p. 92-93; a se vedea Și George S. Bebis, „Gregory of Nyssa’s «De Vita Moysis»: A Philosophical and Theological Analysis”, în The Greek Orthodox Theological Review, vol. XII, nr. 3, 1967, p. 389; cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 10. footnote>. Iată cum definește Sfântul Grigorie această năzuință a dragostei spre Dumnezeu: „Dragostea (η αγάπη) este dispoziția interioară (ενδιάθερος) spre ceea ce este dorit (πρòς τò καταθύμιον)”<footnote De animo et resurrectione, P.G. XLVI, col. 93 C.
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Fathers, seria a II-a, vol. 5, Ed. Philip Schaff Și Henry Wace, 1893, http://www.newadvent.org/fathers/2915.htm 16.04.2005) o găsim preferabilă celei din „Despre suflet...”, p. 60: „iubirea este legătura lăuntrică cu ceea ce iubești” - Chișcari Ilie, op. cit., p. 10. Acest text ne-a amintit Și de definiția iubirii pe care a dat-o Sfântul Maxim Mărturisitorul: „Dragostea este o dispoziție bună Și afectuoasă a sufletului datorită căreia el nu cinstește nici unul dintre lucruri mai mult
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
aceiași termeni, spune că dragostea (τò φίλτρον) este un atașament interior față de ceea ce este de dorit, care se traduce printr-o plăcere Și o înclinație. Pentru a desemna acest impuls al sufletului, Sfântul Grigorie a folosit uneori cuvântul ἔρως<footnote Chișcari Ilie, op. cit., p. 10. footnote>. Acesta reprezintă de fapt aspectul irațional, extatic al lui ἀγάπη; astfel că cele două cuvinte sunt aproape sinonime, ερως fiind de fapt un aspect particular al lui ἀγάπη, reprezentând un fel de πάθος. Această perspectivă
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
doar între Dumnezeu Și om ca relație personală, care determină statutul de „persoană” al fiecăruia dintre subiecți. Iubirea Îl menține Și pe El Și pe noi ca persoană. (Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. 1, Ed. IBMBOR, București, 1978, p. 122); cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 10-11. footnote>. Sufletul trebuie să transforme pasiunea în ceva nepasional La începutul omiliilor sale asupra Cântării Cântărilor, una dintre capodoperele misticii patristice, Sfântul Grigorie de Nyssa explică sufletului căutător de Dumnezeu că pare paradoxal să spui „cel
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
footnote Ibidem, omilia a X-a, în PSB, vol. 29, p. 248; „împărăteasa” este sufletul (în limba greacă, ψυχή este de genul feminin), ajuns la treapta unirii cu Dumnezeu; cf. Pr. D. Stăniloae, nota 248 eodem loco; a se vedea Chișcari Ilie, „Concepția despre epectază a Sfântului Grigorie de Nyssa - o teologie a dorinței -”, în Anuarul Facultății de Teologie Ortodoxă «Patriarhul Justinian», Edit. Universității Din București, Anul V (2005), p. 598. footnote> și Cel Prea Iubit. Iubind și astfel continuându-și
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
un glas, care ne cheamă, nelegat de Persoana de unde pornește, ci vedem spiritual fața Celui ce ne vorbește, simțind prezența Lui. Îl simțim pentru că este și sălășluiește în noi, unit cu noi, îndumnezeindu-ne, făcândune capabili de acest dialog<footnote Chișcari Ilie, op. cit., p. 600. footnote>. Atingând acest stadiu al înălțării spirituale, am putea avea impresia că dorința sufletului este satisfăcută, deoarece el aspira să fie unit cu Cel Preaiubit și acest lucru îl vedem acum îndeplinit. „Căci cine n-ar
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
cunoscute, ci sufletul urcând printr-o altă dorire mai mare spre alta mai de sus, într-o urcare necontenită, înaintează de-a pururi, prin cele și mai înalte, spre Cel nehotărnicit”<footnote Ibidem, omilia a VIII-a, p. 223; cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 600. footnote>. Astfel, „ ... se cuvine să fericim sufletul pentru acestea, ca pe unul ce a ajuns în urcușul spre înălțime la treapta cea mai de sus între cele dorite. Căci ce fericire mai mare s-ar putea
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
XLIV, col. 1225CD. Idealiștii alemanzi preiau această temă, dar într-un mod mult mai sumbru: privesc tristețea creaturii ca fiind cauzată de faptul că nu poate fi Dumnezeu (Schelling); cf. Hans Urs von Balthasar, Présence et Pensée ..., p. 75 la Chișcari Ilie, op. cit., p. 611. footnote>. Această situație îl face pe Hans Urs von Balthasar, care consideră filosofia că filosofia Sfântului Grigorie de Nyssa este una a insatisfacției și a disperării, să se întrebe la un moment dat despre faptul că
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
mai departe același von Balthasar afirmă: „Găsim de fapt la sfârșitul acestei filosofii a chipului ceva care seamănă cu o resemnare și care nu ar fi altceva decât o formă îndulcită a «disperării» și «tristeții»”<footnote Ibidem, p. 99; cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 611. footnote>. Această dorință etern nesatisfăcută ar ascunde, sub forma unei nostalgii crescânde, disperarea unei conștiințe. Balthasar sugerează că această metafizică a devenirii și dorinței greșește doar pentru că se bazează pur și simplu pe o analiză a
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
el” (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, III, p. 355.), așa încât „nu plânsul îl laudă Cuvântul, ci cunoștința binelui, căreia îi urmează pătimirea întristării pentru motivul că nu mai are în viața de față ceea ce dorește” (Ibidem, p. 351); cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 613. footnote>. Trebuie remarcat faptul că, deși afirmăm importanța deosebită a epectazei în viața duhovnicească și că e o condiție naturală a sufletului, ea nu poate fi separată de celelalte aspecte ale procesului de desăvârșire. Epectaza este
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
35 Cf. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 27, în PSB 29, p. 126. 36 H. J. M. Turner, St. Gregory of Nyssa as a Spiritual Guide for Today, în „Eastern Church Review”, vol. VII, 1975, nr. 1, p. 23; cf. Chișcari Ilie, Concepția despre epectază a Sfântului Grigorie de Nyssa - o teologie a dorinței -, http://www.romanialibera.com/ articole/ images/80405400f4 Ilie%20%20Epectaza%20la%20Sf.%20Grigorie%20Nyss a.pdf p. 21, p. 20 (accesat 28.06.2010); Norme de redactare exprima
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
care, întorcându-se de către păcat prin Botez, „a îmbrăcat pe Hristos” 37 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a XI-a, în PSB, vol. 29, p. 266. 38 Ibidem, Omilia a XII-a, p. 276-277, apud Chișcari Ilie, op. cit., p. 20. 39 N. V. Stănescu, Progresul în cunoașterea lui Dumnezeu cu referire specială la Sfântul Grigorie de Nyssa, în „Studii Teologice”, Anul X (1958), Nr. 1-2, p. 27-28. Norme de redactare (ἐνδεδῦσθαι τόν χριστόν)40. Acum i-a
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
nu înseamnă că Dumnezeu distruge, ci că depășește orice 63 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 876B-C. 64 Mariette Canévet, Grégoire de Nysse et l’herméneutique biblique, în „Études Augustiniennes”, Paris, 1983, p. 314; cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 21. Norme de redactare cunoaștere și este infinit. Astfel, toată dorința pentru El este atrasă împreună cu mișcarea spre El65. Metafora „muntelui cel duhovnicesc” este un alt simbol al verticalității urcușului spre Dumnezeu 66. Muntele este văzut ca
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
Christianae”, Nr. 34, 1980, p. 182. 66 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia I, p. 128. 67 Sf. Grigorie de Nyssa, Despre Fericiri, I, trad. Pr. D. Stăniloae, în col. PSB, vol. 29, p. 333-334. 68 Chișcari Ilie, op. cit., p. 21. 69 Este vorba de o imagine specific epicuriană, deoarece homo bulla reprezintă un punct capital al doctrinei adepților lui Epicur. Acesta compara viața omenească cu o bulă de aer. Sfântul Grigorie a preluat această formulă în
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
descrie urcușul spiritual. Astfel, o găsim la Clement Alexandrinul, Sfântul Grigorie de Nazianz, Sfântul Ioan Gură de Aur și Sfântul Chiril al Alexandriei; cf. A Patristic Greek Lexicon, ed. G. W. H. Lampe, Clarendon Press, Oxford, 1961, p. 1204; cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 22. 72 Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea în virtute, în PSB 29, p. 90. 73 Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a XV-a, în PSB, vol. 29, p. 321
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
la Cântarea Cântărilor, Omilia a XV-a, în PSB, vol. 29, p. 321; S. Burns, op. cit., p. 317. Odihna sufletului nu trebuie privită ca o încetare a zborului, căci și Dumnezeu a continuat să lucreze în lume după creație; cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 22. Norme de redactare întunericul în care pătrunde Moise și în care sălășluiește Dumnezeu. Mai mult, se implică în mod evident faptul că, indiferent de perfecțiunea în virtute atinsă de Mireasă, perfecțiune în care să poată oglindi
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
metri, denumită ostie. De multe ori, peștii cei mai mari, răniți pe spate, scăpau doar cu o cicatrice până la viitoarea confruntare. Un alt gen de pescuit pe care-l practicam noaptea era cel cu cârlige mari și peștișori vii îzvârlugi, chișcari, boiști) înfipți în tija cârligului legat de o sfoară lungă cam de un metru, fixată prin laț de o lespede în mijlocul râului. Improvizam semne pe mal din bețe sau pietre, iar a doua zi, în zori, reveneam să scot cârligele
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
vreun pește mare, vreun criminal, vreo lepră mare care se pocăiește, vreun nebun mare care s-a dat pe brazdă, atunci zic io că-i frăsuială, că-s pregătiri ca la nuntă. - Taie vițelul cel gras... - Da’ noi? Noi suntem chișcarii, plevușca proastă care-nghite și cârligu’ gol, fără mămăligă, ăia pe care-i strângi cu sacoșa găurită din gârliță. Le dai mațele-afară cu unghia. N-are nevoie de noi, ne-aruncă-napoi în apă, ba cred că-i și cu capsa pusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Cobitis elongatoides zvârlugă 750 Adulți + juvenili Vii Vii 11. Cottus gobio zglăvoacă 1.000 Adulți + juvenili Vii Vii 12. Cottus transsilvaniae zglăvoacă transilvăneană 75 Adulți + juvenili Vii Vii 13. Eudontomyzon danfordi chișcar carpatic 450 Adulți + larve Vii Vii 14. Eudontomyzon mariae chișcar de râu 225 Adulți + larve Vii Vii 15. Eudontomyzon vladykovi chișcar mic 40 Adulți + larve Vii Vii 16. Gymnocephalus baloni ghiborț de râu 225 Adulți + juvenili Vii Vii 17. Gymnocephalus schraetzer răspăr 225 Adulți + juvenili Vii Vii 18. Hucho hucho
ORDIN nr. 1.948 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257732]
-
zglăvoacă 1.000 Adulți + juvenili Vii Vii 12. Cottus transsilvaniae zglăvoacă transilvăneană 75 Adulți + juvenili Vii Vii 13. Eudontomyzon danfordi chișcar carpatic 450 Adulți + larve Vii Vii 14. Eudontomyzon mariae chișcar de râu 225 Adulți + larve Vii Vii 15. Eudontomyzon vladykovi chișcar mic 40 Adulți + larve Vii Vii 16. Gymnocephalus baloni ghiborț de râu 225 Adulți + juvenili Vii Vii 17. Gymnocephalus schraetzer răspăr 225 Adulți + juvenili Vii Vii 18. Hucho hucho lostriță 38 Adulți + juvenili Vii Vii 19. Huso huso morun 75
ORDIN nr. 1.948 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257732]
-
caracterul torențial; ... b) structura geologică a malurilor și patului albiei; ... c) instabilitatea albiei în plan orizontal; ... d) altitudine; ... e) pod de gheață. ... ... 2. Factori biotici: a) zone cu salmonide; ... b) zone cu nevertebrate bentonice; ... c) maluri neîmpădurite; ... d) zone cu chișcar; ... e) poieni și pajiști. ... ... 3. Factori antropici a) așezări omenești; ... b) instalații de transport; ... c) surse de poluare. ... Capacitatea biogenică este definită ca fiind expresia valorii nutritive a unui curs de apă, analizat din punctul de vedere al bogăției lui
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266052]
-
viitor ... 6.2.4. Evaluarea globală a stării de conservare a tipului de habitat ... ... 6.3. Alți parametri relevanți pentru evaluarea stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes conservativ 1355 - Lutra lutra 1337 Castorfiber 1163- Cottus gobio - zglăvoacă 4123- Eudontomyzon danfordi - chișcar 6145 - Romanogobio uranoscopus (1122 - Gobio uranoscopus) - porcușor de vad 5197- Sabanejewia balcanica (1146 - Sabanejewia aurata) - câră/fâță 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) 92A0 Păduri galerii /zăvoaie de Salix alba și Populus alba
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
de curiozitate, asupra lumii”. Născut la Tg. Berești (județul Galați), a efectuat studii secundare la Bârlad. Primul său mare succes științific i l-a adus teza de doctorat (1891) (în cadrul căreia a elucidat stadiile de metamorfozare a unei larve de chișcar: Petromyzon planeri), contribuție adesea citată de biologi din toată lumea. La Iași, unde a profesat (după o scurtă carieră didactică la București), ca titular al catedrei de zoologie și morfologie animală, a organizat în mod exemplar laboratorul și muzeul catedrei, devenind
Paul Bujor – un nume de rezonanță al orașului Berești () [Corola-blog/BlogPost/339948_a_341277]