316 matches
-
înrourează.... GLEZNE Ce scurtuțe piciorușele vrabiei - o picătură de rouă i-ajunge la glezne. MILA 23 Fluturând din vâslă lipoveanul apără de pelicani peștele din barcă. AȚIPIT Fluture ațipit se plimbă cu ușa închisă - deschisă a căminului cultural. MONASTICĂ Spre chindie, bătăile de toacă ale monahinei și cele de ciocan ale tinichigiului ce potrivește tabla pe acoperișul mănăstirii. POCNET DIN DEGETE Odată un pocnet din degete mă duse la gândul că în sfârșit Arhimede găsise punctul de sprijin eu însă nefiind
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/6733_a_8058]
-
lucrurile pentru că erau bune și frumoase erau bune și frumoase pentru că le doream le împrumutam, le schimbam, le trimiteam de-acasă să pască depărtările și era așa de bine și cald, fericirea era posibilă pe-atunci trecea pragul casei la chindii și noi comunicam unii cu alții așa cum comunică apele în mare. Apoi a trebuit să ne întoarcem la lucruri să le despuiem de forme să le jefuim de conținut să le ridicăm ca piei de oaie în proțap să le
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
află în registrul colocvial-argotic, dar multe cuvinte și expresii pătrund din aceasta în uzul curent. Sînt, mai întîi, substantivele care desemnează fenomenul însuși, în globalitatea sa: petrecere, chef, bairam, paranghelie, chiolhan, chiloman, zaiafet, banchet, ceai, soir, party, chermesă, partuză, iureș, chindie, băută, beție etc. Există apoi verbele - a petrece, a chefui, a benchetui etc. - , precum și determinanții caracteristici; cheful, de pildă, e în adeseori monstru: „Crede că de fiecare dată vin de la un chef monstru” ( G. Arion, 1985); “cheful monstru al sfîrșitului
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
Discoteca Millenium, unde motocicliștii vor tăia lanțuri cu drujba și se vor bate, pe bune”, EZ 14.12.1999; „servicii complete de catering pentru evenimente, cocktail-uri, party-uri și aniversări”, ebony.ro). Pentru alți termeni - familiar-argotici: ceai, balamuc, anarhie, iureș, chindie - etimologia nu e semnificativă, pentru că sensul de „petrecere” apare ca o inovație recentă și adesea efemeră. Între unii din termenii citați diferențele semantice și stilistice sînt destul de mari; evident, un party nu este neapărat un chiolhan; un ceai nu este
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
neapărat un chiolhan; un ceai nu este numai o băută, o chermesă nu e o partuză ș.a.m.d. Moda limbajului juvenil poate însă crea sinonimii ad-hoc, prin exacerbarea frecvenței în uz a câte unui termen. Astfel, seria soir - ceai - chindie - bairam - party oferă cîteva repere pentru plasarea unui discurs juvenil de-a lungul mai multor decenii. Nu sînt foarte sigură de raportul dintre ultimele elemente citate și succesiunea generațiilor mai noi; cuvîntul ceai mi se pare însă un exemplu cert
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
Spania). De pe coperta a IV-a, ne întâmpină, cu câte un surâs, dintr-o fotografie de pus în rama inimii, Doamna Maria Toacă (zâmbet dulce-amar, încercănat de doruri neostoite) și Doamna Doina Cernica (surâs blajin, ca azima încă aburind în chindia vârstei de aur). În dreapta fotografiei, fiecare dintre autoarele menționate semnează câte două mărturisiri, pe cât de succinte, pe atât de expresive și răscolitoare. Jurnaliste și scriitoare de certă amplitudine intelectuală, cu vocația Cuvântului care zidește (nu a celui care năruiește!), personalități
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
takamanohara sahara din cerul ghurii ha sanesashi stăpâna șarpele priveghi acana solitarios auguri. La a șaptea din rocade nufărul de aur cade pragul peșterii trecând fiu în tot sicriu mormânt. O încalț cu tropi înalți pe piciorul labradorul golffiord până-n chindie rul ciorap/palinodie pupă naos din omphalos o înconjur cu versete încă nins al sânilor vârf cu dor răznit prin nori îl înmied cu odelete pe subt pleoape la agape trec mâțanii neagră salba ritmuri din magia albă îngenunchi precum
Lied sobol în si bemol by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/13160_a_14485]
-
moroi, de strigoi, de pricolici, de iazme și iele! Sufletul meu, rătăcit de iubire va răsări odată cu soarele. Voi lua prânzul mic cu zorelele, prânzul mare cu anemonele, la amiază voi sta cu gladiolele, la cină nu voi merge, la chindii voi dansa cu nuferii Supremului Mag! Tu, Hod, zeul orb al iernii din mine, mă vezi? Cum de te-ai întovărășit cu Loki, înșelătorul, si mi-ai ucis pe Balder, zeul luminii și al bunătății în prag? Și voi pleca
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
moroi, de strigoi, de pricolici, de iazme și iele! Sufletul meu, rătăcit de iubire va răsări odată cu soarele. Voi lua prânzul mic cu zorelele, prânzul mare cu anemonele, la amiază voi sta cu gladiolele, la cină nu voi merge, la chindii voi dansa cu nuferii Supremului Mag! Tu, Hod, zeul orb al iernii din mine, mă vezi? Cum de te-ai întovărășit cu Loki, înșelătorul, si mi-ai ucis pe Balder, zeul luminii și al bunătății în prag? Și voi pleca
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
parte a vechilor ziduri și subsolul - fiind construită de Mircea cel Bătrân. Domnitorii care i-au urmat au adăugat și alte construcții, au renovat sau le-au extins pe cele existente; în timpul domniei lui Vlad Țepeș a fost construit Turnul Chindiei (în imagine), cu o înălțime de 27 m și care poate fi admirat și astăzi. Un alt obiectiv cu totul special pentru turiștii care ajung în această zonă îl constituie Mănăstirea Dealu, ridicată de Radu cel Mare și zugrăvită de
Agenda2003-50-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281838_a_283167]
-
ni se cerea un anumit fel de muzică. La biserici nu s-a putut cânta atunci, abia după aceea, după Revoluție. Mie îmi plac prelucrările românești. De exemplu, «Ana Lugojana» de Ion Vidu este o piesă de mare succes. Sau «Chindia» de Alexandru Pașcanu, pe care am avut-o în repertoriu foarte mulți ani“, povestește Flóra Tóth. Verona din Dacia Verona Botiș cântă la Carmina Dacica încă de la primele repetiții, de la constituire. „La început au fost 12 persoane, apoi, treptat-treptat, componența
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
ce-i lașaseră "frații" în străchinele din jur acoperite cu talere de lemn și cu cîte un pietroi deasupra să nu dea peste ele jivinele pădurii, cît rămîne el singur acolo. De obicei îl duc dimineață și-l aduc pe la chindie, cînd bate toaca. Fusese că un făcut: în ciuda programului vechi și riguros, îl uitaseră pe orb în pădure și, ocupați de pregătirea gospodăreasca a Paștilor, nu-și mai aduseseră aminte de el. Noroc cu Sofronie. Călugărul mai tînăr, care avea
Tehnici si tehnici by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17719_a_19044]
-
a sensurilor cuvîntului seară ar fi chiar cea a trăsăturilor atribuite de modurile tipice de petrecere a timpului. în această privință, cred că merită să fie făcută deocamdată o observație de actualitate: un sinonim parțial, învechit și popular, al serii - chindie - (de origine turcă), a reintrat în uzul colocvial, pentru a desemna o tipică petrecere tinerească. E vorba probabil de o substituție, cu intenție stilistică, a termenilor moderni banalizați (serată, soarea) - printr-un sinonim ceva mai "balcanic" (cf. și paranghelie).
Seara by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15953_a_17278]
-
Reflex ce iscă-n zori un tainic teatru. Se-ntîmplă tot, nimic nu ne-amintim În aste cabinete cristaline, Precum rabini fantastici, tomuri fine, Din dreapta înspre stînga urmărim. Claudius, rege de o zi, visat, Că-i vis nu a simțit pînă-n chindia Cînd un actor pe scenă mișelia Cu artă silențioasă i-a jucat. Ciudat e că sînt visuri, că-s oglinzi, Că simplul și tocitul repertoriu De zi cu zi include iluzoriul, Profundul univers urzit de-oglinzi. Și m-am gîndit
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]
-
Acasa > Versuri > Farmec > CONCERT ÎN LA MINOR Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului CONCERT ÎN LA MINOR Să fi fost după chindie, Când prin papură, ușor, A plutit o armonie, Era, cred, în La minor. Apoi alta și-ncă una, Nuferii au tresărit Clătinând în valuri luna Palidă în răsărit. Și-n lumina mișcătoare, Cu ochi mari, ca de strigoi, S-au
CONCERT ÎN LA MINOR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382746_a_384075]
-
Petru Jipa, publicat în Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017. Când se răstoarnă marea în vene Și picură prin sângele ce sunt, Ai grijă, ai grijă, iubită La fulgerul ce scapără cuvânt. Dintr-o plăcere de vers Scurg pe chindie neînțeles Și așez pe hârtie Sângele ce mă învie. O, atunci și atunci, Când se răstoarnă marea în tuci Țipătul se clocotește În marea năvalnică ce o definește. Nimic nu trece... Doar marea trece prin paharul cu apă rece Ce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
trece prin paharul cu apă rece Ce scapără vânt, cât sunt. Citește mai mult Când se răstoarnă marea în veneși picură prin sângele ce sunt,Ai grijă, ai grijă, iubităLa fulgerul ce scapără cuvânt.Dintr-o plăcere de versScurg pe chindie neînțelesși așez pe hârtieSângele ce mă învie.O, atunci și atunci,Când se răstoarnă marea în tucițipătul se clocoteșteîn marea năvalnică ce o definește.Nimic nu trece...Doar marea trece prin paharul cu apă receCe scapără vânt, cât sunt.... XIV
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
câțiva miei! E mâine ziua de Florii, În zarzări florile-și fac loc, Din drum vin glasuri de copii Și-o pasăre c-un pai în cioc. Se-nalță-n soare colțul crud, Frumos e satul și curat, Iar în chindie se aud, În turn, trei clopote cum bat. Referință Bibliografică: E MÂINE ZIUA DE FLORII / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1937, Anul VI, 20 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
E MÂINE ZIUA DE FLORII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381734_a_383063]
-
ne scalda în culori De lumină și căldura, Pe ogor și în cunună! Dă-ne fir de calofir Și sulfină-n loc de spini! Vino iar în asfințit Ochi din aur năvădit! Fii iar viața veșnic vie De la răsărit până-n chindie! Elenă TRIFAN Referință Bibliografica: INVOCAȚIE / Elenă Trifan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1678, Anul V, 05 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elenă Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
INVOCATIE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380197_a_381526]
-
lucrări precum “Tatăl Nostru” - Paul Simon, “Preamărită Fecioara” - Teodor Zgureanu; Valențele spirituale și tehnice ale corului s-au făcut remarcate în rezolvarea unor aspecte deosebit de pretențioase din lucrări precum “Miorița” de Petre Ștefănescu, “Joc din Oaș” de Mihai Moldovan, sau “Chindia” de Alexandru Pașcanu. Un moment de puternică transcendere l-a constituit în cadrul Concertului Pascal, lucrarea “Despre Pace” a compozitoarei Irina Odăgescu- Țuțuianu, o ruga închinată de către maestrul Jean Lupu și Corul “Symbol”, celor aflați în tensiuni și suferințe, în preajma
?Prin sunet c?tre lumin?? by R?zvan Rados () [Corola-journal/Journalistic/84038_a_85363]
-
cu conținut religios: Preamărită Fecioară de Theodor Zgureanu (prezentată în primă audiție, cu aceeași talentată solistă) și Tatăl nostru de Paul Simon (în primă audiție absolută). În continuare au fost interpretate câteva lucrări inspirate din folclorul românesc: Miorița de Petre Ștefănescu, Chindia de Alexandru Pașcanu și Joc din Oaș de Mihai Moldovan. Ele au evidențiat plenar calitățile expresive și virtuozitatea artiștilor. Verva și entuziasmul tinerilor muzicieni au fascinat publicul și în cântecul mexican La cucaracha (în aranjamentul lui M. Drey), unde corul
Corul Symbol la Ateneu by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84049_a_85374]
-
în circulație, cu anumite schimbări de sens, de limbajul familiar-argotic. La fel s-a întîmplat, de altfel, cu alte cuvinte vechi și populare, păstrate și transmise de literatură, dar foarte probabil și de graiuri, și refolosite de argou: ogeac, bidiviu, chindie etc. În Dicționarul Academiei (Dicționarul limbii române, Tomul I, A-B, 1913), substantivul acaret apare înregistrat cu sensul "clădiri și obiecte cari se țin de o proprietate". Primul citat este chiar dintr-un text juridic (din culegerea de pravile alcătuită
Acaret by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7997_a_9322]
-
investiții în infrastructură și surse atrase. Realizarea obiectivelor propuse impune o strategie care va cuprinde: diversificarea servicilor și îmbunătățirea acestora, în conformitate cu standardul ISO 9001 și normele internaționale, reducerea costurilor servicilor, dezvoltarea prin noi investiții, modernizări și extinderi. VALI CORDUNEANU Turnul Chindiei l De unde-i vine numele După ce Paul de Alep a vizitat (1654) Cetatea Domnească de la Târgoviște el a amintit de turnul de piatră „care ne-a uimit prin înălțimea lui; acolo se află orologiul orașului și acolo stau de strajă
Agenda2005-50-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284499_a_285828]
-
Alep a vizitat (1654) Cetatea Domnească de la Târgoviște el a amintit de turnul de piatră „care ne-a uimit prin înălțimea lui; acolo se află orologiul orașului și acolo stau de strajă mai mulți paznici”. Este vorba, desigur, de Turnul Chindiei construit pe vremea lui Vlad Țepeș, în a doua jumătate a secolului al XV-lea, care servea atunci ca punct de observație și de pază asupra cetății și a împrejurimilor; a fost folosit și ca închisoare. Înalt de 47 de
Agenda2005-50-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284499_a_285828]
-
doua jumătate a secolului al XV-lea, care servea atunci ca punct de observație și de pază asupra cetății și a împrejurimilor; a fost folosit și ca închisoare. Înalt de 47 de metri și cu diametrul de 9 metri, Turnul Chindiei a suferit de-a lungul timpului o serie de intervenții, forma sa actuală fiind rezultatul unor refaceri în stil neogotic, realizate la mijlocul veacului al XIX-lea. De ce Turnul Chindiei? Pentru că de la înălțimea turnului se anunțau orele zilei, iar către asfințitul
Agenda2005-50-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284499_a_285828]