41 matches
-
să ajut o iapă să fete, potrivesc armăsarul, și știu să-l strunesc să nu-și schilodească picioarele cînd montează o iepușoară, e nebun, orb, neajutorat, îți spun eu că mă pricep, știu cînd capătă tignafes ori se rănesc la chișiță, știu să-i doftoricesc, pe unii i-am împușcat în ureche. Ei, asta, cînd îi bați ori cînd îi împuști în ureche au aceeași privire ca și a unui om căruia îi vine rîndul să fie dat afară, schimbat, înlocuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cu iarba dracului în crucea drumului. Că bărbații nu-și pierd vremea cu torsul lânii, cu țesutul cergilor mițoase și al sumanelor, cu însăilatul bernevecilor și croitul cămășilor, că aista-i meșteșug muieresc la fel ca și închistritul ouălor cu chișița ori grijitul dobitoacelor. Ei își văd numai de pădure, de coasă și de fân, apoi, odată trebușoara încheiată, cutreieră munții pe cărări șerpuite numai de ei știute, de la cumpăna apelor Sucevei și Moldovei către Șipote și Seletin până hăt spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
creatorul popular. Cea mai răspândită și mai renumită tradiție a încondeiatului ouălor este în Bucovina. Mai întâi, aici se încondeiau ouă crude, apoi fierte, iar azi se inchistresc ouă golite de conținut. Instrumentul cu care se „scriu” ouăle se numește chișița (un vârf ascuțit de tablă de arama, fixat într-o măciulie a unui bat plat). Tehnică tradițională spune că la încondeiat se mișcă oul, iar nu instrumentul. Acum se mai folosește și penița, în cazul incodeierii ouălor cu tus. Tehnicile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
Acestea se golesc cu seringa și se extrage conținutul sau se fac două găuri la ambele capete și se suflă, sunt spălate (degresate), uscate, se acoperă orificiul/orificiile cu un capac de ceară. Instrumentul cu care se încondeiază se numește chișiță, un fel de toc din lemn în vârful căruia se află un tub foarte subțire de cupru cu care se scrie. Se face modelul pe fondul alb cu ceară de albină, se introduce în baie de culoare galbenă, pentru că se
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
asistăm la o demonstrație de încondeiat ouă în timpul căreia ne sunt explicate din nou toate fazele încondeierii ouălor. Ba mai mult, doamna Timu are plăcerea de a ne iniția și pe noi în arta încondeierii ouălor, așa că ne-a dat chișița și ne-am apucat de lucru, gândindu-ne câtă măiestrie, câtă ingeniozitate, cât talent la desen, câtă răbdare trebuie să aibă cel care practică un astfel de meștușug. Chiar dacă noi nu vom reuși, trăiește mulțumirea că și-a inițiat fiica
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
curent. Lua rămășițele de lumânări și le așeza cu grijă într-o cană de tablă în care punea o mănă de tăciune scoasă de pe hornul sobei, așa colora ceara într-o nuanță de negru. Apoi dintr-un lemn moale pregătea chișița, unealta cu care se încodeiază ouăle. Învăța-se de la mama ei această tehnică veche de încondeiere. În vârful chișiței lega cu o sfoară subtire firele din păr de porc ațezate într-un orificiu de tablă meșterit cu grijă dintr-o
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
mănă de tăciune scoasă de pe hornul sobei, așa colora ceara într-o nuanță de negru. Apoi dintr-un lemn moale pregătea chișița, unealta cu care se încodeiază ouăle. Învăța-se de la mama ei această tehnică veche de încondeiere. În vârful chișiței lega cu o sfoară subtire firele din păr de porc ațezate într-un orificiu de tablă meșterit cu grijă dintr-o conservă, această tablă era preferata ei, putea să o taie ușor cu o foarfecă de grădină cu care curăța
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
sfoară subtire firele din păr de porc ațezate într-un orificiu de tablă meșterit cu grijă dintr-o conservă, această tablă era preferata ei, putea să o taie ușor cu o foarfecă de grădină cu care curăța primăvara via. Odată ce chișița era gata, ceara era așezată pe plita încinsă iar când ceara era topită Magdalena începea să așeze pe coaja roșie de ou motive florale asemeni motivelor populare de pe cămășile populare dar subliniate cu semnul sfintei cruci. Ouăle deveneau șevaletul pe
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
trebuie să se fi îndrăgostit. Fata era înaltă și zveltă, cu mâini mari și un păr blond, zburlit, de obicei ridicat și înghesuit sub un topi Bombay Bowler. PC aprecie toate acestea, cum ar fi apreciat un trap bun sau chișița bine răsucită a unui ponei de polo. Nu l-a interesat nici un moment cum arăta Charlotte fără haine și i-a trebuit o perioadă de instruire la bordelul lui Johnny Balcombe, pentru a înțelege unde, cum și când să încerce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
părere. Acum chiar aflase ceea ce nu părea de crezut când o admira pe Veterinară: calul era un alt gând de sub el, o voință străină. Încercase zadarnic să-l mângâie, să-i vorbească. Era un roib zvelt, musculos și trufaș, cu chișițe albe și coama cărămizie. Devenea nervos de îndată ce îl strunea. Își încorda gâtul ori de câte ori îl încăleca și părea că-i fuge dintre genunchi, vrând să-l lase în urmă. După șase lecții, îi ceru tânărului să iasă în câmp și să
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
din urzici, roșul din șofran, cimbrișor, iar negrul din fructe coapte de boz, coajă de arin, coajă de corcoduș. Primul ou se vopsește roșu închis și se numește „merișor” sau „norocul copiilor”. Instrumentul cu care se încondeiază ouăle se numește chișiță. Se pot obține ouă colorate cu cinci sau șapte culori, care nu se pot mânca, ci sunt numai pentru încântarea ochiului, pentru că au conținutul scos. Ciocnitul ouălor se face astfel: bărbatul sau persoana cea mai în vârstă ciocnește oul, în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de leac, slobozirea sângelui sau descântecele. Constantin Straton din Tarnița a învățat să vindece vitele bolnave de „arici”, practicând medicina veterinară populară. Vitele cornute se îmbolnăveau cel mai des de „arici”, pe care îi făceau la coadă, la burtă, la chișiță și între unghiile de la picioare. Aceștia se spărgeau, vitele începeau să se lingă, părul se umezea și se făcea rană. Existau două feluri de „arici”: unul masculin, care se localiza într-un singur loc, și „aricioaica”, forma care se înmulțea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
să slobozească și sânge, folosindu-se de stricnele 2 și să vindece vitele umflate din cauză că au mâncat lucernă verde, muștar, știriță sau caprifoi. Vindeca, de asemenea, animalele bolnave de rumegătură, folosind oblojeli din plante și ierburi de leac. Buba de la chișiță sau de la unghie era tratată cu răzătură de rădăcină de boz, era dată în mâncare, amestecată cu tărâțe de grâu. Buba era stricnită și oblojită cu răsătură de boz. Albeața de la ochii vitelor era tratată de către Jean Mitrea din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fetală prezintă următoarea clasificare: Distocii în prezentare anterioară Sunt cauzate de rețineri ale diferitelor părți ale corpului fetal în prezentarea anterioară: reținerea capului pe o latură, reținerea capului pe stern, reținerea capului pe spate, reținerea unui membru (membrelor) prin agățarea chișiței cu prezentarea buletului, -reținerea membrului prin flexarea carpiană și prezentarea genunchiului, -reținerea membrului în totalitate (prezentarea spetei), reținerea membrelor prin încrucișare deasupra capului. Distocii în prezentarea posterioară Sunt cauzate de rețineri ale diferitelor părți ale corpului fetal în prezentarea posterioară
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
flexarea carpiană și prezentarea genunchiului, -reținerea membrului în totalitate (prezentarea spetei), reținerea membrelor prin încrucișare deasupra capului. Distocii în prezentarea posterioară Sunt cauzate de rețineri ale diferitelor părți ale corpului fetal în prezentarea posterioară: 30 reținerea membrelor (membrului) prin agățarea chișiței, -reținerea membrelor (membrului) prin flexare la nivelul tarsienelor (prezentarea jaretului), reținerea membrelor în totalitate (prezentarea feselor), Distocii în prezentarea transversală Distocii în prezentarea anterioară -dorso-lombară, -costo abdominală dreaptă, -costo-abdominală stângă, sterno-abdominală, Distocii în prezentarea posterioară cefalo-sacrală, -cefalo-iliacă dreaptă, -cefalo iliacă
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
regiuni, simultan cu presa abdominală și cu o forță moderată (maxim 2-3 oameni) pentru a nu produce rupturi sau deșirări ale țesuturilor conductului pelvin sau traumatizarea fetusului. Manoperele de tracțiune se fac cu ajutorul frâghiuțelor, care se prind la nivelul membrelor (chișiței) sau la nivelul capului (sub formă de căpăstru), ( fig. 6, fig. 7). Respingerea fetusului in cavitatea uterină este o manoperă obstetricală care se utilizează pentru a se crea spațiul necesar remedierii distociei. Se face cu mâna sau cu un instrument
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
deschis cu acestea. Turcii și frâncii sunt tratați deopotrivă ca adversari, de către eroul indiferent la conflictul dintre cei doi: În vadu’ Brăilii Stă Nae tânăr călare, Șade-n apă până-n sapă Și-n podmol până-n picior Și-n sânge până-n chișiță Și se razmă În suliță Și se bate tot cu turcii, Tot cu turcii și cu frâncii, Să dea turcii vadur’le Și frâncii corăbiile. Plasarea turcilor (pentru care există o experiență istorică negativă) deopotrivă cu apusenii, mult mai puțin
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ouă fierte, cât și ouă golite în conținut. Le-a pus în vopsele roșii, verzi, galbene și albastre, le-a lăsat să intre bine vopseaua în ele și apoi le-a dat la răcit. A început apoi închistritul (decorarea) cu chișița. Ce repede îi mergea mâna! Deși cu ochelarii pe nas, decora motive din cele mai diverse: crucea păștii, oala legată, puncte și linii șerpuite... Avea o imaginație de nedescris. Mi-a dat și mie să închistrez câteva ouă... Ce plăcere
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
eternității. Zona Costișei este una din puținele zone din țară în care s-a păstrat până în zilele noastre o puternică și văzută tradiție a încondeierii ouălelor, meșteșug ce solicită multă răbdare și migală. "Închistritul" se realizează cu aceeași unealtă rudimentară "Chișița", precum și cu ajutorul cerii de albine în stare lichefiată. Desenul o dată trasat, oul este introdus pe rând, de fiecare dată într o altă baie de culoare, crusta de ceară fiind adăugată sau înlăturată după cum o cere decorul. Ornamentația predominantă este cea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
subcutanate, nota 1 jaretul impastat, buretos cu mult țesut conjunctiv subcutanat și cu piele groasă și cu notă 9 jaretul curat, cu aspect uscățiv, cu piele fină și tendoane bine evidențiate. Notele dorite sunt 9 (foarte bun) și 8 (bun); ● chișițele (Cst) se apreciază la membrele posterioare, prin luarea în considerare a direcției falangelor și mai puțin a lungimii acestora. Preferate în selecție sunt chișițele puțin oblice și scurte cu tendința spre direcția verticală, care se notează cu 7 (foarte bine
NORMĂ din 20 ianuarie 2006(*actualizate*) de apreciere a bovinelor de reproducţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176736_a_178065]
-
cu piele fină și tendoane bine evidențiate. Notele dorite sunt 9 (foarte bun) și 8 (bun); ● chișițele (Cst) se apreciază la membrele posterioare, prin luarea în considerare a direcției falangelor și mai puțin a lungimii acestora. Preferate în selecție sunt chișițele puțin oblice și scurte cu tendința spre direcția verticală, care se notează cu 7 (foarte bine) și cu 6 (bine). Chișițele cu direcție spre orizontală (labă de urs) se notează cu 1 iar manifestarea fenotipica opusă când direcția este aproape
NORMĂ din 20 ianuarie 2006(*actualizate*) de apreciere a bovinelor de reproducţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176736_a_178065]
-
membrele posterioare, prin luarea în considerare a direcției falangelor și mai puțin a lungimii acestora. Preferate în selecție sunt chișițele puțin oblice și scurte cu tendința spre direcția verticală, care se notează cu 7 (foarte bine) și cu 6 (bine). Chișițele cu direcție spre orizontală (labă de urs) se notează cu 1 iar manifestarea fenotipica opusă când direcția este aproape verticală se apreciază cu notă 9; ● ongloanele se examinează la membrele posterioare și anume la partea exterioară, apreciindu-se înălțimea cornului
NORMĂ din 20 ianuarie 2006(*actualizate*) de apreciere a bovinelor de reproducţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176736_a_178065]
-
apreciază din partea posterioară a animalului și se notează: 1 pentru jaret impastat cu mult țesut conjunctiv și piele groasă, cu notă 8 (foarte bun) și 7 sau 9 (bun) jaretul cu aspect fin, uscățiv și cu tendoane și articulații evidente; ● chișițele (Cst) se apreciază la membrele posterioare, prin luarea în considerare a direcției falangelor și mai puțin a lungimii acestora. Preferate în selecție sunt chișițele puțin oblice și scurte cu tendința spre direcția verticală, care se notează cu 7 (foarte bine
NORMĂ din 20 ianuarie 2006(*actualizate*) de apreciere a bovinelor de reproducţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176736_a_178065]
-
și 7 sau 9 (bun) jaretul cu aspect fin, uscățiv și cu tendoane și articulații evidente; ● chișițele (Cst) se apreciază la membrele posterioare, prin luarea în considerare a direcției falangelor și mai puțin a lungimii acestora. Preferate în selecție sunt chișițele puțin oblice și scurte cu tendința spre direcția verticală, care se notează cu 7 (foarte bine) și cu 6 (bine). Chișițele cu direcție spre orizontală (labă de urs) se notează cu 1 iar manifestarea fenotipica opusă când direcția este aproape
NORMĂ din 20 ianuarie 2006(*actualizate*) de apreciere a bovinelor de reproducţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176736_a_178065]
-
membrele posterioare, prin luarea în considerare a direcției falangelor și mai puțin a lungimii acestora. Preferate în selecție sunt chișițele puțin oblice și scurte cu tendința spre direcția verticală, care se notează cu 7 (foarte bine) și cu 6 (bine). Chișițele cu direcție spre orizontală (labă de urs) se notează cu 1 iar manifestarea fenotipica opusă când direcția este aproape verticală se apreciază cu notă 9; ● ongloanele se examinează la membrele posterioare și anume la partea exterioară, apreciindu-se înălțimea cornului
NORMĂ din 20 ianuarie 2006(*actualizate*) de apreciere a bovinelor de reproducţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176736_a_178065]