635 matches
-
în format A5)cartea dă detalii științifice despre cadrul natural al localității Drăgășani, despre așezare și limitele așezării sale, despre relieful actual; despre regimul climatic și starea de temperatură, regimul precipitațiilor, cel eolian, despre procese și fenomene meteorologice (îngheț, brumă, chiciură, polei și depuneri de gheață, ninsori, grindină, ceață) Se fac referințe apoi la fenomenul încălzirii globale care este o realitate (îngrijorătoare, am spune noi!) Urmează detalii despre rețeaua hidrografică: apele de suprafață și apele subterane; vegetația și fauna. În cadrul analizei
MONOGRAFIA GEOGRAFICĂ A MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Monografia_geografica_a_municipiului_dragasani.html [Corola-blog/BlogPost/355945_a_357274]
-
urechi. Cineva răsucește orele pe cadranul lunii, schimbă caii la vămile care mă poartă prin tunelul de vată al iernii. Pe aici n-a trecut picior de om fără ca vântul să-l acopere cu tăcere. Mă îndeamnă pomii înfloriți de chiciură să rostesc tot ce n-m rostit pănă acum. Rămas singur, sub povara anotimpurilor, trebuie să-mi car anii după mine pe munte. Oprește-mă la râul de sub cetățuie! Unde n-am mai fost de când cu lupii albi, și tu
PRIN TUNELUL DE VATĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Prin_tunelul_de_vata.html [Corola-blog/BlogPost/361867_a_363196]
-
Articolele Autorului NICULAE ȘI CU TUȚA Niculae și cu Tuța Au plecat cu săniuța - Amândoi colegi de școală - Pe drumeagul ca o coală, Prin pădurea fermecată, În zăpadă îmbrăcată. Zurgălăi în hamuri sună, Caii-s buni, și vremea-i bună! Chiciura în pomi sclipește Și în soare se topește. Iepurii, ca să se joace, Ies pe câmpuri în cojoace. Veverițele, și ele, Sar prin arbori, în flanele. Jderii trec în opincele Și-n mănuși maro, de piele. Corbii-n fracuri vechi, lucioase
NICULAE ŞI CU TUŢA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1452335935.html [Corola-blog/BlogPost/376196_a_377525]
-
doar pentru acasă... - Iubitule, hai să facem dragoste! l-a provocat ea, aparent speriată și, după doar o fracțiune de secundă, a continuat în șoaptă. Acum, aici, în pădure! Vreau să fiu iubită în zăpadă! Vreau să mă acoperi așa cum chiciura a acoperit crenguțele de pe vârfuri! Am nevoie să mă strângi în brațe, să simt cum te topesc în căldura trupului meu! E atât de frumos aici, sub coroanele astea strălucitoare... Știu, simt că și tu vrei, dragul meu... Propunerea a
INIMĂ RĂNITĂ (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Inima_ranita_2_.html [Corola-blog/BlogPost/356740_a_358069]
-
o rănească. Nu-i putea spune direct că, pe acel ger, nu era dispus la o așa acțiune ce i se părea a fi nebunească. Era pustiu până departe și nu se auzeau zgomote de vreun fel, în afara trosnetelor de chiciură spartă, pe ici pe colo, spre vârfurile copacilor. A încercat să spună ceva, să-i explice, dar ea și-a așezat o palmă călduță pe gura lui și, imediat, l-a tras de mână spre adâncul pădurii. S-a oprit
INIMĂ RĂNITĂ (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Inima_ranita_2_.html [Corola-blog/BlogPost/356740_a_358069]
-
-n unde, Ca niște nefirești fantasme Și orice-i viață se ascunde. Decorul, parcă-i rupt din basme! Iar astrul nopții pare-o umbră, Ce-i strâmbă nopții-nfățișarea, Făcând-o să ne pară sumbră Lucire ce chiorăște zarea. Sub chiciuri ologesc copacii, Pierzându-și crengile ce crapă. Și despuiați rămân săracii, Când lăstărișul își îngroapă. Apoi, sub soare,-n dimineață, Se-nmoaie-arsura din natură. Doar vrăbii se întorc la viață, Și ciripesc cerșind căldură. Copiii aciuați prin casă, Uimiți privesc de lângă
DE GHEAŢĂ FLOARE LA FEREASTRĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1451976581.html [Corola-blog/BlogPost/368179_a_369508]
-
și-o pun noaptea sub pernă, pentru a-și visa ursitul. În noaptea către Bobotează, fetele înfășurau firul de busuioc cu beteală argintie și-l agățau într-un pom fructifer-măr.Dacă busuiocul din pom era împodobit, a doua zi, cu chiciură, însemna că ursitul va fi bogat, dacă nu, va fi sărac. Se zice, că în această zi, o dată cu sfințirea apei (aghiazma mare),sunt sfințite toate apele pământului. După slujba de sfințire a apei, fiecare sătean își ia apă sfințită în
BOBOTEAZA -6 IANUARIE ÎN PURANI, JUD. TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Boboteaza_6_ianuarie_in_purani_jud_teleorman.html [Corola-blog/BlogPost/361849_a_363178]
-
secat nisipul l-am iertat când m-am născut iederă luceafărul a pălit mucegaiul a învăluit flacăra când mă voi naște aripi mă voi așeza la margine de drum semn că e timpul să scoți masca fii părinte cu fruntea chiciură cerșesc pâine și vin Je supplie le pain et le vin la source s ‘est epuisee j‘ai pardonne le sable � l'heure de ma naissance fleuve l'etoile du berger s'est estompee la moisissure a etouffee la flamme
CERŞESC PÂINE ŞI VIN de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cersesc_paine_si_vin_0.html [Corola-blog/BlogPost/355210_a_356539]
-
devine monumentală. Și jocul copilului riscă să dobîndească valențe culturale. Iar pentru cei mai în vîrstă, lucrurile, așa ghidușe, sînt încărcate de o veselă tristețe. reconversie - din omul de zăpadă turnul din Pisa O noapte albă este și afară - iarnă, chiciură și polei, dar și în bufet - una nedormită, agitată, de tămbălău, noapte de noapte. De data asta însă există o scuză, cheflii n-au cum să plece, trebuie să se protejeze. Cod roșu. Sînt consemnați. Sinistrați. noapte albă - în jurul bufetului
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 by http://confluente.ro/Haiku_valeria_iacob_tamas_1330356200.html [Corola-blog/BlogPost/364538_a_365867]
-
-n unde, Ca niște nefirești fantasme Și orice-i viață se ascunde. Decorul, parcă-i rupt din basme! Iar astrul nopții pare-o umbră, Ce-i strâmbă nopții-nfățișarea, Făcând-o să ne pară sumbră Lucire, ce chiorăște zarea. Sub chiciuri ologesc copacii, Pierzându-și crengile ce crapă. Și despuiați rămân săracii, Când lăstărișul își îngroapă. Apoi, sub soare,-n dimineață, Se-nmoaie-arsura din natură. Doar vrăbii se întorc la viață, Și ciripesc cerșind căldură. Copiii aciuați prin casă, Uimiți privesc de lângă
DE GHEAŢĂ FLOARE LA FEREASTRĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1420134187.html [Corola-blog/BlogPost/372802_a_374131]
-
strânsă pereche-ntr-un calm aparent, E stânca ce-așteaptă la praguri tăcută Și apa sărutul schimbând în torent. Un munte își urcă mândria spre ceruri, Cu fruntea înaltă de steiuri ridată. Iar barba-i pădure, asprită de geruri, De chiciuri și nea e din plin pomădată. Tăria aceasta, cu oaspeți doar vânturi, Cu vremea ce trece, e tot mai frumoasă. Primit-a ca rosturi rotirea de vulturi Și dese pâraie versanții să-i coasă. Născută din el ca o lacrimă
REGAL DE IUBIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1433656895.html [Corola-blog/BlogPost/352867_a_354196]
-
secat nisipul l-am iertat când m-am născut iederă luceafărul a pălit mucegaiul a învăluit flacăra când mă voi naște aripi mă voi așeza la margine de drum semn că e timpul să scoți masca fii părinte cu fruntea chiciură cerșesc pâine și vin * * * Cărări regăsite Îmbrac liniștea pentru când voi intra pe poarta paginii azi istovit picură în minutar gândul învinge cerul mâine cărările se deschid frunza se trezește îmi așterne călimara la picioare din sângele ei aștept să
CERŞESC PÂINE ŞI VIN de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cersesc_paine_si_vin.html [Corola-blog/BlogPost/355888_a_357217]
-
crengile înălțate către cer ca pentru o rugăciune fierbinte. O rugăciune în care singura dorință invocată este aceea de a li se acoperi goliciunea. Nu poți să crezi nicidecum altceva dacă reușești să constați străduința cu care se înveșmântează cu chiciură în nopțile și zilele geroase în vreme ce mugurii, protejați de rășinile secretate, profită de orice măngâiere a razelor de soare pentru a pregăti strai de primăvară. Curtea imensă ce găzduiește două unități militare pare a fi un adevărat parc natural ce
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1475656713.html [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
Femeilor din viața noastră. Atunci se găseau în prăvăliile din sat mici mărțișoare: potcoave, ghiocei, trifoi cu patru foi, hornari, flori din plastic, care aveau un aer cam trist. Dar învățasem lecția. Cineva ne explicase că acele flori sunt niște chiciuri, deci am renuțat la ele. Era o bucurie să primești și să oferi un mărțișor. Banii pentru mărțișoare erau fie din straița (traista) cu care am umblat la corindat, fie primiți de la bunica. Nu fac parte dintre cei care știu
FEMEI ŞI FLORI de FLORICA BUD în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Femei_si_flori.html [Corola-blog/BlogPost/341652_a_342981]
-
Ediția nr. 324 din 20 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Povestire onirica de Al.Florin ȚENE CU IOAN ALEXANDRU, PRIZONIERI AI ECRANULUI DE TELEVIZOR În dimineața această termometrul de la fereastra bucătăriei arată -180C. Pe crengile copacilor din jurul blocului se așternuse chiciură albă. Am deschis ferestrele pentru a aerisi casă. Ieșit pe balcon frigul, în câteva secunde, îmi pătrunsese până la oase. Am intrat în apartament și am închis repede ușa și ferestrele. Era un ger de înghețaseră și pietrele. Mi-am adus
CU IOAN ALEXANDRU, PRIZIONIER AI ECRANULUI DE TELEVIZOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cu_ioan_alexandru_prizionier_ai_ecranului_de_televizor.html [Corola-blog/BlogPost/357312_a_358641]
-
că deși sunt plecați „dincolo”...vor participa și ei la aniversare. În zori, când m-am trezit și am alergat la geam ca deobicei, am zărit un peisaj de basm, ceva care îmi amintește de copilărie. Totul este îmbrăcat în chiciură, totul este superb. Am senzația că am ajuns în Împărăția Crăiesei Zăpezii...Rămân uimită în fața acestei frumuseți magnifice, a acestei splendide zile de...toamnă târzie. Și, cuget în sine-mi: Mi-s dragi toate anotimpurile, fiecare dintre ele fiind unice
TOAMNĂ TÂRZIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Toamna_tarzie.html [Corola-blog/BlogPost/357289_a_358618]
-
unul la salba vieții-bijuterie splendidă din flori de gheață-ne întrebăm mirați „când oare a trecut timpul?!” Și...uite așa m-am trezit cu nisipul scurs pe trei sferturi din clepsidră, albele crizanteme ale toamnei împodobindu-mi părul și cu chiciura pe arbori fără să-mi dau seama, cum și când... Este 20.nov.2011, ajunul zilei mele de naștere...este... Toamnă târzie! Referință Bibliografică: Toamnă târzie / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 324, Anul I, 20 noiembrie 2011
TOAMNĂ TÂRZIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Toamna_tarzie.html [Corola-blog/BlogPost/357289_a_358618]
-
lui Tudorel îi vedeai cu uniforme din fir de aur, cu fireturi argintii, căciuli albe, mițoase și săbii sclipitoare în teci de aur încrustate cu pietre scumpe. Unii din ei aveau lănci aurite cu vârfuri de argint. Sălciile, încărcate cu chiciură și cu căciuli de nea pe cioate, erau în mintea lui Tudorel niște boieri, mari dregători de la curtea lui Izvoraș-împărat. Aveau haine cu poale largi și lungi, cu gulere de vulpi argintii și căciuli de samur tivite cu hermină. Așa
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
alea cu țugui de zăpadă?...Ori bolovanii de pe pante...Ce-or fi? Ostași, curteni, slujitori, prințese, zâne sau mulțimea supușilor împăratului? Pe podețul ăla cu balustrade de argint trece o caleașcă de aur sau o sanie trasă de cai înaripați?...Chiciura și zăpada proaspăt căzută transformase tot peisajul în decor de basm, cu fantasme ciudate, care luau proporții uriașe în ochii minții lui Tudorel! Însă el nu vedea balauri cu șapte capete, zmei sau căpcăuni, Baba Cloanța Cotoroanța, ori alți monștri
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
lui Tudorel îi vedeai cu uniforme din fir de aur, cu fireturi argintii, căciuli albe, mițoase și săbii sclipitoare în teci de aur încrustate cu pietre scumpe. Unii din ei aveau lănci aurite cu vârfuri de argint. Sălciile, încărcate cu chiciură și cu căciuli de nea pe cioate, erau în mintea lui Tudorel niște boieri, mari dregători de la curtea lui Izvoraș-împărat. Aveau haine cu poale largi și lungi, cu gulere de vulpi argintii și căciuli de samur tivite cu hermină. Așa
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
alea cu țugui de zăpadă?...Ori bolovanii de pe pante...Ce-or fi? Ostași, curteni, slujitori, prințese, zâne sau mulțimea supușilor împăratului? Pe podețul ăla cu balustrade de argint trece o caleașcă de aur sau o sanie trasă de cai înaripați?...Chiciura și zăpada proaspăt căzută transformase tot peisajul în decor de basm, cu fantasme ciudate, care luau proporții uriașe în ochii minții lui Tudorel! Însă el nu vedea balauri cu șapte capete, zmei sau căpcăuni, Baba Cloanța Cotoroanța, ori alți monștri
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
albul zăpezii căzută abundent în noaptea trecută. Noroc că firul plumburiu al pârâului nu înghețase. Dâra lui șerpuită mai desena pe coala albă a peisajului, o urmă subțire, fumurie, cu sclipiri argintii în ramurile sălciilor încărcate cu clopoței ireali de chiciură. Aproape de dâra șerpuită se distingeau două șleauri paralele cu luciri pe coame, semn că peste zi, după ninsoare se încumetaseră câteva sănii să treacă pe acolo. -Aha, se dumiri Tudorel. Merg pe urmele săniilor fără nici o grijă! Cum, fără grijă
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449329971.html [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
viu de clopoței Desprins din hamuri de căluții mei. Copitele-n zăpadă se afundă Cu bufnituri ce câmpul îl inundă, Ritmate-n timp cu glas de zurgălăi Pudrată armonie peste văi. Iar clinchetul se pierde printre dealuri, Cum pierd arinii chiciura pe maluri Și-n urmă numai vântul mai adie, Ecouri stinse dintr-o simfonie. Târziu pe zarea largă se întinde, O liniște ce nu o pot cuprinde. Doar fulgii se aud cum se așează Pe pături ce în alb se
ECOURI STINSE ... (LUI S. ESENIN) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1423041600.html [Corola-blog/BlogPost/376058_a_377387]
-
COLINDĂM, DOAMNE, COLINDĂ! Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 1087 din 22 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Huedin, județul Cluj, o după-amiază târzie de sâmbătă, într-un decembrie rece cu bolți de ceață densă lovind în crengile încărcate de chiciură ale copacilor din jurul Casei de cultură din localitate - lăcaș în care își cântă atâtea doruri sufletele doldora de frumos din această parte de Românie. Grupuri, grupuri, copiii îmbrăcați în minunatul strai popular, alături de părinți, dascăli și oameni ai locurilor mândre
COLINDĂM, DOAMNE, COLINDĂ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_colindam_georgeta_resteman_1387711765.html [Corola-blog/BlogPost/363598_a_364927]
-
respectiv. Dragostea de locurile natale, pe care le-a purtat în suflet pe tot timpul peregrinărilor pe șantierele patriei, l-a făcut să scrie numeroase și importante monografii despre oameni și locurile învecinate cu meleagurile sale natale, cum sunt: La Chiciura șoimului, (Monografia comunei Mâneciu ),Drajna și Oretin, sate de moșneni-Monografie, și nu în ultimul rând Monografia comunei Izvoarele (De Prahova ), în două volume. A scris istorii ale lăcașurilor de cultz de pe valea Teleajenului, și multe alte lucrări dedicate localităților din
NICOLAE COSTEA TELEAJEN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 by http://confluente.ro/Portret_de_scriitor_nicolae_costea_tele_al_florin_tene_1339263886.html [Corola-blog/BlogPost/358288_a_359617]