115 matches
-
iată săgetatu-i. Grăbește te rog de mă-nviază, Suflete și a mea nădejde, Și-mi întinde a tale brațe, ah! Sufletul meu înfocatu-i, Pieptul iată săgetatu-i. 33 Alergați ah! toți amorii Cu-nfocatele săgeți, 408 {EminescuOpVI 409} Iată pieptul chinuirei, Trageți în el de voiți. Căci a mele tinerețe Stînse-n lacrimi cu suspinuri, Ce mai au de a-mi fi bune Plăsmuite tot spre chinuri. Viața dar vrăjmaș îmi este, Greutăți numai răbdând Și frumseța lumei toate Pentru mine este
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ce ființă mi-ai dat, Ție, mă rog plângând Ca din naltul cer privind Să mă scapi dintr-acest chin, Dintr-acest dor și suspin, Că alt ajutoriu nu găsesc. Ție, dar mă cuceresc, Izbăvește - a ta zidire De-atîta rea chinuire, Căci mi s-au urât trăind, Tot plângând și tot oftând, Mîntuiește-mă de toate, Trimite-mi o scurtă moarte, Curăță-mă din cei vii Că al meu dor tu îl știi. Știi că de când m-am născut Fericire n-am
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ceremonialul bizantin, actualitatea îi conduce spre o modernitate decisă de elite și împărțită cu imperiile vecine. "Fanarioții, scrie în 1980 istoricul român Andrei Pippidi, încercau să instaureze o armonie socială sub egida sultanului, în avantajul celor mai iscusiți intermediari între chinuirea otomană și țările române". Unii analiști consideră că aceștia nu sînt intermediari supuși, ci că ei au conștiința superiorității lor de eleni și că se cred pregătiți să asedieze fortăreața otomană, să și-o însușească. Critica antifanariotă denunță corupția și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a societății cunoașterii. În fine, ca orice carte, și aceasta este victima, expusă public, a limitărilor proprii, care au determinări interioare extrem de greu de anulat, ca și limitări exterioare, multe dintre ele de genul presiunilor concurenței pentru poziționare în confort; chinuirea ideilor ar mai lipsi ca să se ajungă cu adevărat într-un tunel al groazei. Veți constata că atunci când n-a fost timp pentru scriere dedicată exclusiv cărții am apelat la muzeul publicisticii proprii. Am făcut acest recurs atât din nevoia
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
vezi A urca), în timp ce partea de jos constituie o poziție devalorizată pe scara valorilor umane. Strănut Strănutul constituie adesea primul simptom al unei răceli sau al unei alergii. În vis, actul simbolizează cu siguranță o posibilă slăbire, dar mai ales chinuirea energiilor negative. Cel ce visează aruncă ceea ce îl încurcă și îl otrăvește. Străin, necunoscut Personajele necunoscute ce apar în vis sunt adesea reprezentări ale unei fețe ascunse a psihicului. Străinul este partea din umbră, adesea deranjantă sau angoasantă, care există
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
tot ce e de groază, ce e În armonie Cu focul care arde În pieptu-mi sfîșiat. La umbră-n Întunerec, gîndirea-mi se arată, Ca tigrul În pustiuri, o jertfa așteptînd, Și prada Îi e gata... De fulger luminată, Ca valea chinuirei se vede sfngerînd.” Tudor Vianu credea că Gr. Alexandrescu „descrie o configurație, nu un peisaj”, lipsind descrierilor (În proză) elementele sensibile. CÎnd se discută acest aspect sînt citate, de regulă, două pasaje din Memorial de călătorie: unul despre Drăgășani, altul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Întărîtat” și Într-o natură zguduită de o mînie sălbatică. Este faza furioasă, devoratoare a așteptării: „La umbră-n Întunerec, gîndirea-mi se arată, Ca tigrul În pustiuri, o jertfă așteptînd, Și prada Îi e gata... De fulger luminată, Ca valea chinuirei se vede sîngerînd.” Așteptarea stimulează ( În poemul cu același nume) o meditație mai senină și o emoție mai fin caligrafiată. Timpul așteptării e tot noaptea, o noapte fără tăcere: „totul se mișcă”. Simțurile se deschid enorm, urechea aude căderea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și obiectul erotic este aproape În exclusivitate relația dintre slugă și stăpînă (cu varianta tiran). A deveni rob, a căpăta statutul de vasal sentimental este cea dintîi și cea mai nerăbdătoare dorință a Îndrăgostitului: „Stăpîna mea, Încetează A unui rob chinuire... Robește cu biruință A sîmțîrilor ființă... Stăpîna mea, priimește Darul care Îți jărtfește O slugă ce te slăvește... A dedica ființei iubite viața este o dovadă minimă de devotament. Pasiunea Începe astfel cu o probă de vasalitate. Conachi Își pune
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu simțire.” N. Dimanchi, amicul lui Conachi, vede și el „semne Încumplite” În te miri ce. Trecerea unui fluture Îi vestește moartea. Pierzîndu-și amorul, nu-și află fericirea decît În chinurile morții: „Și o am o fericire A muri În chinuire.” Un autor care semnează C.G., inclus În Spitalul Amorului, devine afazic, paralizează la vederea femeii iubite: „CÎnd sînt lîngă tine eu Încremenesc Gura mi-e-ncleștată, nu poci să-ți vorbesc Să-ți descriu simțirea-mi, ce mult te iubesc, Și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
căuta cu ochii sursa. Hingherii își făceau liniștiți treaba, prinzând cu mijloace de o extremă violență un câine vagabond. Colegei mele i s-a făcut rău, am ieșit în grabă din piață, nu înainte de a remarca în apropierea scenei de chinuire a câinelui un grup de tineri de la școala din apropiere care priveau cu ochii mari scena. Am scris o scrisoare primarului, cu rugămintea de a evita expunerea cetățenilor orașului și mai ales a copiilor și tinerilor la astfel de violențe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
comunitate, sunt de natură să invalideze credibilitatea într-o astfel de lege. Aplicarea acestei legi trece prin mentalul comun. Dacă reprezentările sociale ale românilor cu privire la violență nu „văd” suferința animalelor ca victime și suferința copiilor și a adulților martori la chinuirea animalelor sau agresori direcți, legea nu va fi aplicată. Ea există, este o lege care ne menține, alături de alte reglementări impuse de Uniunea Europeană, în rândul statelor membre, dar în fapt ea nu reușește să protejeze pe nimeni. Nici măcar posesorii de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aspecte, si anume respectul pentru viața animalelor și agonisirea de avere. Pan] și regii erau obligați s] asigure protecția ținutului, nu doar pentru oameni, ci și pentru animalele din p]duri sau chiar pentru p]s]rile cerului. Buddha condamnă chinuirea, r]nirea sau uciderea conștient] a animalelor. Discursurile prezint] patru teme relevante în ceea ce privește valorea acordat] vieții: sacrificiul animal, r]zboiul, agricultură și consumul de carne. Buddha nu a ezitat s] condamne atât practicarea sacrificiului animal, cât și pl]cerea van
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
starea psihică patologică este evidentă, există încă alte situații, printre care dragostea și beția. Pentru dragoste referința vizează, probabil, stările pasionale, căci se menționează: "Dragostea se aseamănă cu beția, așișderea și cu nebunia și mai vârtos easte și mai rea chinuire decât acelea, decât toate, drept aceea... și pedepsirea vinovatului din dragoste este mai mică". În cazul beției, vraciul expert va trebui să chestioneze despre "nebuniile beției și alte semne de om beat", dovedind caracterul lor patologic. Legislația (pravilele) conferă responsabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
-a, IV, traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, în PSB, vol. 17, Editura IBMBOR, București, 1986, p. 537. footnote>. Dacă în acest mod al promisiunilor deșarte și al adulațiilor, creștinii nu au cedat, prigonitorii au recurs la chinuirea trupurilor lor, uneltind și scornind suplicii inimaginabile. Însă mucenicii i-au înfruntat pe acești persecutori cu forța credinței în Hristos și un curaj pilduitor pentru toate generațiile de creștini de pretutindeni și dintotdeauna. În Actele martirice sunt nenumărate astfel de
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
deși schimbările sunt destul de greu de Înțeles, ne putem face o idee despre ele. În Grecia muzica mai servea celor mai Înalte țeluri, religia și frumosul. La Roma Însă, ea a fost Înjosită adesea, fiind pusă să Însoțească spectacole brutale, chinuirea oamenilor și a animalelor În arenă, sau folosită pentru trezirea entuziasmului războinic. Dar, În timp ce toate acestea se petreceau sus, pe străzile și În piețele marelui oraș, sub pământ se Întâmpla un lucru cu totul diferit: primii creștini, puțini la număr
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]