15 matches
-
Să ucid șobolani! Șobolanul e un animal urât de Dumnezeu fiindcă e trufaș. Cică ar fi mâncat anafura din biserică. Știam acest lucru de la mama. Da, era trufaș, mă atacase odată unul, când eram copil, și nu uitasem îndrăzneala lui, chițcăitul insolent cu o sugestie de gândire umană (căci numai oamenii pot fi insolenți), ochii vii, inteligenți și bestiali. Mama îi omora, nu cu otravă, miroseau otrava, deși era lipită de pâine, cu untură, ci cu făină uscată pusă într-o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
disperați la prima lovitură de lopată. După această victorie însă trecu mult timp și, nu mai ieși nici un șobolan. "Ăștia au plan fin de evadare, domne, zise Bacaloglu, trebuie să ne așteptăm la cine știe ce altă metodă ingenioasă, deși nu văd." "Chițcăitul ălora loviți, zise famenul, era și-un semnal pentru cei dinăuntru. Adică nu mai merge cu metoda asta, aplicați alta." "Ei, s-o vedem!" Urmarea fu că timpul trecea, noi săpam mereu, și nimic. "Ăștia aplică războiul nervilor, domne, zise
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Ce se întâmpla? Erau glume de prost gust?Dușmanii nu glumesc dau foc casei. M-am hotărât să-mi schimb toate încuietorile de la uși, cu toate că erau intacte. Lucrurile au început să se amplifice. Noaptea auzeam zgomot în podul casei, nechezături, chițcăituri, țipete, hâlizeli de satisfacție. Patul pe care dormeam se învârtea noaptea ca un OZN la decolare. Animalele de companie și curte, au început să se comporte ciudat, devenind neliniștite, violente, respingătoare. Pisicile miorlăiau scuipând, stufoșându-și cozile, ridicându-li-se restul
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
lăsă peste noi ca o pătură albastră răcoroasă. Căruța încărcată scârțâia din toate încheieturile, drumul alb nu se mai vedea, ne apropiam de râu și de podul de lemn șubrezit, cu pilonii de susținere putreziți de apa tulbure, vijelioasă. Auzeam chițcăiturile popândăilor și ciripitul nocturn al păsărilor. Dar, deodată, a răsunat un scârțâit puternic ca de copaci retezați, urmat de câteva plescăituri în apă. Tot atunci s-a luminat puțin a ziuă și în fața noastră a apărut un moș cu barba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
-șef al atotputernicei reviste politico-literare care a fost Gazeta literară: - Ce este talentul?!, noi, cei doi-trei tinerei din jurul lui, cu Nichita „În frunte”, am răspuns Într-un glas: - Capacitatea de expresie Într-o anumită zonă. - Greșit, a râs Paul cu chițcăitul lui caracteristic - greșit; talent Înseamnă capacitatea de expresie „Într-o condiție dată!”. E clar...?! Da, pentru mine „e clar” și astăzi; această „condiție dată” a fost dintodeauna obstacolul major În istoria popoarelor Europei, de care s-au frânt nu puține
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
întunericul și singurătatea/ au fost de la un timp prea strîmte pentru mine și apoi/ cît de cumplită mai poate fi nevoia de comunicare umană/ cînd trebuie să te hrănești numai cu măruntaiele șobolanilor morți/ împărțindu-le și pe acestea/ cu chițcăiturile celor fătați de curînd./" Lăsați-mă-n pace, le-am spus, știu ce fac/ știu mai bine ca voi ce am de făcut/ în mileniul acesta și în cel următor,/ o să-mi iau lumea-n cap/ numai după ce voi vedea
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
să ai grijă ca nu cumva să calci unul. Nu țipă nimeni la ei, nu-i trage nimeni de mânecă sau de urechi. Simplu și curățel îmbrăcați, fac un vacarm, că răgetele leilor îți ajung la auz ca niște jalnice chițcăituri. Oricare ar fi părerile cu care voi pleca de aici, una va fi dintre cele mai bune: cea cu privire la atitudinea statului față de populația viitoare. Un adevărat cult al copilului. (că i se inoculează în acest fel o anume ideologie și
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
uniformei se văd atârnând fâșii de carne roșie și piele sfâșiată, neagră de sânge. La nici câțiva pași, mai mulți șobolani cenușii, mari și grași, își împart frenetic o bucată de os. Imaginea dinților mici, ascuțiți ca niște pumnale și chițcăitul pofticios îl tulbură peste măsură. Întoarce oripilat privirea în altă parte. Tocmai când pune piciorul pe prima treaptă aude undeva, la etaj, pași furișați apropiindu-se de scară. Dă înapoi precaut, ghemuindu-se după zidul coșcovit al bucătăriei, aflată chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
o înhață și mârâind, se prefăcu că o înghite. Apoi o azvârli cât colo, spre luna uriașă care bătea prin spărtură. Nu era bine. Se lăsase o răcoare care ne înfiora, căci toate eram îmbrăcate în rochițe sau bluze subțiri. Chițcăituri ascuțite ne înspăimîntară, și când am zărit niște umbre zburătoare profilate pe aerul albăstrui al ferestrelor fără geam ne-am dat seama că erau lilieci. Câțiva intrară, fâlfâind tăcut, în sala în care stăteam, dând roți rapide în jurul nostru și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fin!), parodia bate pornografia, like a virgin, mai ales în România. Așa că Mirele fără căpătâi le spune pe șleau și nu se dezminte de la rime. Merg mai departe prin poză, proză, roză Trecând la Mr. Clippit și compania, dau de chițcăituri familiare de mouse. Pe loc repaus, bag o poză pe post de Links, adică Râs care de misterios ce îs am un surâs de Sfinx și dau un reply, ca și cum, neavând hârtie pentru corespondență, ți-aș scrie pe reversul misivei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
negru și moale trecu pe lângă piciorul pe care-l masa. Un șobolan dintre cei care-și aveau ascunzătoarea în celula lui. Seara trecută, pe când misionarul dormea, șobolanii au ros ceva chițcăind într-ununu din colțurile celulei strâmte. De fiecare dată când chițcăitul lor îl trezea, misionarul intona încet „Tatăl Nostru” pentru cei cinci creștini care, fără îndoială, fuseseră deja omorâți. Prin rugăciune încerca să-și alunge mustrările de conștiință pentru că-i abandonase. La sunetul pașilor ce se auzeau în depărtare, misionarul își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
luminoase, dar mobilată sărăcăcios. Un om mititel, scurt și gros, stătea culcat într-un pat de bronz. Respira tare și se uita la ei cu ochii congestionați. Doctorul se opri. În pauzele dintre respirații i s-a părut că aude chițcăituri de șobolani. Dar nimic nu mișca prin colțuri. Rieux se apropie de pat. Omul nu se spânzurase la prea mare înălțime, nici prea brusc, vertebrele rezistaseră. Bineînțeles, puțină asfixie. Ar fi nevoie de o radiografie. Doctorul îi făcu o injecție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
UNIVAX-ului. — He, he, he! râseră în unanimitate ceilalți roboți. Nu știți cine e tovarășa Smaranda? He, he, he! Cu multe se obișnuise Iuliu Corodan de când era director la UNIVAX, numai râsul inuman, metalic al roboților nu-l putea suporta. Chițcăitul lor îl călca pe cei câțiva nervi pe care avea permisiunea să-i mai poarte. Bătu cu o rocă marțiană în masă. Roca, trezindu-se, începu să țiuie de durere. — Liniște! spuse autoritar Corodan. Apoi, întorcându-se spre robot: Răspunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
l-au părăsit în mila Domnului... Arhanghelul lui Dumnezeu l-a sudat cu electrodul lui miraculos. I-a lipit încheietura cu licoare din licoarea lui spirituală. Aazvîrlit cât colo cei 33 de săculeți din cârpă, care s-au îndepărtat, cu chițcăituri îngrozite, de câtă carne nefericită ținuseră ei până atunci la piept. După doar trei săptămâni, oblojit cu o milă pe care deseori n-o putem înțelege, lui Doru i s-a acordat o a doua șansă. S-a preschimbat într-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cerb. Oare îl strînge în brațe sau poate chițcăie oh-uri și ah-uri, cum fac profesionistele? se întreba oarecum ciudos Daniel. Era hîrșit în amorul cu necunoscutele și învățase în toate limbile să zică, atunci cînd fetele exagerau cu chițcăitul: Taci dracului din gură! Momentele amoroase erau scurte, plătea cinstit și apoi dormea profund cît era necesar. Frămîntările sale erau legate de o anume inechitate între el și Roza, nevastă-sa. Eu fac un duș și gata, sînt curat, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]