82 matches
-
dar mai există și un alt simț asociat cu această percepție. Este vorba de chinestezie, simțul mișcării sau al tensiunilor din tendoane, articulații și mușchi. De regulă, noi nu suntem conștienți de senzațiile pe care le primim de la simțul nostru chinestezic, întrucât îl folosim încontinuu. Presupun totuși că dacă ar dispărea brusc, am deveni conștienți de această absență. De altfel, nu au fost puțini subiecții care au confirmat acest lucru, spunând că au fost conștienți de dispariția senzațiilor fizice asociate cu
POVESTE TRISTĂ DE AMOR CU AMURG DE MOARTE ÎN PRAG DE SEARĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1462570395.html [Corola-blog/BlogPost/381401_a_382730]
-
VOCABULARUL SPECIFIC PENTRU ULEIUL DE MĂSLINE Amar: gust caracteristic uleiului obținut din măsline verzi sau în stadiul de pârguială. Poate fi mai mult sau mai puțin plăcut, în funcție de intensitate. Aspru: senzație caracteristică anumitor uleiuri a căror degustare provoacă o reacție chinestezică buco-tactilă de astringență. Castravete: aroma uleiului care se produce în urma unei condiționări ermetice prelungite în mod excesiv, în special în recipiente de tinichea, și care este atribuită formării a 2-6 nonadienal. Copt sau ars: aromă caracteristică a uleiurilor, care provine
jrc1835as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86985_a_87772]
-
indicate în normele menționate anterior, disponibilitatea mijloacelor necesare și selecția grupului de degustători, fiecare dintre ei trebuie să miroase, apoi să deguste 7 uleiul supus examinării, aflat în paharul de degustat, pentru a putea analiza percepțiile olfactive, gustative, tactile și chinestezice cu ajutorul fișei din figura 2, pe care trebuie să noteze prezența și valoarea pe care o atribuie intensității acestor percepții. În continuare, trebuie să treacă la faza de notare a calității uleiului. 10.1. Utilizarea fișei de la fig. 2 (descrierea
jrc1835as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86985_a_87772]
-
diferențe ușoare între stimuli. În franceză, acest termen este diferit de termenul "sensibilitate", care nu se referă la nivelul aptitudinii. Degustare (subst.): operațiune care constă în a percepe, analiza și judeca caracteristicile organoleptice și, în special, caracteristicile gustativ-olfactive, tactile și chinestezice ale unui produs alimentar. Acceptare (subst.): act ce constă, pentru un individ sau o populație, în primirea favorabilă a unui produs. Armonie (subst.): calitatea unui produs care provoacă o senzație generală plăcută. Această senzație este datorată percepției constituenților unui produs
jrc1835as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86985_a_87772]
-
ce constă, pentru un individ sau o populație, în primirea favorabilă a unui produs. Armonie (subst.): calitatea unui produs care provoacă o senzație generală plăcută. Această senzație este datorată percepției constituenților unui produs sub formă de stimuli gustativo-olfactivi, tactili și chinestezici, având în vedere raporturile lor de concentrație adecvate Acceptabilitate (subst.): starea unui produs primit în mod favorabil de un individ sau o populație, în funcție de proprietățile sale organoleptice. Discriminare (subst.): diferențiere calitativă și/sau cantitativă între doi sau mai mulți stimuli
jrc1835as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86985_a_87772]
-
de produse precum anumite taninuri (de exemplu, taninurile kaki și taninuri ale porumbei); (b) califică proprietatea substanțelor pure sau a amestecurilor care produc această senzație. Substantivul corespunzător este astringență. Aromă (subst.): prin aromă se înțelege ansamblul percepțiilor stimulilor gustativo-olfactivi, tactili, chinestezici care permit unui subiect să identifice un produs alimentar și să stabilească un criteriu, la diferite nivele, favorabil sau defavorabil privind produsul în cauză. Savoare (subst.): (a) senzații percepute de papilele gustative atunci când sunt stimulate de anumite substanțe solubile; (b
jrc1835as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86985_a_87772]
-
e cum crede toată lumea produsul unei culturi, ci, înainte de orice, expresia unei sensibilități originale, un creator care se caută pe sine comentînd pe alții. E. Lovinescu vorbind de vocația sa critică, în sensul de mai înainte, indica izvorul misterios, stările chinestezice din care pornesc toate construcțiile sale critice și ideologice. Exagerînd în sensul impresioniștilor, Lovinescu tinde de fapt să destrame concluzia după care, atunci ca și acum, criticul nu e, în cel mai fericit caz, decît fructul unui sistem ideologic, un
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
cunoaștere, saltul din imperiul imagisticului în cel al constructivității conceptuale, pe care îl va realiza gândirea. Reprezentările ca produse finale ale procesului de reprezentare există într-o mare diversitate. După analizatorul dominant în furnizarea informațiilor, delimităm reprezentări vizuale, auditive și chinestezice. După gradul de generalitate, reprezentările pot fi generale sau individuale. În fine, după natura operațiilor care stau la baza elaborării lor, delimităm reprezentările reproductive și reprezentările anticipative. Reprezentarea reflectă însușiri concret intuitive, dar ea realizează această reflectare în absența obiectului
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
săracă în conținut, întrucât reține doar însușirile caracteristice și relevante, sunt reprezentate însușirile principale și sunt omise cele de detaliu. Conținutul informațional al reprezentării are o importanță majoră, deoarece valorifică experiența perceptivă. Drept urmare, putem vorbi despre reprezentări vizuale, auditive sau chinestezice. La fel se întâmplă și cu formele complexe ale percepției, care se regăsesc în reprezentările corespunzătoare: reprezentarea spațiului, timpului, mișcării. În concluzie, în procesul reflectării reprezentarea realizează o selecție de însușiri concret intuitive din masa de experiențe perceptive. Deci, reflectarea
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
capacitățile coordinative, adaptabilitatea și rezolvarea eficientă a unor situații motrice variabile și neprevăzute, atracția pentru activitatea în condiții de adversitate, spiritul competitiv, manifestarea ca lider, predilecția pentru lucrul în echipă, capacitatea de cooperare, inițiativă, creativitatea, atenția concentrată sau distributivă, simțul chinestezic deosebit, curajul, dârzenia, perseverența, altruismul, atitudinea de fair-play, sunt, de asemenea, caracteristici care valorizate de elev cu ajutorul profesorului, îl pot orienta spre o opțiune profesională corectă. Pentru a fi eficient și în acest plan al acțiunii educaționale, profesorul de educație
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3014]
-
pentru știință sunt: aptitudinea matematică; aptitudinea verbală; aptitudinea spațială. Aptitudinile speciale pentru tehnică sunt: abilități senzo-motrice; abilități perceptiv-spațiale; vizualizare mintală. Exemple de abilități senzo-motrice: acuitate vizuală, acuitate auditivă, acuitate tactilă, forță, viteză de reacție, precizie în mișcări, dexteritate manuală, memorie chinestezică. Abilități perceptiv-spațiale: spirit de observație, percepție spațială, reprezentare spațială. Vizualizarea mintală se referă la nivelul ridicat al manipulării de imagini mintale. Aptitudinile pentru artă sunt de o varietate largă, specifice fiecărei arte: muzică, poezie, proză, pictură, sculptură, arhitectură, teatru, coregrafie
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
din mai multe elemente, cu pondere variabilă pentru fiecare activitate. Aceste elemente se pot grupa în patru categorii: senzoriale (acuitatea vizuală, auditivă, etc.); psihomotrice (dexteritatea manuală, coordonarea vizualo-tactilă, etc.); intelectuale (inteligența, imaginația, memoria, etc.) fizice (forța fizică, rezistența fizică, memoria chinestezică, etc.) În ceea ce privește gradul de implicare a inteligenței, acesta este diferit în funcție de domeniul de creație. Este foarte mare pentru creația științifică și matematică (pragul minim al IQ este de 120), mare pentru creația tehnică sau literară (IQ minim de 110) și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
necesită aptitudinile: matematică, verbală și spațială, iar cea tehnică cere aptitudini speciale de tipul: aptitudini perceptiv-spațiale, senzo-motrice și vizualizare mintală. Exemple de abilități senzo-motrice: acuitate vizuală, acuitate auditivă, acuitate tactilă, forță, viteză de reacție, precizie în mișcări, dexteritate manuală, memorie chinestezică. Abilități perceptiv-spațiale: spirit de observație, percepție spațială, reprezentare spațială. Vizualizarea mintală se referă la nivelul ridicat al manipulării de imagini mintale. Aceste aptitudini cerute în tehnică nu sunt la fel solicitate, depinzând de subspecia creativității tehnice (mecanică, chimică, electronică, automatică
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
armonie cu vibrația alimentelor sau a vitaminelor pe care intenționați să le ingerați. CUM SE FACE TESTAREA ENERGETICĂ Puteți Învăța cum se face testarea energetică În cîteva minute, dar pentru a o stăpîni bine trebuie să o includeți În abilitățile chinestezice de care dispuneți, ca și cum ați Învăța să mergeți pe bicicletă. Pe măsură ce veți Învăța pașii de bază ai testării energetice trebuie să Înțelegeți că doar prin practică veți fi capabilă să controlați influențele străine și să vă conectați la diferențele subtile
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
box. Modificările rapide ale sensului alergării, aprecierea direcției, a vitezei, a traiectoriei obiectului aruncat, opririle, întoarcerile bruște ce caracterizează procedeele tehnice sunt rezultatele informațiilor permanente cu punct de plecare receptorii vestibulari (Epuran, M., 1992, pag. 228). Partea periferică a analizatorului chinestezic, odată cu analizatorii vestibular și vizual, se perfecționează, mișcările devin mai precise, coordonarea mai bună, contracțiile inutile, neeconomice se exclud treptat. Timpul și spațiul sunt apreciate mai just. 2.2.3. Parametrii funcționali ai sistemului nervos central Referitor la sistemul nervos
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
de a doua operațiune este înțelegerea deprinderii ce urmează a fi însușită, executată și exersată. Această operațiune presupune recurgerea la analiză, raționament, analogie, sinteză din partea elevului. * memorarea este a treia operațiune. Memorarea presupune reținerea sau stocarea informațiilor teoretice, dar și chinestezice, necesare realizării deprinderilor motrice pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp. * ultima operațiune este aplicarea în practică a cunoștințelor sau exersarea deprinderilor; în aceasta se concretizează cele trei operațiuni. În tabelul nr.5 am prezentat criteriile de
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
activă, colaborarea și interacțiunea încurajatoare din clasă. Criterii Profesorul modelează strategii de comunicare eficiente pentru a transmite ideile și informațiile și pentru a pune întrebări (de ex. monitorizând efectele mesajelor, reformulând idei și făcând conexiuni, folosind indicii vizuale, auditive și chinestezice, fiind sensibili la indiciile nonverbale date sau primite). Profesorul sprijină și extinde exprimarea elevului în vorbire, scris și alte media. Profesorul știe să pună întrebări și să stimuleze discuția în moduri diferite pentru scopuri anume, de ex., verificând înțelegerea elevilor
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
geometrice ο are dificultăți în recunoșterea unor construcții geometrice ο are percepție complexă - spirit de observație ο are capacitate de orientare spațio-temporală 2. Reprezentări ο utilizează fondul de reprezentări de care dispune ο predominant vizuale ο predominant auditive ο predominant chinestezice ο predominant anticipative ο are reprezentări despre mediul înconjurător ο nu are reprezentări despre mediul înconjurător ο are reprezentări despre fenomene naturale ο nu are reprezentări despre fenomene naturale ο are reprezentări despre fenomene sociale (activitatea oamenilor) ο are reprezentări
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
complex; 3) Îndemânarea în regimul altor calități motrice: îndemânarea în regim de rezistență; îndemânarea în regim de forță. Putem numi cu titlu generic „îndemânarea”: „existența în sistem integrator a acestor factori condiționați de: capacitatea de orientare spațială, capacitatea de analiză chinestezică, lateralitatea, echilibru, precizie, ritm, percepții specializate, ambidextrie.” (Mircea Epuran, 1977; Hirtz, 1981). Îndemânarea, în esență, este o calitate fizico-tehnică complexă. Putem face diferența între un jucător de fotbal îndemânatic și unul înzestrat cu o îndemânare superioară, însă valoarea absolută a
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
dus la concluzia că oamenii se deosebesc simțitor în ceea ce privește puterea de reprezentare vizuală. Dar imaginile nu sunt numai vizuale. Psihologii și esteticienii au făcut numeroase clasificări. Nu există numai imagini "gustative" și "olfactive", ci și imagini termice și de apăsare (chinestezice și tactile). Există apoi importanta distincție dintre imaginile statice și imaginile cinetice (sau dinamice). Imaginile colorate pot întrupa simboluri tradiționale sau personale. Imaginile sinestezice (fără deosebire dacă sunt rezultatul unei anormale constituții psihologice a poetului sau al convenției literare) transpun
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
necesare și alte facilități, mult mai puțin evidente pentru publicul larg. De pildă, dacă semafoarele prevăzute și cu semnalizare sonoră sunt observate de cei mulți, posibilitățile nevăzătorilor de a accesa aparate capabile să transforme stimulii vizuali în stimuli auditivi sau chinestezici pot trece neobservate de către trecători. De asemenea, mediul trebuie să fie astfel amenajat încât să nu conțină surprize, cum ar fi obstacole neanunțate. Când vorbim de mediu, ne referim la tot arealul în care trăiesc și se mișcă aceste persoane
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
cromatice s-a constatat că preșcolarul mic reușește să deosebească și să denumească culorile fundamentale ale spectrului (roșu, galben, verde, albastru), iar începând cu vârsta de 5 ani copilul poate diferenția toate culorile. În același timp, sensibilitatea auditivă, tactilă și chinestezică devin de aproximativ două ori mai fine decât în perioada antepreșcolară. Comparativ cu efectele de câmp sau de centrare, care rămân relativ constante, activitățile perceptive care presupun explorarea configurațiilor și deplasări ale privirii și ale punctelor ei de fixare (centrare
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
unui complex de acțiuni și operații cu cantitățile, sub îndrumarea sistematică a educatoarelor. Copilul percepe însușirile cantitative ale lumii reale prin diferiți analizatori. În procesul de numărare, este activizat atât analizatorul vizual, cât și cel auditiv, cel tactil si cel chinestezic. Copilul nu numără mingile numai cu ochii, el pune mâna pe fiecare minge numarată, percepând concomitent mișcarea mâinii de la o minge la alta si zgomotul produs de deplasarea obiectului dintr-un loc în altul. O data cu formarea reprezentărilor și însușirea cunoștințelor
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
o dezvoltare multilaterală a organismului concretizat în mărirea mobilității articulare, a elasticității musculare și ligamentelor, a dezvoltării vitezei, forței și posibilităților de relaxare, a capacității de a alterna contracția cu relaxarea musculară pe baza unei fine coordonări musculare, dezvoltarea simțului chinestezic. Influența multilaterală asupra organismului duce și la formarea ținutei corecte și determină o bună funcționalitate a aparatului cardiovascular, respirator și a organelor interne. Ele formează o bogată și variată motricitate cursanților, prin modul particular de execuție al acestora în strânsă
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
odinioară și de „îndemânare”) sunt, pe baza experienței motrice dobândite, calități specifice și importante de desfășurare ale proceselor de ghidare ale mișcărilor, respectiv în funcție de situația dată. Pentru o mai bună înțelegere, Hirtz (1985) structurează aceste procese după cum urmează: Prin intermediul însușirii chinestezice de diferențiere, mișcările își primesc „amprenta” specifică și de detaliu, precum și maniera graduală în care trebuie să se manifeste prioritar pe baza informațiilor primite de la propriul corp, respectiv de la mușchi, tendoane și ligamente. Informațiile prioritar de natură optică care înseamnă
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]