10 matches
-
Acasă > Poezie > Imagini > CHIMERE Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2326 din 14 mai 2017 Toate Articolele Autorului În dimineața în care din reflex în oglindă am privit și nu m-am văzut părea că întregul perete și-apoi întreaga cameră până atunci
CHIMERE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1494744461.html [Corola-blog/BlogPost/383670_a_384999]
-
colb cu surle strigate sclipici lozinci pancarte și-n urma să mai stăruie stingheră-n drum tremurătoarea holograma a marelui prestidigitator de - inutile acum - cuvinte ce-ntregul sens și l-au pierdut sub pașii grei de cyborgi sfărâmate Referință Bibliografica: CHIMERE / Tania Nicolescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2326, Anul VII, 14 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Tania Nicolescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CHIMERE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1494744461.html [Corola-blog/BlogPost/383670_a_384999]
-
Episodul îl inspiră pe scriitorul argentinian Ernesto Sabato, care îl folosește în romanul său ""Despre eroi și morminte"". În același an o întâlnește pe Jaqueline Abraham care-i va deveni soție. Creează o serie de picturi numite "lycantrope" sau uneori "chimere". În 1940 părăsește Parisul însoțit de Pierre Malbille. Locuiește câtva timp la Perpignan, la Robert Rius, apoi la Cant-Blage (în Pirineii Orientali) și la Saint-Felin d'Amont, unde are domiciliu obligatoriu, dar păstrează legăturile cu suprarealiștii refugiați la Marsilia. În
Victor Brauner () [Corola-website/Science/297585_a_298914]
-
tare pe cel ce ascultă de miezul poveștii. Excelență, închei iarăși spunîndu-vă că mă simt aici un renegat. De treizeci de ani tot nu pot să înțeleg: Cum poate fi cineva om? Al dumneavostră pre@supus, Cătălin Constantin Dovezi, nu chimere! Încă din prefață, pretinsul zmeolog face o serie de afirmații care ridică câteva semne de întrebare. O asemenea contribuție științifică trebuia însoțită neapărat de toate detaliile menite să înlăture din capul locului orice urmă de îndoială cu privire la veridicitatea și seriozitatea
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
de regina Maria, patroana societății. Până în 1916 avem un al doilea val simbolist din care fac parte Cecilia Cuțescu-Storck, Theodor Pallady, iar în sculptură primul val simbolist și singurul. Destinul unui sculptor precum Paciurea este singular, iar dimensiunea simbolistă a chimerelor sale alunecă spre o tot mai pronunțată definiție modernistă. În acest interval, 1902-1916, simbolismul în artele plastice și nu numai își consumă febril existența și ultimele resurse fără a fi scutit de contestații care se intensifică pe parcurs. În acest
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
figuri emblematice pentru o cultură, care constituie subiectul unor opere de artă simboliste, un caz particular fiind acela oferit de Paciurea, atras de dimensiunea chimerică, fantasmală a universului poetic eminescian și de figura proteică, tragică a artistului de geniu. Tema chimerelor străbate întreaga operă paciureană, marcată și de o vână rodiniană și de o patină expresionistă în cele două sculpturi care apar în preajma Primului Război Mondial, Zeul războiului și Sfinx. Tema chimerei, a sfinxului, îndelung utilizate ca teme decadente, apar la Paciurea reinterpretate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
patină expresionistă în cele două sculpturi care apar în preajma Primului Război Mondial, Zeul războiului și Sfinx. Tema chimerei, a sfinxului, îndelung utilizate ca teme decadente, apar la Paciurea reinterpretate într-un sens ontologic, simbolic-creaționist, care le sustrage sensibilității decadente. Paciurea tematizează prin intermediul chimerelor efortul creației, al materiei, al ideii în încercarea de a prinde formă, o bună parte din chimerele sale fiind surprinse într-un proces de materializare, de (pre)formare din materia vâscoasă. Ceea ce le apropie totuși simbolismului este sursa lor "literară
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sfinxului, îndelung utilizate ca teme decadente, apar la Paciurea reinterpretate într-un sens ontologic, simbolic-creaționist, care le sustrage sensibilității decadente. Paciurea tematizează prin intermediul chimerelor efortul creației, al materiei, al ideii în încercarea de a prinde formă, o bună parte din chimerele sale fiind surprinse într-un proces de materializare, de (pre)formare din materia vâscoasă. Ceea ce le apropie totuși simbolismului este sursa lor "literară". Nu odată sculptorul participă la un concurs pentru un monument Eminescu monument care incorporează chimerele. Într-una
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
parte din chimerele sale fiind surprinse într-un proces de materializare, de (pre)formare din materia vâscoasă. Ceea ce le apropie totuși simbolismului este sursa lor "literară". Nu odată sculptorul participă la un concurs pentru un monument Eminescu monument care incorporează chimerele. Într-una dintre ele chimericul se apropie de decadentism prin dimensiunea coșmaresc vizionară care-l situează în același timp în consonanță cu viziunea rodiniană a Porților infernului. În corpul soclului, Paciurea imolase figuri tulburătoare, contorsionate spasmodic în prada unei suferințe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acesta o pradă a lor, își devorează, sufocă ele creatorul? Reușește el să le materializeze suficient sau rămân la stadiul amniotic al unor făpturi fluide, evanescente? Paciurea reda condiția artistului captiv al propriilor fantasme creatoare, asaltat de propriile sale idei-ficțiuni-vise (chimere), sau poate se reprezenta pe sine în mijlocul propriilor sale creații insuficient gestate, aflate în stadiul inconsistenței fantasmale, in statu nascendi. Mai există un desen inedit cu himere (vezi planșa 1), care face apropierea de originea ei mitologică, a sfinxului care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]