39 matches
-
ca-ntr-o groapă cu var, mama și tata tot vin unul spre celălalt cu capul ascuns în mari buchete de crini... iar eu, prietenul greierilor sîngerii - închiși în cutia patefonului vechi! - zac sub perfuzii de cîntec: un fel de chițăit vesel prins într-o cursă de șoareci - o rouă sticloasă, nu scîrbă, nu limba băloasă a vreunei pohte bătrîne. (realizezi că între viața ta și a lor cresc buruieni și resturile unui menaj sanguin devorîndu-ți strigătul, văzul/ că limbă de
akédia: sîrguința nimicului! (fragment) by Sorin Gârjan () [Corola-journal/Imaginative/14411_a_15736]
-
și zbaturi, a fost modernizat doar în cabinele ofițerilor, unde afli aer condiționat, precum și o bucătărie prevăzută a costă nouă sute de milioane de lei. Altfel, ros de rugina la toate încheieturile și înțesat de șobolani prosperi (mustăți zburlite, cozi umflate, chițăit agresiv!), vasul, sleit de zguduituri, zace în port pe vreme frumoasă, din cine știe ce neprevedere a vreunui subaltern uituc. În larg, se încumeta, dintr-un ordin întârziat, pe vreme de tempesta. Atunci, mateloții de pe alte nave întrezăresc, printre neguri și hula
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
ieși. Dar vede autocarul care tocmai pornise. Degeaba strigă și bate cu pumnii în ușă − n-o aude nimeni. Disperată, Shelley pornește bombănind prin palat să caute o ieșire. Alte scări o duc în beci, dar aici parcă aude un chițăit, așa că fuge iar la parter. Încearcă ușile pe rând, dar nici una nu o duce afară. În sfârșit, o speranță! Pe o ușă scrie „Director”. − Dă, Doamne, să fie deschis, se roagă ea. Ușa e deschisă și în birou e un
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3087]
-
ea ca un dement. Mi-am Închipuit cum o să sar pe ea venind din spate și o să-mi Înfig incisivii În blana gîtului ei, În timp ce ea Își curbează spinarea lungă și musculoasă, Își ridică fundul În aer și, cu un chițăit de agonie absolut Încîntător, se lasă total În voia mea. A fost cumplit. Însă a fost, de asemenea, din fericire, un moment foarte scurt. Ne aflam deja la capătul aleii și ne apropiam de luminile străzii Hanovra. Pe lîngă noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
mute, inutile și irosite În zadar. Problema e una de ordin fiziologic : nu am genul adecvat de corzi vocale. Mi-am petrecut ore Întregi declamînd versurile lui Shakespeare. N-am reușit niciodată să trec dincolo de cîteva variațiuni total neinteligibile ale chițăitului de bază. Iată-l pe Hamlet, cu pumnalul În mînă : chiț chiț chiț. (Și iată-l pe Firmin făcut una cu peretele de un val de huiduieli și perne grele.) Mă descurc mai bine la replicile În care Macbeth vorbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
băncuță și mă legănam În ritmul muzicii, arătam exact ca Fred Astaire, și chiar și cîntam ca el. Sigur, știu că asta era adevărat doar dintr-un anume punct de vedere, și că tot ce ajungea la Jerry era un chițăit strident, de șobolan. Însă lui Îi plăcea, chiar și așa. Prima dată cînd am cîntat pentru el, la pian și cu vocea, a rîs pînă i-au dat lacrimile și au Început să i se prelingă pe obraji. Parcă aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Într-o postură destul de ciudată. De obicei, aceste accese ale lui dureau cîteva zile, și am făcut mereu tot ce-a depins de mine ca să-l scot din ele. Am făcut tot soiul de trucuri ca să-l distrez - am cîntat chițăit, am atacat un ritm de boogie-woogie la pian, m-am strîmbat, am interpretat numărul cu șobolanul epileptic, toate lucrurile care, În alte condiții, l-ar fi făcut să izbucnească În hohote de rîs - Însă el părea să nici nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
buzunarul de la spate, Cora îi întâlnește doar fiindcă au fost obligați s-o sugă. Fiecare zâmbet cu strungăreață e doar o mască aici. Fiecare genunchi înverzit de iarbă e un indiciu. Fiecare vânătaie, un reper. Pentru fiecare semn cu ochiul, chițăit sau chicotit, există câte-o căsuță de bifat în formularul de primire a victimelor. E îndatorirea ei să supravegheze traseul formularelor de interviu. Să supravegheze copiii, dosarul fiecărui caz, fiecărei anchete. Până s-a întâmplat ce s-a întâmplat Cora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
ei ridicându-se. Își scosese cămașa și-i legase mânecile În jurul frunții. Cămașa Îi cădea pe spate ca la șeicii pe care Adam Îi văzuse În cărți. Era mai Înalt decât ceilalți, iar când vorbea, glasul Îi alterna Între un chițăit copilăresc și un croncănit de bărbat. Ăsta-i orfanul care s-a aciuat pe lângă europeanul ăla. Ești sluga lui, nu? — Nu, i-a răspuns Adam. E tatăl meu. Zdrahonul și-a dat capul pe spate și a izbucnit Într-un
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
garderobă. Domnilor, să luăm exemplul biblic! zise Mioara Alimentară. Să le-ncurcam limbile, ca în Babilon. Fiecare să chițăie pe limba lui, care le va aduce cu siguranță sfârșitul. Vă dați seama că aceia cu adevărat sensibili vor găsi un chițăit spălat de mâlul puturos al găselnițelor și artificiilor artistice și vor face să curgă trilurile divinei estetici a sferelor. În muzică da zise Președintele dar în Politică? Excelență îi răspunse Mioara politica e un domeniu al algoritmului algebric și, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de slănină pe care salivase cu atâta lăcomie în cămăruța din spatele MaxiBarului. Maica dădu din cap cu blândețe, ca și cum ar fi înțeles toate astea, își strânse scăunelul și ieși pe ușă. Horațiu rămase singur cu conștiința lui și cu un chițăit deprimant, care nu putea să fie al lui Jerry. * PASAJ RETRAS Dragă Roxănica, Cred că am întâlnit marea dragoste. Imaginează-ți că cea mai frumoasă femeie din lume e fericită să împartă cu mine până și ciuperca de la picior. Apropo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
fapte: ați semănat vânt, culegeți furtună! E adevărat că am pus în practică un scenariu care reprezenta o obsesie mai veche a mea: am fost întotdeauna fascinat de Moartea Neagră, de marea epidemie de ciumă, de vaietele bolnavilor și de chițăitul șobolanilor, de salturile puricilor și de ierburile aromatice, de toată această nebunie unică, cu parfum de epocă, a anilor 1200-1500. Mi-am dorit ca acest scenariu să devină realitate. Dar acum, să fim serioși: contează realmente pentru voi felul în
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]
-
final îl cusu cu mare grijă. - Gata, e plin de bani. Cine urmează ? Savantul și Pilotul, încremeniți, nu scoaseră o vorbă. Omulețul își îndreptă privirile către Savant. Acesta se gândi, plin de panică “E rândul meu, ce mă fac ?” Dar chițăitul care i se adresă avea un ton amabil. - Tu ce dorință ai ? Savantul se mai liniști. “Poate e sincer. Dacă îl refuz se supără. Mai bine aleg o dorință inofensivă”. Și puse cu glas tare, cu multe ezitări în voce
ÎNTÂLNIRE DE GRADUL ZERO de DAN NOREA în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354092_a_355421]
-
azi din casă. Pășesc hotărât către biroul meu și deschid ușa. Rămân consternat de tablou și mă transform instantaneu într-o statuie simțind penibilul situației. Inima mi se strânge de frică, iar glasul meu de bariton se transformă într-un chițăit de șoricel. - Bună ziua, zic sfios. În fața mea nu stătea nimeni altcineva decât namila din dreptul ușii mele de acasă pe care o zărisem nu cu mult timp în urmă. Lângă el, era chiar vecinul meu, Florin, care zâmbea complice, dezvelindu
COŞMARUL UNEI ZILE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343550_a_344879]
-
sunt intenși, dar de scurtă durată. Nu ține mânie, nu ține supărare. Este precum o plastilină în propriile tale mâini. Cu puțin teatru îl poți seduce și încă cu mare succes. Răgetele de Tarzan al junglei sunt doar un biet chițăit de șoarece, în final. Dacă aș vrea, cu un singur deget l-aș întoarce la mine. Oricând. Dar nu vreau, pentru că...Ei bine eu, ca femeie, nu pot fi un păpușar al sorții. Nu mă pot juca cu sentimentele oamenilor
O FOTOGRAFIE CÂT O MIE DE CUVINTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348310_a_349639]
-
vacarm grațios și clovnesc ocupă locul temei singurătății și disconfortului existențial, ce caracterizează versul altor optzeciști. Atitudinea cea mai frecventă este fuga spre intrarea în rol, spre travesti, spre arlechinada provocatoare și exasperată de real. Un personaj feminin deranjează cu „chițăitul ei fezandat”, altuia „îi ghiorăia un râs prin mațe” sau „iarna își suflă mucii direct în parbriz”, „ne-am închis într-o cameră/ și am / schimbat capetele între noi”, „mi-am tras peste cap pielea de lup / creierul începe să
IARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287489_a_288818]
-
CARE S-A FĂCUT RÂU: Nivelul Trei. Eu nu mai miros nimic, a spus Charlie. Hai, ciudatule. Ar trebui să ne întoarcem. Nimic n-ar fi putut să-l facă pe Danny s-o ia din loc mai repede decât chițăitul din vocea lui Charlie. Lui Danny i-ar fi plăcut să aibă un reportofon; ar fi rulat înregistrarea aia zi și noapte. Cu cât Charlie se împiedica mai mult, cu-atât mai repede mergea Danny. Nici el nu-și dădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
om să se simtă mai bine în apă decât pe uscat, ca un om să nu se teamă de înec sau de frig. Zach a clipit și Jina a dispărut în pădure. Vocea lui Andy a plutit dinspre cabană - un chițăit încântat, atunci când a luat cartea cu Regina Zahărului. Andy și Pearl jucau Țara Dulciurilor de douăsprezece ori pe zi, iar copilului nu-i păsa niciodată dacă pierdea sau câștiga. Când oricare dintre ei ajungea la castel, el își punea jetonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
-n regulă, pot să suport o glumă. Mi-am prins ceafa cu mâinile și am început să mă gândesc. Ce dracu sunt grăunțarele? Păi vezi? Viața livrescă, viața contemplativă. Martina, ea chiar a reușit să mă vindece de acufenă. Nici un chițăit de mai bine de trei ore. Chestia mare pe care o presupune cititul e - trebuie să fii în cea mai bună dispoziție pentru așa ceva Calm. Nu sâcâit Trebuie să fii stăpân pe gândurile tale, fără ca atenția să-ți fie distrasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de oțel topit când fierul spărgea botul și spinările mașinilor prinse în blocaj, care urlau și se ghemuiau ca niște animale ce se zvârcoleau îndurerate în grajd sub izbitura de bici. Ne-am apropiat. Prin cacofonia bubuitoare se strecura acum chițăitul, ciripitul excitat al sirenelor, și iată doi polițiști dolofani care traversau strada în fugă. Și-au făcut apariția, ținându-și armele strâns. Maestrul lanțului a rămas neclintit, descriind cercuri largi cu zalele uruitoare. Polițiștii și-au coborât armele șovăitori. Erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
oprit în dreptul meu o mașină lungă, lungă, semănând perfect cu dricul motorizat din anii ’40 ai veacului trecut al fostei primării de Galben. O blondină, cu o căciuliță de Moș Crăciun, a deschis portiera dinspre mine, ciripind ceva ca un chițăit. De pe scaunul șoferului, m-am auzit strigat, răspicat: — Profesore! Ce faci, bre, profesore! Nu mai trebuiau alte cuvinte. Îl recunoscusem: era popa Țandără. Vocea lui inconfundabilă de bas profund și felul lui neobișnuit de a rosti repezit cuvintele, aruncându-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
e suficient. Poți vorbi cu Dumnezeul tău, sperând că te ascultă, dar, dacă nu ai creierul conectat douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru la Rețeaua Schizofrenică, n-o să-ți răspundă. Poți să te rogi cât vrei, că Tata nu scoate nici un chițăit. Poți să-i studiezi cuvântul în Biblie, dar Biblia nu e decât o carte, iar cărțile nu vorbesc, nu? Dar reverendul Bob vorbește și, odată ce începi să-l asculți, știi că ți-ai găsit omul. E tatăl pe care l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
șorțulețele cu ciucurei, ca să nu mai pomenească de umblatul lor cu tălpile goale pe mozaicul umed. Nimic atrăgător. Nimic serios. La un moment dat, în apogeul acelei ceremonii „înălțătoare”, când toți ceilalți mimau o transfigurare totală, Manuc auzi clar un chițăit ascuțit și ceva tropăi, cu totul intempestiv, peste cizmele lui. Dacă era un șobolan, așa cum bănuia, exemplarul acela avea dimensiuni considerabile. Un asistent purtând o tavă mare cu un fel de tort dreptunghiular, acoperit de o pulbere albă, se apropie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
mă admira din vârful patului: mă Piti, da’ tu ești chiar ești bun! Când admirația ei ajungea la apogeu, mă întorceam în pat și o penetram ușor. Orgasmul venea imediat: i se înroșeau obrajii, gâfâia și scotea un fel de chițăit. Întotdeauna o protejam ejaculându-i pe burtă, deși îi plăcea să ia anticoncepționale pentru că i se umflau sânii. În acele zile chimia dintre noi a fost atât de bună, încât n-a mai trebuit să mă gândesc la Adelina ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
stopat asaltul și s-au pus, dintr-odată, pe mieunat. Mieunau urât, sinistru, de-mi spărgeau timpanele, cleveteau, îl bălăcăreau și-l cobeau, pesemne, pe iepuroi. Ba, mi se pare că se distingea și o notă șuie, defetistă, ca un chițăit de frustrare, în concertul lor! Ț-ț-ț-ț..., culmea! De pisici frustrate, care chițăie, chiar că nu s-a mai pomenit! Greșala ta, dacă preferi să mă decredibilizezi și să mă insulți. Da! Eu știu cel mai bine ce-am văzut și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]