86 matches
-
ar fi fost. Este o cultură adevărată, nu politică de fațadă. Nu mai zic de iobagi, talpa țării care, deși nu se puteau caracteriza drept „proletari din toate țările uniți-vă” deoarece dețineau o brumă de mijloace de muncă superioară chiaburimii din țările românești, constituia un bloc omogen indiferent de etnie. Toți erau obligați să-și respecte și să asculte proprietarul de drept al pământului lucrat indiferent de etnia sa. Credința, năzuința comună a tuturor etniilor era alipirea de o țară
CULTURA ŞI DIVINITATEA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1464516883.html [Corola-blog/BlogPost/385117_a_386446]
-
au urmat deportările din anii 1949 și 1951. În contextul aceleiași teorii a luptei de clasă deportarea din anul 1949 mai trebuie privită și ca mijloc de accelerare a procesului de colectivizare a agriculturii din RSSM. Conform doctrinei staliniste, lichidarea chiaburimii că clasa, într-un anumit spațiu geografic are loc nu în oricare împrejurări, ci în condiții speciale, si anume cînd "mișcarea colhoznica tinde spre colectivizarea compactă". În realitate lucrurile se prezentau cu totul altfel. Lichidarea chiaburilor prin expropierea și deportarea
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
anul 1907 fosta cancelarie a arendașului devine cancelaria "Obștii Cuza Vodă - Todireni ca urmare a dorinței de libertate și mai ales de pământ a fost crearea acestei obști, printre primele din țară dar va intra curând sub conducerea totală a chiaburimii. Acest lucru va duce la sărăcirea și mai mult a țăranilor, în același timp chiaburii din satele comunei se vor înmulți și îmbogăți. Reforma agrară din iulie 1921 nu schimbă cu aproape nimic situația țăranilor din Todireni, mai mult, nici
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
sunt considerați de istoriografia națională ca o etapă aparte a istoriei contemporane: reinstaurarea regimului totalitar-comunist. În această perioadă au avut loc evenimente care au zguduit românismul din Basarabia: seceta, foametea organizată de ruși, colectivizarea gospodăriilor individuale țărănești din dreapta Nistrului, lichidarea chiaburimii (țărani înstăriți) ca clasă, deportarea a mii de oameni. Genocidul fizic a fost completat de cel cultural și spiritual: acești ani reprezintă momentul de ruptură al evoluției firești a românilor basarabeni (est-moldoveni) și includerea lor forțată în sistemul statului sovietic
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
apoi în cătunul tulcean Caugagia. Clasele primare le-a urmat la școala din Caugagia, între anii 1941 și 1945, iar cele secundare, între anii 1945 și 1952, la Liceul „Spiru Haret” din Tulcea, fiind elev mediocru. Trecută abuziv în rândul chiaburimii, în 1948, familia Stere Derdena a suferit cumplit din cauza sistemului de cote obligatorii. Din această cauză toată familia s-a îmbolnăvit de tuberculoză pulmonară, cauza decesului a patru copii. Fiindcă se opunea colectivizării, Mihai a fost arestat și torturat pe când
Mihai Stere Derdena () [Corola-website/Science/309892_a_311221]
-
Central al PMR din 3-5 martie 1949, ce prevedea transformarea socialistă a agriculturii române, se prevedea că "„Politica noastră față de țărănime trebuie sa fie clară: ne sprijinim pe țărănimea săracă, strângem alianța cu țărănimea mijlocașă și ducem lupta neîntreruptă împotriva chiaburimii”". Pe ordinea de zi a Plenarei CC al PMR, din martie 1949, s-a aflat și problema definirii clasei chiaburilor, deoarece rapoartele sosite din județe indicau situații contradictorii înregistrate în operațiunile de identificare și de clasificare a acestora, izvorâte din
Chiabur () [Corola-website/Science/311661_a_312990]
-
găsim în fața unei ficțiuni juridice, care culmea, a funcționat ca o veritabilă instituție de drept și în plus a mai și servit ca probatoriu într-o multitudine de procese civile și penale. Gama criteriilor pe baza cărora a fost descrisă chiaburimea putea fi întâlnită numai în documentele programatice ale partidului comunist. Inițial, paleta lor cuprindea numai referiri legate de întinderea suprafețelor funciare și de modalitatea prin care proprietarul se achita de muncile agricole, „în regie proprie sau cu muncă salariată”, alternativă
Chiabur () [Corola-website/Science/311661_a_312990]
-
depășește puterea lor de muncă, precum și cea a membrilor familiei cu care duc gospodăria împreună”". Raportul la cel de-al treilea Congres al Partidului Muncitoresc Român, din 20 iunie 1960, îi pe anunța membrii de partid că "„a fost lichidată chiaburimea, cea mai numeroasă clasă exploatatoare, desființându-se astfel ultimele forme de proprietate capitalistă din agricultură”". La Plenara C.C. al P.M.R din 30 noiembrie-5 decembrie 1961 Gheorghe Gheorghiu-Dej susținea că „în numele luptei împotriva chiaburilor peste 80000 țărani, în majoritatea lor
Chiabur () [Corola-website/Science/311661_a_312990]
-
dictatorial”, orice încercare de critică fiind eliminată „prin mijloace de represiune teroristă.” Ei încearcă să-și mascheze greșelile prin „declarații și măsuri stângiste”, decizând „în mare grabă” naționalizarea micii industrii și a micului comerț, anunțându-și intenția de „nimicire a chiaburimii că clasa” și de a lichidă cât mai repede posibil orice formă de „exploatare a omului de către om”. Refuzul conducerii iugoslave de a lua parte la reuniunea din capitală României, „în vederea discutării tovărășești a situației din P.C. Iugoslav” a fost
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
prețurile produselor alimentare au crescut cu 740%, în timp ce salariile au sporit numai cu 9%. Politică „titoistă” pentru lumea satelor tinde către „ruinarea paturilor de țărani săraci și mijlocași și spre subjugarea țărănimii de către chiaburi”, vehiculându-se teoria „integrării pașnice a chiaburimii în socialism.” În acest sens s-ar fi exprimat Neșcovici, unul din ideologii regimului, care spunea: „Nu trebuie să exageram cu povestea luptei de clasă la noi. Chiaburimea noastră nu este la fel cu aceea care a existat în U
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
și spre subjugarea țărănimii de către chiaburi”, vehiculându-se teoria „integrării pașnice a chiaburimii în socialism.” În acest sens s-ar fi exprimat Neșcovici, unul din ideologii regimului, care spunea: „Nu trebuie să exageram cu povestea luptei de clasă la noi. Chiaburimea noastră nu este la fel cu aceea care a existat în U.R.S.S.; ea ne-a ajutat în război. De aceea trebuie considerată că țarănime muncitoare. Noi trebuie să atragem pe chiaburi în comitetele puterii populare, în Frontul Popular, în
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
tentativele conducerii iugoslave de a introduce elemente ale economiei de piață. „Acest regim - susține comentatorul - prin restaurarea relațiilor capitaliste, și-a creat la oraș o bază de clasă din elemente exploatatoare, speculanți, criminali de război etc, iar la sat din chiaburime”. Numite „zadruga”, cooperativele de muncă ar reprezenta o deviere clară de la drumul construirii societății socialiste. Țăranii ar fi fost „vârați” în aceste unități „prin înșelăciune, amenințări și forță”. În Voievodina, cea mai importantă regiune agricolă, munceau la cooperative, în 1946
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
menționa că el continua să nu existe 127. Raportul comitetului regional Banat al P.C.R. din 27 ianuarie 1947 consemna că în acea vreme Partidul Național-Țărănesc - Alexandrescu era lipsit de cadre, în contrast cu Partidul Național-Țărănesc - Maniu, care avea cadre relativ bune în chiaburimea satelor și în rândurile intelectualilor, fiind cea mai puternică formațiune politică din opoziție 128. Cu toate acestea, partidul condus de Anton Alexandrescu a contribuit, totuși, la adâncirea contradicțiilor din sânul P.N.Ț., favorizând consolidarea forțelor de extremă stângă, prin simplul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
socialistă a agriculturii”, adică Înființarea gospodăriilor agricole colective și „limitarea chiaburilor”. Prin vocea liderului său, Gheorghe Gheorghiu-Dej, PCR Își expunea politica față de populația rurală: „Ne sprijinim pe țărănimea săracă, strângem alianța cu țărănimea mijlocașă și ducem o luptă neîntreruptă Împotriva chiaburimii”17. Erau identificate cinci categorii de agricultori În România: 1) țăranii lipsiți de pământ, proletariatul agricol, cuprinzând 2,5% din totalul populației; 2) țăranii săraci, 57%; 3) țăranii mijlocași, 34%; 4) chiaburii; 5) resturile moșierimii, ultimele două pături cuprinzînd 7
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
din martie 1949 a fost cu obstinație pusă În practică, deși uneori cu schimbări tactice, inclusiv cu pauze de conjunctură. S-a dus o ofensivă cu mijloace administrative Împotriva țăranilor care utilizau munca salariată, aceștia fiind pur și simplu integrați chiaburimii 22. Politica agrară a regimului comunist a fost Însoțită de numeroase violențe, Îndeosebi Împotriva moșierilor și a țăranilor avuți (chiaburii), după cum avea să admită chiar un fost fruntaș al PCR23. Potrivit DEX-ului (Dicționarul Explicativ al Limbii Române), cuvântul chiabur
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În caz de necesitate 28. Modelul pe care Îl reprezentau chiaburii pentru ansamblul țărănimii era cu exactitate perceput de comuniștii români În momentul demarării procesului colectivizării. Un pasaj dintr-un discurs al lui Gheorghiu-Dej, redat cu greșelile autorului, este sugestiv: Chiaburimea - burghezia satelor - e un tip cu totul deosebit, un tip care și-a Întocmit gospodăria muncind, asudând, exploatând și speculând, e un tip combativ, un element care nu se deosebește mult de restul țăranilor dacă te uiți la Îmbrăcămintea lor
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
care și-a Întocmit gospodăria muncind, asudând, exploatând și speculând, e un tip combativ, un element care nu se deosebește mult de restul țăranilor dacă te uiți la Îmbrăcămintea lor, la faptul că muncesc. De aceea și În ochii țăranilor, chiaburimea trece Încă drept niște oameni vrednici, buni gospodari. Câtă putere are acest punct de vedere În sat asupra restului țăranilor, despre fizionomia lor de buni gospodari, o dovedește și faptul că această mentalitate, și felul de a considera pe bunii
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
chiaburești”22. A fi Încadrat „chiabur” era din capul locului echivalent cu a fi „exploatator”, „dușman de clasă”, „element dușmănos”. La Plenara CC al PMR din 3-5 martie 1949 privind transformarea socialistă a agriculturii, Gheorghiu-Dej recomanda „politica de Îngrădire a chiaburimii” și educarea țăranilor săraci asfel Încât să lupte „necruțător Împotriva chiaburilor, acești exploatatori odioși ai țărănimii muncitoare”23. Implicat direct În „identificarea și urmărirea elementelor chiaburești”, Teohari Georgescu, În calitate de ministru de Interne, declara Într-o cuvântare din 28 februarie 1950
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
gospodăriile de până la 5 ha. Ele însă nu reprezintă mai mult de 43% din totalul exploatațiilor agricole individuale. Circa 250.000 de gospodării (5,8%) dețin între 5 și 20 ha, alcătuind zona socio-economică pe care comuniștii o denumiseră a „chiaburimii” și care ar putea alcătui clasa superioară a ruralului definit prin gospodăria tradițională. Deși sunt denumite „exploatații agricole individuale”, aceste gospodării depind deja esențial de utilizarea și a altei forțe de muncă decât doar membrii familiei, și sunt forțate să
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
să confirme teorema lui Pareto, dar cu ajustări. Astfel, cele 50% dintre exploatațiile cu teren puțin, sub 1 ha, dețin doar 9,8% din totalul suprafeței agricole utilizate din România. „Clasa mijlocie” (43%), deține 54% din totalul suprafeței, adică majoritatea. „Chiaburimea” - mica burghezie a agriculturii și satului românesc -, deși este numeric extrem de restrânsă (doar 6% din totalul gospodăriilor) utilizează aproape un sfert (24%) din totalul suprafeței agricole. Iar 0,3% dintre gospodării - cele care, prin dimensiunile suprafețelor, pot fi considerate exploatații
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
participe activ la spolierea „chiaburilor” - kulaki, pretinșii țărani bogați -, prima etapă a colectivizării. în schimb ei primesc un sfert din cerealele confiscate de la „chiaburi”. Numai că această voință de a diviza țărănimea se lovește de solidaritatea din lumea rurală. „Lichidarea chiaburimii ca clasă” în decembrie 1929, dornic să accelereze procesul, Stalin anunță „lichidarea chiaburimii ca clasă”. Acum țăranii nu mai au de ales decât între kolhoz și „deschiaburire”. Or, criteriile definindu-l pe „chiabur” sunt elastice: faptul că cineva recurge la
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în schimb ei primesc un sfert din cerealele confiscate de la „chiaburi”. Numai că această voință de a diviza țărănimea se lovește de solidaritatea din lumea rurală. „Lichidarea chiaburimii ca clasă” în decembrie 1929, dornic să accelereze procesul, Stalin anunță „lichidarea chiaburimii ca clasă”. Acum țăranii nu mai au de ales decât între kolhoz și „deschiaburire”. Or, criteriile definindu-l pe „chiabur” sunt elastice: faptul că cineva recurge la mâna de lucru plătită, refuză colectivizarea parcelei sale de pământ, chiar și faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
naște ceea ce niște istorici atât de diferiți ca Marc Bloch sau Ernst Nolte numesc „războiul civil european”, început în noiembrie 1917 și încheiat cu înfrângerea puterilor Axei în 1945. Stalin și războaiele civile în momentul colectivizării pământurilor și al lichidării chiaburimii ca și clasă, Stalin* se lovește de puternica rezistență a țărănimii și lansează sloganul „intensificării luptei de clasă în perioada construirii socialismului”; între 1929 și 1933, lupta între țărani și putere se dezlănțuie, și se încheie cu o foamete care
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1918: „[...] introducerea de îndată a terorii de masă, împușcarea sau deportarea sutelor de prostituate care le dau de băut soldaților, a tuturor ex-ofițerilor etc. [...] deportarea masivă a menșevicilor și a altor alemente suspecte”. Sau în cea din 10 august: „Răscularea chiaburimii trebuie zdrobită fără milă. Găsiți oameni mai duri.” Din primăvara lui 1918, teroarea constă în utilizarea a diverse mijloace de presiune - fizică, psihologică sau economică - asupra unei persoane sau grup de persoane, în scopul de a îi/le obține ascultarea
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cinstita>> pâine albă pe care i-o dădea partidul, din sudoarea țăranului român”. k. Ce a urmat după arestarea de către Securitatea a învățătorului Neculai Busuioc În luna august a anului 1952, în încercarea comuniștilor de a suprima DEFINITIV așa zisa chiaburime, au fost ridicați la miezul nopții din paturile lor sute de oameni a căror unică vină era aceea de a deține suprafețe de pământ mai mari decât media calculată de leprele cocoțate la putere. O mare parte a săracilor jubila
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]