99 matches
-
cu frate-meu. Acasă-i? ANISIA: Iaca nu-i. A plecat până devale, la crâșma lui Bercu Croitoru, să dea și el peste cap un șip cu rachiu, ca orice barbat înainte de masă. DĂNILĂ: Am priceput. Da' nu are în chiler ulciorul cel cu rachiu de perje, de trage la crâșmă? Bun rachiu! ANISIA: De unde știi tu, Dănilă, ce fel de rachiu avem noi în chiler? Nu cumva ai cotrobăit pe-acolo când eram noi plecați? DĂNILĂ: Ferească Sfântul, cumnată! Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
șip cu rachiu, ca orice barbat înainte de masă. DĂNILĂ: Am priceput. Da' nu are în chiler ulciorul cel cu rachiu de perje, de trage la crâșmă? Bun rachiu! ANISIA: De unde știi tu, Dănilă, ce fel de rachiu avem noi în chiler? Nu cumva ai cotrobăit pe-acolo când eram noi plecați? DĂNILĂ: Ferească Sfântul, cumnată! Eu mâna pe bunul altuia nu pun fără voia aceluia. M-a cinstit și pe mine, odată, bădița, când am trecut pe aici... Bun rachiu! Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
bine zici! Cuviosul o fi flămânzit, bietul, după câte minuni a făcut pe inima goală. Cap la noi, măi femei, să lăsăm cogemite sfântul să se întindă de foame... BABA SAFTA: Chiar așa! Ia vezi, Ilincă, vezi de cată-n chiler ceva de-ale gurii, să i le punem în față cuvioșiei sale... (Ilinca iese. Safta, către Sisoe) Aduce Ilinca ceva de mâncare, cuvioase... ILINCA (revine cu o ulcică, o strachină și o lingură. Trece la Sisoe) Ia de ici, sfinția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
dădeau dreptul și îi confereau obligația să aibă în grijă soarta așezării și a oamenilor săi. Cînd simțea că-și pierde simțul datoriei, oricui i se poate întîmpla așa ceva, însă numai Radul Popianu își dădea seama, atunci intra acolo, în chilerul casei unde mai mirosea încă a nucă și a ceară de albine și a fuioare de cînepă topită și melițată, intra acolo și își plimba palma peste cotoarele cenușii. Praful se aduna ca o pulbere de făină dintr-o moară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
micul grup de olari din zonă. Curtea, nu prea mare, era plină cu oale aflate În diferite stadii de uscare. Uscarea era un proces cu importanță mare pentru rezultatul final obținut de către olar. Oalele „crude” erau stagiare În casa cu chiler, așezată paralel cu poarta pe un teren În pantă, cele „moi” -scoase de o zi-două de pe roată erau rânduite, la umbră, În „bordei”, o cocioabă rămasă cu o cameră mică și joasă și o tindă În care Întregul mobilier era
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de a-i arăta că Încearcă să vorbească la nivelul mătușii sale și că era de partea ei În tot ceea ce Întreprindea ea. Apoi, Aneta mergea În camera de sus (În sensul că se ajungea acolo urcând două trepte din chilerul de jos) și după ce se uita pe fereastră și se asigura că nu vine căruța „de la târg”, lua capacul de pe un olăreț cu lapte pus la prins, și cu coada unei linguri de lemn (opera meșterilor de la Pușcași) lua smântână
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Va la o masă sărăcăcioasă: Hai să mâncăm, avem lapte, mămăligă și ...ceapă verde! Copilul se sătura repede și mergea să miroase florile roșu-siclam ale oleandrului său, până când Aneta Îl chema: Hai, vino să facem „Puiușorul”! Mergeau pe patul din chiler, Îl legăna cu „naninani nestemat”, Îl acoperea cu ceva, ori Îl trăgea către trupul ei, Îl săruta cu o anumită duioșie și cu gândurile ce-i zburau spre Cociobana, copilul simțea diferența și noutatea față de cum era sărutat de Ochenoaia
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de cheltuială, cu vârf și-ndesat! Bunicul Ghiorghi a zis cu un glas de mare șef al familiei: Ămâia mătii, Vizanti, te-ai făcut rău de crapă chelea pe tine! Lasă-l Ileanî, gata! Și pe când bunica Ileana bucătărea În chiler, bunicul Ghiorghi fura o bucată generoasă de mămăligă rece și o dădea pe ascuns lui Vizanti, spunându-i prietenește: Bravo, Vizanti, iar i-ai Înroșit botu’, iar tu te ai ales numa’ c-o zgârietură! Ia de-aici și ai
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de ani, l-a privit pe Va, i-a făcut cruce pe pernă și l-a culcat spunândui vorbe despre Domnul Isus și Îngerașii care veghează somnul copiilor cuminți și care nu spun minciuni s-a culcat și ea În chilerul de jos, cu gândurile Încâlcite și prevestitoare de nimic bun pentru Ghiță al ei. A mai spus: Anetă, să nu uiți să dai mâncare la câini! Va dormea și moș Ene Îl purta prin felurite vise din care nu lipseau
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
sufletele tuturor, În toate s-au petrecut schimbări majore. Victor și cu Va s-au mutat și au ocupat bordeul, a Început sș lucreze oale și să le vândă, bunicu’ Ghiorghi a stagnat producția pentru că instalarea și amenajarea șchelii În chiler și În casă a durat foarte mult, bunica Ileana Încerca zădarnic să facă de mâncare pentru toți, Va dormea În aceleași condiții de curățenie și civilizație și de multe ori singur pentru că Victor, bărbat tânăr și frumos, era dorit de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
femeia lăcrimând. -Niciodată, auzi?... niciodată, pentru mine nu există, spuse Alexandru după ce bău cu sete din sticla cu rachiu, iar cu mâna stăngă strănsă-n pumn sparge oglinda de lăngă ușă. Magdalena tresare și se retrage cu copila-n brațe în fundul chilerului speriată. El o privește amenințător și părăsește încăperea înjurând printre dinți: -Dumnezeii mamii voastre, vă omor pe toți!...și pleacă din nou către cărciumă. Magdalena rămâne tristă și golită de suflare, se ghemuiește-ntr-un colț pe patul din capătul
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
speriată. El o privește amenințător și părăsește încăperea înjurând printre dinți: -Dumnezeii mamii voastre, vă omor pe toți!...și pleacă din nou către cărciumă. Magdalena rămâne tristă și golită de suflare, se ghemuiește-ntr-un colț pe patul din capătul chilerului, o cămăruță unde dormeau cele două fete, frigul o pătrunde și trage cu o mână cerga groasă peste picioare, închide ochii și încearcă să adoarmă. În același timp fetele smotoceau un pisoi la gura sobei răzând zgomotos. Ana dormea în
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
apoi mănâncă și ea un blid de ciorbă liniștită după mult timp. Alexandru cântă un cântec vechi:,, trenule maină mică, unde-l duci pe Ionică’’...cu nelipsita sticlă lângă el, e liniștit și mulțumit. Fetele pleacă la culcare în micuțul chiler unde încă mai ardea rumegușul în sobă. Dinu plânge căutând nerăbdător sânul mamei. -Dă-i să sugă, nu suport să-l aud cum urlă, spune Alexandru vizibil iritat. Magdalena pregătește biberonul cu ceai și-l hrănește pe micuțul Dinu. Seara se
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
Bacău, are miez și haz. Popa Gh. Chirilă s-a petrecut din această lume în 1915 și parohia a fost cerută de popa Nourescu Constantin care era prea pretențios: nu-i plăcea casa parohială (două odăi, sală la mijloc și chiler) făcută de epitropi, „Vasile Roșca și cu mine”, adică Gheorghe (Ghiță) D. Iacobeanu. Mai cerea popa Nourescu care de transport sau 800 lei, altfel nu avea cum veni cu bagajul și toată averea strânsă pe la Mărăști și la Berzunți. Luncașii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tare pe fecioru-său, Veniamin, spunându-i să aducă boii cu plugul că „domnia lui” vrea să meargă la arat. Activistul a bătut în retragere și a povestit pățania, s-a lecuit de propagandă ateistă. X. 4 Evoluția locuinței. Casa cu chiler, casa tradiționalș. Siliștea casei* Vechile așezări din tot arealul românesc, nu numai din Colinele Tutovei sau văile Berheciului și Dunavățului, apăreau, dacă le-am fi privit de sus, ca niște decupaje din covorul verde al pădurii. Am văzut că, pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dusă la adăugarea pe o latur îngustă a casei, sau în spatele unei camere cu acoperișul prelungit o cameră lung și îngustă, folosită ca magazie, bucătărie, loc de spălat, de pusă războiul de țesut, altfel spus, cameră cu funcții multiple, numită chiler, cuvânt turcescă desemnând camera de provizii, magazia. Casa bi și tricelulară, care este casa românească tipică, are echilibru estetică și este multifuncțională, conține cel puțin două elemente de distincție: prispa și pridvorul. Prispa este un element de tranziție „între în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
grajdul, sau șură, șopron, ieslea de afară, adăpost pentru oi, poiata pentru păsări, cotețul pentru porci etc. Vechea gospodărie nu se putea lipsi de piua de bătut, râșnița, loznița pentru uscat fructe (prune, numite local perje) beciul de sub casă sau chiler, pivnița (chimnița cu gârlici în grai local), alte instalații necesare. Gospodăria era înconjurată de gard din spini între pari de stejar, împletit din nuiele sau din lețuri și scândură. Până la apariția fațadelor cu model geometrică și floral, casele erau văruite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cultiva o suprafață mai mare cu porumb. Era o construcție aparte, nu era integrată alteia, așa cum este acum când sub o șură sau magazie se detașează un spațiu dreptunghiular, îngrădit cu șipci destul de rezistente ca să „țină”. Pivnița, beciul, dispusă sub chiler sau sub o altă construcție anexă, mai rar detașată, a fost o groapă săpată în pământ pentru a proteja alimentele păstrate pentru iarnă, dar și butoaiele cu vin. Groapa era întărită cu lemn, apoi și s-a adăugat un zid
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tot omul. A doua zi nu mai era sărbătoare și la țară timpul nu te lasă să lenevești în pat. Zilnic găsești câte ceva de făcut. Bunica Floarea strânse totul de pe masa pe care bunicul Constantin o cără împreună cu canapelele în chiler. Se adunară cu toții în odăi, sub lumina chioară a lămpilor care mai mereu afumau sticla. Merseră cu toții la culcare. A doua zi trebuiau să o ia de la capăt. Unii cu munca prin gospodărie, sau cu aratul pământului și pregătirea ogorului
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
tot omul. A doua zi nu mai era sărbătoare și la țară timpul nu te lasă să lenevești în pat. Zilnic găsești câte ceva de făcut. Bunica Floarea strânse totul de pe masa pe care bunicul Constantin o cără împreună cu canapelele în chiler. Se adunară cu toții în odăi, sub lumina chioară a lămpilor care mai mereu afumau sticla. Merseră cu toții la culcare. A doua zi trebuiau să o ia de la capăt. Unii cu munca prin gospodărie, sau cu aratul pământului și pregătirea ogorului
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
se gândea pe atunci, știind că au copilărit de mici împreună ca vecini și fiecare se ținea cu altcineva pe la balurile de la Turtoi. Tușa Floarea fiind ocupată cu orătăniile prin bătătură, profitând de absența ei, s-au dus repede în chiler[4], au luat putineiul și l-au băgat sub plapuma unde dormea Răducanu și, pe aci ți-e drumul. Au fugit repede să nu fie surprinse asupra faptului de către bătrână. Seara când tânărul preceptor a venit acasă de la primărie, a
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
porc, păsări. Era mai greu cu grăunțele. Noroc că porumbul se făcuse mai bine anul trecut și mai aveau și din anii din urmă că au făcut economie. Începuse deja să-l care șoarecii care au găurit toți pereții din chiler[7]. Au fost nevoiți să curețe tot porumbul și să pună boabele în butoaie că și așa stăteau goale până la toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
rugă; crapată-i palma de zidar și plânge în genunchi de slugă... vreau drumul înapoi să-l cat, dar ochiul tot mă rătăcește; de voi ajunge și-o să bat, la poarta care ruginește, voi fi bătrân, poate, și eu; iar în chilerul din chirpici se vor desprinde, din sâneală, fantasme ce-or plesni c-un bici și-oi ști atunci că Dumnezeu îmi trage-o sfântă săpuneală. Referință Bibliografică: vreau drumul înapoi să-l bat... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
VREAU DRUMUL ÎNAPOI SĂ-L BAT... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350436_a_351765]
-
se gândea pe atunci, știind că au copilărit de mici împreună, ca vecini și fiecare se ținea cu altcineva pe la balurile de la Turtoi. Tușa Floarea fiind ocupată cu orătăniile prin bătătură, profitând de absența ei, s-au dus repede în chiler, au luat putineiul și l-au băgat sub plapuma unde dormea Răducanu și, pe aci ți-e drumul. Au fugit repede să nu fie surprinse asupra faptului de către bătrână. Seara când tânărul preceptor a venit acasă de la primărie, a cinat
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
porc, păsări. Era mai greu cu grăunțele. Noroc că porumbul se făcuse mai bine anul trecut și mai aveau și din anii din urmă că au făcut economie. Începuse deja să-l care șoarecii care au găurit toți pereții din chiler. Au fost nevoiți să facă clacă, să curețe tot porumbul și să pună boabele în butoaie, că și așa stăteau goale până în toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]