73 matches
-
încă n-a sosit. Dacă Banca Națională vizează în felul acesta "însănătoșirea" leului - și nu, cum cred eu, câștigarea unei bătălii simbolice cu propria neputință - de ce așteaptă atâtea luni? De ce nu trece la treabă chiar de mâine? Aici e tot chichirezul: pentru că operația pregătită cu atâta pompă e încă una dintre afacerile aducătoare de câștiguri uriașe pentru oameni aleși pe sprânceană: înafara prosperității câtorva firme importatoare de hârtie și cerneală pentru tipărirea bancnotelor, nu văd cine ar mai profita de renunțarea
Leul copt și paraiul bun by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15312_a_16637]
-
și de pe ea lipsesc, din modestie, cei care au rubrici în revista noastră). Poț fi sau nu de acord cu ideile sau argumentele lor, te pot enerva uneori, dar niciodată nu sînt plicticoși fiindcă scriu bine, expresiv, cu personalitate și chichirez. E și cazul lui Dan C. Mihăilescu, fenomenal prin energia cu care se achită de ritmicele-i obligați: zilnic (cinci din șapte) la Pro-TV, rubrică săptămînală în "Ziarul de duminică" și tot săptămînal face (singur) suplimentul "Litere, Arte , Idei" al
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
de frumoasă. Această voce acoperă aproape în întregime toate defectele și imperfecțiunile, îi înconjoară făptura cu un ambalaj rezistent, făcîndu-i-o inexpugnabilă. Dacă ar dispare, n-ar mai rămîne din el decît un gălbenuș de ou răsturnat pe jos." De fapt, chichirezul jurnalului e portretul. Personajul diarist, contrat tandru de erudițianul din subsol, trudește la o carte cu asemenea lucrări în acuarelă. Pare că buchisește cu rîvnă: "Sculat mai devreme ca de obicei, mă jur să scriu toată ziua. Dar după o
My way by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10491_a_11816]
-
toți prizonierii unei haite pătate. Cunosc destui români care se simt jigniți în chiar ideea lor de român că, prin metode politice josnice promovate în ultimii cincisprezece ani, girăm enormele ilegalități ale unei clici criminale și hrăpărețe. Aici stă tot chichirezul refuzului de a transmite CNSAS dosarele Securității. Există încă prea mulți cetățeni cu influență în partide, în biserică, în administrație despre care am afla lucruri înspăimântătoare. Dacă Radu Timofte înțelege să fie, până dincolo de limita rațiunii, apărătorul lor, îl privește
Siguranța-nstelată deasupra și legea imorală în noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12080_a_13405]
-
vorbei izbăvitoare de orice tragedie. Livrești, de gust baroc, fac din "ideile primite" cele mai fanteziste combinații. Iubitor de Anton Pann și de Arghezi în egală măsură, P. Georgescu își imaginează o inscripție pe călimară: "Dacă nema putirința, ce mai chichirez gîlceavă?", iar I. D. Sîrbu dă viață, cu aceeași "vervă acră", unei insolite meditații blagiene: Există inteligențe ce consumă doar mărgăritare; produc totuși numai căcăreze". Ar putea rosti și el, într-un glas cu Paul Georgescu, parafraza la celebrele vorbe
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12405_a_13730]
-
aceeași modestie și smerenie. Din punctul meu de vedere, toată discuția asupra acestui studiu teatral cu Așteptîndu-l pe Godot demarează de la opțiunea regizorului pentru integralitatea piesei. Nu s-a tăiat aproape nimic, se joacă aproape trei ore, în traducerea cu chichirez de poet a lui Gellu Naum din limba franceză, cu accentele ludice preluate de regizor din versiunea în limba engleză. Trei ore puse pe umerii lui Costache Babii-Vladimir și ai lui Mircea Andreescu-Estragon. Un drum de țară. Gogo și Didi
Ce să-i spun domnului Godot? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12477_a_13802]
-
Simona Vasilache Ținerea de minte a scriitorilor e, de obicei, mai puțin lungă decît chițibușară. Calupuri de întîmplări pasabile, fără vreun chichirez anume, cad pe de lături mult mai adesea decît cine știe ce cornișă ieșită, dintre amintiri, în relief. Un jurnal de prozator poate purta, adică, precum "ochiul" de pictură, mențiunea detaliu. Constantin Țoiu publică, la Cartea Românească, împărțit, în 2003 și-n
Amintiri cu de-amănuntul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11741_a_13066]
-
parcă pe ei îi înțeleg? Îmi scapă tot timpul, trebuie să-i iau iar și iar de la prima pagină; uneori arunc cartea, dar mă întorc cu aceeași poftă, sau scîrbă, sau credință la dînșii. Ce s-a întîmplat? Unde-i chichirezul? M-aș tot duce în guberniile lor imaginare, pierdut, bînd samovare-ntregi de ceai, iubind și urînd adînc Nastasii și Grușence! Și ce-aș mai "țopăi" cu Lebedev!! Uneori mi-e atît de dor de Dinescu, nu cel de acum
Voi începe să-mi amintesc c-am fost și poet by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14164_a_15489]
-
și o chestie de bani", "nu mai scoaseră nici un cuvințel", "stăteau la palavre", "și-a luat tălpășița", "trăgea să moară", "hodoronc-tronc", "netam-nesam", "cum-necum, uite că terminai românul", "de ce să stau singură cuc?", "m-a luat la cobzăreală", "nu are nici un chichirez" etc. Autor-cititor - o relație conjugala Personajul-narator al românului, un român stabilit la Paris, de profesie scriitor, o roagă pe soția sa, Marianne, să-i citească ultimul român, Hotel Europa, și să-i spună părerea despre el. Femeia pare la început
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
Salonul Cărții, după ce au citit din poezia și proza lor, că, în pofida schimbărilor mediului, literatura lor era aceeași ca a optzeciștilor și a șaizeciștilor care i-au precedat. Mediul fiind altul, paradigma literară a rămas aceeași. Și atunci, ce mai chichirez gâlceava? Mă simt în mediul meu, spunea unul dintre ei (făcând aluzie la zgomotul de fond al Salonului, varză de manifestări fără legătură cu cartea, în care cuvintele își croiau cu greutate drum spre ascultători, ca să nu mai vorbesc de
Despre ce e vorba by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2682_a_4007]
-
lui. La fel, strangely enough, cum s-ar spune în vremea noastră, din secolul în care ce nu se pierde, se inventează - nume, biografii, cărți, moșteniri, țări și planete, viitorul și trecutul - ne-a rămas o dată, 28 februarie (nu fără chichirezul ei...), cînd a apărut, în fine, Kalevala. Finlandezii, de dragul unui mit, o celebrează în fiecare an. Atîta lucru, veți spune, noi, în forme felurite, repetăm Miorița în fiecare zi... Fie și numai fiindcă urmărirea neîncetată a Soarelui cu Luna e
Odin și Santa Claus by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8322_a_9647]
-
aimez și madame Ronet a plâns fericită Dascălu i-a cuprins Înfrigurat mâinile A strâns-o la pieptul său descărnat, strigând iarăși: Madame Ronet, la France est perdu sans moi. și madame Ronet a zâmbit fericită. Noapte de dragoste Gheorghe Chichirez a avut o drăguță Una mare și blondă ca un frasin Într-o sâmbătă s-au Înțeles să se ducă la sălaș și au urcat pe furiș pădurea până la Năsâpiște. S-au iubit jumătate din noapte Învăluiți de cântecul păsărilor
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
societate, în care încap, pe-aceleași policioare, dame de familie, ediții princeps cîteodată legate de mîna vreunui colecționar îngrijit, în coperți sobre sau colorate, păstrînd mirosul de pînză, altădată pudrate discret cu un verde de mucegai, și exemplare al căror chichirez îl dă amintirea vreunei lecții de școală, a vreunei teme de vacanță, a cuiva citind copiilor. Primele poartă ex-libris-uri, celelalte dedicații. Și unele, și altele, întristătoare. Destrămarea vechilor biblioteci și omorîrea, prin înstrăinare, a unor tandrețuri de familie, aniversări cînd
Parfumul cărților vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8739_a_10064]
-
băutura. Lasă pe mine, că îi spun eu cum devine chestia cu botezul cărăușilor nou veniți între noi și ce datorii are finul. Vezi să nu-i spui cumva și de păcăleală, că apoi tot botezul nu mai are nici un chichirez. Lasă că știe Pâcu ce face. Ti-l descânt eu de nu-l dezleagă nici șapte babe...Si pe diseară am o poveste... Cum văd eu, Pâcule, ai pornit pe drumul cel bun... Pe când înserarea se lupta să pună stăpânire
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mimînd, regizorii fură mințind că au o idee cînd se apucă de un text cînd, de fapt, nu au nici una, spectatorii sunt furați de scrobeli...Criticii fură pentru că perpetuează un model empatic, impresionist...” Păi dacă toți fură, fătucă, ce mai chichirez zăbavă pe la cele teatre? Sau om găsi, cu timpul și fo’ doi cinstiți, că altfel ne dispare entuziasmul & pasiunea, teatroloaga taichii, și murim cu toții de foame !... Aflu că la festivalul Ibsen din Norvegia, s-a propus o Hedda Gabler...lesbiană
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
pă pereți. Plus tablourile. Mda... Și sobele din porțelan, frate, dă porțelan! Cred că o sobă d-asta, ehe!, face o roabă dă bani. Bine, ăștia le-a lăsat numa' așa, să dea bine la atmosferă. E și ăsta un chichirez. Toate-s gândite să aibă șartu' lor, să fie cum erau ele odată. Ce vremuri or fi fost alea! Ding-ding, sunai dân clopoțel și venea valetu' sau femeia, cum mă-sa-i zicea, în costume d-alea livrești, cum purtau
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
s-a mai întâmplat după ce Ion Prispă și Vasile Căpitanu nu au mai făcut umbră pământului. Păi ei n-au avut feciori și nepoți? Au avut și încă din belșug, băiete. Și ce dacă au avut? Ei, aici îi tot chichirezul, flăcăul tatii. Doar nu vrei să spui că ei toți au fost tot crâșmari. Feciorii lui Ion Prispă n-o mai ținut crâșma, dar unul din nepoți - Costică - s-o gândit că prispa bunicului mai poate aduce niscaiva parale... Zis
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
să vă exprim Încă o dată profunda mea compasiune pentru greaua pierdere suferită. Dar cum s-a Întîmplat? — L-au doborît OZN-urile, spuse colonelul. — Totuși, bietul băiat abia ieșise din spital, din cîte am aflat... — Păi, Majestate, aici e tot chichirezul. Ca să-l poată doborî, extratereștrii i-au Întins o cursă. I-au trimis prin telepatie mesajul că trebuie să părăsească imediat spitalul, deoarece Îl așteaptă o misiune de maximă importanță, a cărei Îndeplinire nu suferă amînare. Omul meu i-a
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
se pare că-mi inventez identitatea... dar oare ce e adevărata sinceritate? Care-i adevăratul eu? Eu mai sunt eu când scriu? A, nu uita să zici, cât de des poți, că i-au persecutat comuniștii... Altfel, n-are nici un chichirez... - Și i-au persecutat? A făcut vreunul pușcărie? - Ei, Caransebeș... N-au făcut nimica... Da’ așa dă bine: în sufletul lor s-au opus întotdeauna, acolo erau frământările. N-au ieșit o dată la muncă patriotică, la tăiat gardurile verzi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
vii cu iubita lui? Foarte bine. Toate astea însemnau ceva atunci, vara. Dar în rest? În rest, cînd toată lumea se încovriga în culcușul ei, când ronțăia susan și nuci și se uita pe fereastră cum crește omătul, ce rost, ce chichirez mai avea prințul? Numai să tulbure, să contrarieze, să zăpăcească și mai ales să trezească în sufletele și trupurile celor din Vladia, atît de împăcate pînă atunci cu iarna, dorință și freamăt nepotrivit? Iar pe lîngă toate acestea de ce s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
măiestrie de mexican. Bărbații erau mai interesați de ce se afla pe sub ploșniță și chiar pe sub-sub ploșniță, mai ales că mergea zvonul că Viorel stătea nasol de tot la capitolul "putirință" și se bănuia că ar cam fi și ceva "chichirez gîlceavă", din acest motiv. La bal a ajuns și Ramona, o brunetă care scotea flăcări pe ochi, gură și chiar urechi. O fată generoasă tare, motiv pentru care nici prin vis nu-și imagina o ploșniță pe rochia sa. Este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
apreciat ca de obicei: "Nu degeaba îți zice lumea micul depravat! Depravat o să rămâi toată viața!" Eu, care tot nu ajunsesem să mă înfrupt din înțelepciunea dicționarelor, mi-am zis, observând ieșirea pasională a doamnei, că depravarea asta are un chichirez mai mare decât cel pe care îl bănuiam eu, dar tot nu m-am dat de ceasul morții ca să lămuresc pe deplin enigma. Totuși, începeam să pricep că nu toată lumea îi iubea pe depravați. Până și Nineta, căreia i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
greutate și Își puse capa pe care i-o Împrumutase chiar În seara aceea don Francisco. Treaba cu capa, În afara faptului că ne aflam În plin martie și nopțile erau prea reci ca să le Înfrunți doar În talie, mai avea chichirezul ei: În acel Madrid periculos, cu străzile prost sau deloc iluminate și strâmte, respectivul veșmânt se dovedea foarte practic dacă trebuia să te bați cu arme albe. Pusă În diagonală peste piept sau răsucită pe brațul stâng, servea de pavăză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
să concurez pe Andreea Marin (ar fi o chestie!) sau pe Mihai Viteazul, vajnic, în celebritate. - Se spune despre dvs. că aveți vocația jocului: că știți să vă jucați și că inventați jocuri ingenioase. Vorbiți-ne despre câteva dintre acestea. - Chichirezul e că mă joc doar cînd îmi vine și-mi face plăcere! Iar jocurile presupun întotdeauna să ai și cu cine le încropi. Cam bruscă trecerea asta de la balamuc la joacă, nu credeți? - Haideți să ne jucăm puțin, domnule Emil
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
și aplomb, conturată prin tiraje amețitoare și considerația (fie ea și scrâșnită) a activiștilor. În anul de grație 2005, întreg acest eșafodaj al aspirațiilor și motivațiilor lui Testiban se destramă de la bun început: a fi scriitor nu mai are nici un chichirez sub aspect de profit, iar a pierde un manuscris pare un gest cu mai mult sens decât acela de a-l redacta... Despre ce era însă vorba în romanul pierdut? E greu s-o aflăm din cel pe care îl
Testiban rescrie un roman by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11002_a_12327]