286 matches
-
simți chemare Iubirea pârjolitoare... Să nu-ți dea inima brânci Să te uiți la babalâci Că-au placă-n loc de dinți Și n-au locuri printre sfinți Nici socrii și nici părinți Nici neveste cu lipici Bani au la chimir pe sponci Sunt falimentari în bănci Neveste cu hibe multe Mai boite și mai slute N-au nici dor, nici jar în vatră Și nici pensie privată Iubirea li s-a răcit Strânsu-n brațe le-a slăbit Și poftele le-
DESTRĂBĂLARE AMÂNATĂ...(PARODIE DUPĂ M.R.P.) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Destrabalare_amanata_parodie_dupa_m_r_p_.html [Corola-blog/BlogPost/348974_a_350303]
-
Cămașă-n platcă și ițari, Pentru țăran făcu tot ea, Și pieptăraș cusut cu lână Dar parcă mai lipsea ceva...... Căci ,în picioare, nu aveau, Decât obiele de -ncălțat, Și-atunci, țăranul priceput, De opinci ,el s-a apucat. Și chimir lat, din piele groasă, Cu multe buzunare Făcu țăranu și îl puse, Să-i țină cald la șale. Și ce-a ieșit? Vedeți și voi: Costumul nostru popular Cum nu găsești în altă parte; Dar n-a fost oare în
CUM S-A NĂSCUT COSTUMUL POPULAR de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1494771533.html [Corola-blog/BlogPost/374060_a_375389]
-
citat; ,,Portul de aici e unic în Banat. Femeile poartă oprege dinainte, și dinapoi, cămașă de bumbac cu râuri roșii și negri, încingându-se cu brăciri mult împodobite cu ciucuri de diferite culori. Bărbații se încing cu cureauă, brăciri sau chimir. Iarna poartă cojoc sau burcă frumos împodobită și de la opincă în sus obielele negre cu alb sunt înfășurate cu curele obicei moștenit încă de la romani.” De acum începe portul internațional care a luat locul celui din bătrâni. Referință Bibliografică: ALTE
ALTE CATEGORII DE MESERIAŞI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 667 din 28 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Alte_categorii_de_meseriasi_din_coronin_mihai_leonte_1351406716.html [Corola-blog/BlogPost/346549_a_347878]
-
cu migală... strămoși ai dumitale, Ajuns-am vremuri ce ni-s șterse, cultura ni-i o proastă Căci tipărește doar mințiri, ștersuri și doar taclale. Crezut-au cărturarii noștri asemeni rest de vreme Când prostul va conduce astăzi știința din chimir? De-ar fi prezis potopul grabnic, trezit-au mai devreme Toți sfinții ce-au găsit hodina... în cultul cimitir. Referință Bibliografică: IMPERII DE SLUGARNICI / Ciprian Antoche : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2230, Anul VII, 07 februarie 2017. Drepturi de
IMPERII DE SLUGARNICI de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 by http://confluente.ro/ciprian_antoche_1486448156.html [Corola-blog/BlogPost/383467_a_384796]
-
miște ușor prin aer, semn că tata gesticula, nu putea să rostească o vorbă fără a arăta cu mâna “ce și cum” chiar și așa, în întuneric. Eram eu mic pe când el era o cruce de flăcău, înalt, lat, cu chimir la brâu, mereu cu biciul în mână. Avea doi cai de ziceai că sunt zmei, ieșeau scântei de sub copitele lor când trecea Tache cu căruța pe stradă, el în picioare, ținea hățurile cu o mână, învârtea biciul cu cealaltă, chiuia
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gdyuxsnumf_1412321922.html [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
legată de suian cu o sfoară lungă, se plimba prin iarbă și alegea numai vârfurile înspicate de mohor, nea Tache era ca un băț învelit în haine, cocârjat, frânt de la mijloc, înfășurat cu un brâu de cânepă peste care avea chimirul din piele, probabil că fără el i-ar fi căzut trupul în iarbă și picioarele ar fi început să umble bezmetice, nea Tache se ținea cu o mână de cotigă și cu cealaltă încerca să taie iarbă cu o coasă
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gdyuxsnumf_1412321922.html [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
față, nu l-am văzut niciodată cu noi la masă în vara aia, cred că ne lăsa nouă totul, mama era mai tot timpul lângă icoane, făcând cruci, oamenii prin sat păreau morocănoși, supărați, numai Tache, cu o mână la chimir și cu biciul în cealaltă privea de sus, ca vătafii... Într-o noapte fără lună venea de la crâșmă, crâșma lu’ nea Ilie, vecinu’ lu’ Tache, Stoian. Mai-mai să dea peste căruța oprită pe cărare, lângă poartă. - Care ești, mă? A
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gdyuxsnumf_1412321922.html [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
uneltele celor care, ocazional, tăbăceau pieile, croiau cojoacele sau aveau piuă de făcut pănură pentru sumane. Tata, când a venit după mama la Udești purta costum național, cu bundiță și pălărie sau căciulă brumărie. Întrebat de ce a renunțat la ițari, chimir și celelalte ne-a spus că nu se mai fabricau. Mama era din familia Camilarilor, cu oameni fruntași, veniți aici din Maramureș, O necăjeam că e abalfabetă, și ne miram cum poate avea un văr scriitor, membru de nu știam
IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/constantin_t_ciubotaru_1489051623.html [Corola-blog/BlogPost/354954_a_356283]
-
VREMI ! JURAM, PE SLAVĂ LUI BRÂNCUȘI, PE RĂSĂRITUL CEL DE SUS, SĂ REÎNVIEM DIN NOU POPORUL PRIN CRUCEA BLÂNDULUI IISUS ! JURAM, PE CODRU’ ATÂT DE VERDE, PE LUMINIȚA MINȚI, PE CEI CE GLIA O LUCREAZĂ CU DOINA SFÂNTĂ PRINSĂ LA CHIMIR ! JURAM, PE CRUCI, PE RĂSĂRITURI, PE TOT CE-NVEȘMÂNTEAZĂ GLIA, PE TOT NORODUL REÎNFRĂȚIT, MARTIRI ȘI MĂRTURISITORI, PE VOI ! JURAM PE DULCEA BUCOVINA, SĂ N-AVEM PE PAMANT HODINA, PÂNĂ CE HOTARUL STAMOȘESC NU VA CUPRINDE ȘI SFÂNTĂ BASARABIE MARTIRA ! JURAM
LEGĂMÂNT DE NEAM ŞI CREDINŢĂ – CREZUL ROMÂNILOR PENTRU ROMÂNIA UNITĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452517183.html [Corola-blog/BlogPost/370273_a_371602]
-
e nimica... El vrea mâncare, nu e vinovat ! Peisaje s-admirați în siguranță cu „ochii-n patru”, hai să vă plimbați. Avem păduri, poieni pentru vacanță dar și poteci, cu groază s-alergați ! Ce legi fac cei cu euro-n chimir ?! Destule cruci sunt rupte la-ntâmplare ! Nici morții n-au odihnă-n cimitir dac-ai aprins banala lumânare ! Să-ntineriți ... vă dăm și tratament... Legiuitorii-o să vă crească pulsul, cu iepuri concurați într-un moment atunci când vă apare-n
GHICEȘTE STAȚIUNEA de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1465492904.html [Corola-blog/BlogPost/352637_a_353966]
-
sunt fermecate, ca și cămașa pe care o porți. Te apără de orice lovituri. - Iar tu, drăguțule, ai mantaua care te face nevăzut. - Ai uitat de caseta cu nisip fermecat și cornul dăruit de împăratul Nisipurilor? - Sunt aici, drăguțule, la chimir, ca și piatra transparentă și scoica albastră sidefie, toate le poartă băiatul la brâul ăsta lat. Și se bătu fălos pe cingătoarea lată ce-i cuprindea mijlocul. - Păi, atunci, de ce te mai plângi atâta ca o babă, domnule voinic? - De
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1423776427.html [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
Marian Octavian aka Franke, vine din Bacău și face parte din trupa locală de breakdance, Freakquency. Și pentru că fiecărui campion îi stă bine cu o centură pe măsură, am profitat de tradiția românească, iar Franke a primit drept centura un chimir autentic românesc. Pe langă battle-urile pline de carismă, atmosfera la Red Bull BC One Cypher România a fost întreținută de MC K2nel, DJ Raffu, Dragonu & Flou Rege, dar și o demonstrație inedită a Calusărilor de la Craiova care a reușit să
Franke este campionul naţional la breakdance by http://www.zilesinopti.ro/articole/2247/franke-este-campionul-national-la-breakdance [Corola-blog/BlogPost/99525_a_100817]
-
undeva în mijlocul satului cu pânzele pictate întinse pentru a fi văzute de trecători, se afla în trecere prin acel loc o fată foarte frumoasă, însoțită de un om ce părea bogat, după ceea ce se vedea prin straiele sale pricopsite și chimirul său lat și împodobit cu nestemate în care se întrezăreau, într-o pungă mare, o mulțime de bani. Nerun nu vânduse mai nimic în acea zi, dar văzând o fată așa de frumoasă care-i admira rezultatul creației sale, deveni
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1413789351.html [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
frumoși, iubiți de fete. Început-au cavalcada, când la trap, când la galop, doi rămas-au fermi în cursă, pentru miza pusă-n joc. În aplauze primit-a, premiul ce l-a câștigat, un ștergar, Agheasma Mare, calul ș-un chimir ornamentat. Se-ncinsese chiar o horă, când o fată a dispărut... o săltase-n șa iubitul făcându-se nevăzut. Referință Bibliografică: VISURI PLACUTE / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 165, Anul I, 14 iunie 2011. Drepturi de Autor
VISURI PLACUTE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/Visuri_placute.html [Corola-blog/BlogPost/367137_a_368466]
-
ale secolului al douăzecilea, să altereze, în cea mai mare parte a zonei, atât portul cât și obiceiurile însă din inimile lor, în zilele de sărbătoare, renaște tot trecutul pe care îl lasă într-o odihnă binemeritată, peste an. 2. Chimirul, rost al voiniciei Știm că bărbații munților, din Țara Moților, și-au prins mijlocul trupului, precum brâul Carpaților, cu o cingătoare a vieții, împletită cu pădurile și apele care șerpuiau și încă mai șerpuiesc pe cărările ce i-au dus
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
Moților, și-au prins mijlocul trupului, precum brâul Carpaților, cu o cingătoare a vieții, împletită cu pădurile și apele care șerpuiau și încă mai șerpuiesc pe cărările ce i-au dus și îi duc mereu spre locurile tăinuite ale străbunilor. Chimirul (brâul) le-a dat întotdeauna încrederea vigurozității, le-a conturat mijlocul, iar brațelor lor puternice le-a dat trăinicia în pieptul în care inima le bătea în ritmul vitejilor acelora de demult, și le-a umblat, pe-acolo pe unde
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
migală, în cingătoarea trupului, stelele universului, dar și linii șerpuinde, imaginând în taină văile udate de apele izvorâte din muntele frate, locul mitic al inițierii fiindului lui teluric, ca viteaz și nemuritor, ca bărbat și apărător de neam. Brâul sau chimirul cuprindea cămașa albă, semn al purității și a legării profunde de sacrificiul Domnului, cu broderie, cu arnici și mătase, cu ornamente florale, să amintească celor ce o îmbrăcau că lumea este însăși natura lui Dumnezeu, dar și cu figuri geometrice
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
dar și cu figuri geometrice, ca niște zămisliri tainice ale unei lumi ce urma să renască, iertat prin mântuire de păcatul în care căzuse primul bărbat al Pământului. Ea se așeza chipeș pe trupul bărbatului și îi dădea voinicia, taina chimirului era tocmai încingerea mijlocului, a vieții care circula în trup prin sânge. Cu cât cămașa era mai scurtă, cu atât chimirul era mai lat, pentru a proteja și susține, la diversele acțiuni ale moțului, trupul zvelt. Astăzi, chimirul se poartă
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
în care căzuse primul bărbat al Pământului. Ea se așeza chipeș pe trupul bărbatului și îi dădea voinicia, taina chimirului era tocmai încingerea mijlocului, a vieții care circula în trup prin sânge. Cu cât cămașa era mai scurtă, cu atât chimirul era mai lat, pentru a proteja și susține, la diversele acțiuni ale moțului, trupul zvelt. Astăzi, chimirul se poartă mai rar, doar la muncile din gospodăria omului sau la câmp, protejându-i pe oșeni în muncile lor de la munte. În
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
voinicia, taina chimirului era tocmai încingerea mijlocului, a vieții care circula în trup prin sânge. Cu cât cămașa era mai scurtă, cu atât chimirul era mai lat, pentru a proteja și susține, la diversele acțiuni ale moțului, trupul zvelt. Astăzi, chimirul se poartă mai rar, doar la muncile din gospodăria omului sau la câmp, protejându-i pe oșeni în muncile lor de la munte. În drumul meu, trecând prin Târșolț, Cămărzana, Lechința și apoi Gherța am tot văzut oșeni în mândrul port
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
mai rar, doar la muncile din gospodăria omului sau la câmp, protejându-i pe oșeni în muncile lor de la munte. În drumul meu, trecând prin Târșolț, Cămărzana, Lechința și apoi Gherța am tot văzut oșeni în mândrul port al dacilor. Chimirul lor, indiferent de momentul când se cădea să fie purtat, atrăgea atenția, prin prezența unei teci special construite. Această teacă adăpostea cuțitul, al cărui mâner din os sau lemn era observat de la distanță. Cuțitul era folosit de locuitorii din Țara
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
al oamenilor munților și numai în cazul în care acesta le-ar fi fost ofensat. Sunt atât de molcomi și de pacifiști încât niciodată nu ai să-i vezi ripostând fără motiv. La arma pe care o au întotdeauna la chimir, ei nu recurg decât în cazuri speciale, mi-a spus blând un bătrân al locului. Și tot el mi-a recitat două versuri dintr-o ”țâpuritură(5) bătrânească”, lămurind parcă și mai mult portul acestei arme și atitudinea valahului din
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
partea sacră a trupului care revigora prin puterea de mișcare a viteazului. Semn al vigurozității și potenței, cultul cingătorii mijlocului a jucat un rol important în întruparea voiniciei, a tânărului care se definea prin vitejie și mlădiere a trupului. Cingătoarea (chimirul) dădea căldura constantă mijlocului și elementelor constructive ale spatelui voinicului, apăra abdomenul de atacuri neprevăzute, tocmai datorită lățimii acesteia. Brâul era bariera morții, el strângea măruntaiele: Mațele că-și aduna, / Cu brâu lat se încingea, / Mijlocelul că-și strângea”(8
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
viața până la lămurirea neînțelegerilor, după care sufletul i se desprindea și înălța la ceruri. Brâul era curcubeul lui Dumnezeu și, poate, de aceea bărbatul din Țara Moților a crezut mereu că trupul lui este parte din crestele munților. ”No, fără chimir mă simt un om slab, căzut în genunchi”, îmi zise la un moment dat un locuitor din Țara Zarandului: ”și fără el nu-mi pot purta cuțâtul, care mi-i drag, că mă ajută la multe trebi”. Și omul avea
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
de semnele neînțelese ale spiritului care căuta să-i domine sufletul. Numit în unele zone și șerpar, brâul conducea spre ceea ce ar fi putut aduce cu acea pasăre răpitoare, asemănătoare acvilei, cu spatele de culoare brună, ca și a culorii chimirului și care vânează șerpii de pe cărările văilor. Motivul legăturii cu un obiect simbolic, pentru dominarea unei ființe, se regăsește și azi în imaginarul tradițional, cu variații de la o categorie folclorică la alta. Sinonime ale acestei cingători, ce încorseta mijlocul și
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]