40 matches
-
Dragoș Bucurenci Primul britanic care m-a scos din sărite avea sânge albastru. Nu pentru atâta lucru asta m-a scos din sărite, ci pentru că părea să creadă că noua ne curge apă chioara prin vene. Nouă, adică românilor. Când a văzut o bancnotă de 10 lei m-a întrebat dacă asta i-ar ajunge ca să cumpere tot guvernul român și dacă ar primi și ceva rest. Am zâmbit și i-am spus că
Prostia pe intelesul oricui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82941_a_84266]
-
împotriva vieții, care e luptă, după cum ne învață biologia, agresiunea condiționând existența, Cristos este necesar pentru Proiectul Anti-natură rezervat speciei umane. Și de ce nu, un proiect Anti-univers sau Un alt fel de Univers. Vezi exemplul Galaxiilor care se bat ca chioarele, între ele, și se distrug unele pe altele, pentru întâietate. Un Univers Nou în care Omul desăvârșit, în fine, spiritualizat, după crunta sa aventură animalică, întoarce senin și celălalt obraz, când primește o palmă. ( Socotind, probabil, o desconsiderare, dacă nu
Rugăciune pe o carapace de broască țestoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13770_a_15095]
-
în relief/ fante-n care-alunec/ înapoi spre creierul meu/ laminata// mă aflu undeva unde-i aproape întuneric/ se-aprind cîteva becuri/ (sau sori micuți, nu stiu)/ începe hăituiala alergarea începe vizionarea/ iar lumea e o hala nesfîrșită/ cu o lumină chioara (artificială?)./aDe ce-i aicea în pădure, la munte, totul/ sub neoane?a - am întrebat-o pe-o prietena care părea/ - în visul meu - să nu-nteleagă.../ Și altă dată stînd de vorbă cu cineva mi se păru așa deodată/ că
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
aceștia nu era nici o scofala să-i cucerești, ei ne fiind buni de altceva decât de amoruri trecătoare. Ei ai trebuia s-o adore un scriitor genial de talia celui ce-și petrecuse tinerețea an mansarde sărăcăcioase și band apă chioara și scriind pentru Enciclopedie niște articole pentru care nu capătă mai nimic. Și d'Arthez va fi cucerit. ănfrănt, ansa, nu va fi el; ănfrăntă va fi prințesa care, la aproape 40 de ani, ași vede acum viața ămplinită, ăn
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
fără obiecte. Asta nu... - Cară-te! - Bulangiule! - Hai să-ți ghicesc, stai așa, stai așa să-ți spună baba... stai așa, frumosule, că ești de-al nostru, stai așa... uită-te la baba, mânca-ți-aș ochii tăi verzi... - Căprui, chioaro! Lasă-mă! - Ești frumos, dar ești și ciudos... Ești inimă bună, da’ gura-i spurcată... ești la o răscruce și drumurile se-ncurcă... ești la o cărare care se-nfundă, se-arată-n drumu’ tău dușmani și pretini, îți vin vorbe rele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
peste grătare, "de umbli prin fum, ca prin ceață". Numele patronilor și al celor care bântuiau prin mahala transmit nu numai parfumul de epocă, dar ele par să imprime însăși pecetea locului: Gică Grăbitu, Sile Ciupitu, Gore Dolofan, Cornel-Șase-Luni, Leana Chioara, Aurică-Fir-Lalea etc. Una din cârciumi, ceva mai răsărită, a lui Moise, era frecventată și de Păstorel Teodoreanu. Clienții se desfătau cu romanțele și cântecele de pahar ale unor soliști faimoși, precum Jean Moscopol, Cristian Vasile, Titi Botez. Spațiul acesta mărginaș
Realitate și ficțiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7624_a_8949]
-
Chestia asta nu se face așa la telefon, pac, ce avantaje aveți”, ar fi replicat aceasta. Mai pe scurt, habar n-are Romanița Iovan ce însemană spațiul Schengen”, completează Banciu. ”CRBL, vedetă, bineînțeles, în România, un cetățean apreciat de toate chioarele: Nu știu, zice, habar nu am. M-ai prins într-un moment prost, sunt în studio și fac versuri și numai la asta nu mă gândesc acum. Aș vrea să mă documentez înainte și vorbim mai târziu”, adaugă comentatorul TV.
Banciu: Romanița, Pestrițu, CRBL, habar nu au ce înseamnă Schengen by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72612_a_73937]
-
Maestru al unui zeu [sic!] românesc”, ipostază care trebuia să-i fi părut lui Virgil Ierunca conformă imaginii zalmoxiene din omagiul precedent. Acest articol anticipează și face mai inteligibile alte texte publicate în anii următori. În Mircea Eliade și țestoasa chioară Culianu își asigură cititorii că nu avea deloc intenția să glumească atunci când afirma că Eliade seamănă mai degrabă cu un maestru taoist sau zen. De aici aflăm și adevărata sursă a parabolei din titlu: tot un florilegiu chinez de koan-uri
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
despre Eliade care au structura unui koan. În 1987, va relua parabola buddhistă într-o comunicare prezentată la cel de-al 12-lea congres anual al Academiei Româno-Americane și pe care o va intitula din nou Mircea Eliade și țestoasa chioară. Totuși, precaut, nu îl desemnează ca maestru zen, ci doar ca mistagog. Cu șapte luni înaintea tragicului său sfârșit, Culianu publică un articol intitulat Eliade koan. El susține acum că spusele maestrului vor trebui adunate într-o zi și păstrate
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
la fel. Mai credea Culianu, în ianuarie 1987, că este sau poate deveni acest discipol ideal, adică viitorul Mare Maestru al zen-ului românesc? Probabil că nu. Maestrul nu mai putea arunca noi bușteni găuriți pe suprafața apei. Dintr-o țestoasă chioară, discipolul se transformă într-un șofer orb. Un șofer care, așa cum știm azi, se îndrepta spre o coliziune fatală cu istoria, jalnicul Graal al poporului său.
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
gât, iar el nu a avut nici o ripostă. Normal, împărăteasa l-a scuipat pe duce drept în ochi și s-a apucat să-și bocească bărbatul cu gestica și ritualul cunoscut. Și prințesele au făcut la fel dar, fiind bete chioare, nu prea le-a ieșit. Prinții însă, cu o rapiditate de invidiat, s-au declarat fiecare împărat și-au dat câțiva pumni, apoi au pornit, așa cerea și tradiția, războiul! Marea capitală imperială a fost împărțită în două și măcelul
CRONICĂ NESCRISĂ ÎNCĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364573_a_365902]
-
Ce te aduce pe la mine? -Am primit ordinul să mă prezint la muncă mâine dis-de-dimineață. Și sunt lefter! Vin acum de la Bebi( fratele lor,doctorul)... Mi-a dat... o pereche de bocanci vechi! Ce să fac ? N-am o pară chioara! Dădu începu să caute prin buzunarele pantalonilor ,isi întoarse haină pe dos, caută prin sertare ,și nimic. Sufla vântul pe acolo! Deodată însă, surpriză! Un miracol: 1000 de lei, o sumă neașteptată! I-o dădu lui Fredy, se îmbrățișară, se
LE COEUR SUR LA MAIN ( GENEROZITATE) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362948_a_364277]
-
ducă în salonul de terapie intensivă, asta după ce ai mei părinți au scos cinci milioane să le dea la operație, că eu săracul fiind casnic, nu îmi permiteam decât să mor în spitalul lor trist și depresiv, unde o apă chioara se numește ceai și pe unde gândacii umblă pe și sub paturi. Eu când mă operasem condițiile din spital erau excelente, mai ales la triaj, unde infirmierele și mai ales multe asistente medicale cu aere de dive bosumflate țipă la
ȘI TOTUȘI DOAMNE , DE CE EU? de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350275_a_351604]
-
de stat la terapie intensivă am fost mutat într-un salon cochet, cu sertare ruginițe și cu un aer închis, de zici că mirosea a cadavru. Șapte zile am stat internat, pansat, cu injecții li cu perfuzii, cu ceaiuri, apa chioara și ciorbe strecurate ori iaurturi. Au trecut două săptămâni de la externare, pana într-o noapte când, brusc, au început să apară gânduri negative, tensiune mare, palpitații puternice și o insomnie cruntă, cu stări de panică accentuată și gânduri de......altă
ȘI TOTUȘI DOAMNE , DE CE EU? de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350275_a_351604]
-
iar el nu a avut nici o ripostă. Normal, împărăteasa l-a scuipat pe duce drept în ochi și s-a apucat să-și bocească bărbatul cu gestica și ritualul bine cunoscut. Și prințesele au făcut la fel dar, fiind bete chioare, nu prea le-a ieșit. Prinții însă, cu o rapiditate de invidiat, s-au declarat fiecare împărat și-au dat câțiva pumni, apoi au pornit, așa cerea și tradiția, războiul! Marea capitală imperială a fost împărțită în două și măcelul
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352337_a_353666]
-
cu toți îl ocolim și nu are toată gloata loc de zbor, pe un chilim vorbă multă, sărăcie și eu iată, mă repet cum se bate apa-n piuă sau problema pe tapet că e plină de probleme toată lumea asta chioară dar se ține de chiolhanuri de cu zori și până-n seară ca nu'ș ce parlamentar ce promite și înghite dă un „tun” și-apoi dispare în mormanul de termite și-acum cea din urmă slovă peste-o lacrimă, subtila
DRAGUL MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356476_a_357805]
-
iertau popii-n altare; mama - încontinuu tristă, că nu dau de-o fată mare! dar, cum Dumnezeu nu bate, nici cu ghioaga, nici cu parul, doar cu palmele pe spate, s-o-nmuiat și... armăsarul! o venit, cum o zâs tata, săptămâna ceie chioară; am luat și eu, (de-a gata), ce-au lăsat alții ... la moară! Referință Bibliografică: ... m-ai dus, Doamne, în ispită! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1078, Anul III, 13 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
... M-AI DUS, DOAMNE, ÎN ISPITĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353341_a_354670]
-
și pietricele cât cuprinde, apoi să le lași la soare și la radiații cosmice 4,18 miliarde de ani... fii absolut sigur că de acolo nu se va naște nici măcar un șoricel, darămite un om. În loc de urină poți pune apă chioara, ca să nu zică cineva că ai pus materie organică...) Faptul că avem ADN-uri asemănătoare cu animalele arată că avem ACELAȘI CREATOR, am fost creați de acelasi Dumnezeu, nicidecum că am evoluat din porci sau din șerpi. Problemă evoluționiștilor este
CREATIONISM de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354187_a_355516]
-
gât iar el nu a avut nici o ripostă. Normal, împărăteasa l-a scuipat pe duce drept în ochi și s-a apucat să-și bocească bărbatul cu gestica și ritualul cunoscut. Și prințesele au făcut la fel dar, fiind bete chioare, nu prea le-a ieșit. Prinții însă, cu o rapiditate de invidiat, s-au declarat fiecare împărat și-au dat câțiva pumni, apoi au pornit, așa cerea și tradiția, războiul! Marea capitală imperială a fost împărțită în două și măcelul
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358669_a_359998]
-
este ... triste, veste, fuste, cutre ... Mă doare-n cot ... bot, tot, opt, ciot ... - Adică, nu-ți pasă c-ai venit la doctor? Sau ce? - A, nu, nu!... Chiar mă doare-n cot ... pe loc, vot, boc, moft ... mă doare ... soare, chioare, floare, sare ... Uitați, aici în zona asta ... nevasta, coasta, proasta ... - Aha! Ați căzut să înțeleg sau ... - Să vă explic ... șic, mic, bulit, tătic ... Eu am cunoscut o fată ... lată, mată, castă, ceartă ... - Normal, ești tinerel ... nițel, fidel, purcel.. Ptiu!... - Vedeți
CONSULTAŢIE ... AD LITTERAM de LICĂ BARBU în ediţia nr. 646 din 07 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342131_a_343460]
-
să descopere sifonăria cu pricina au mărit pasul pe strada ce ducea spre gară. De la interesecția străzii Tudor Vladimirescu cu strada Martirilor au văzut barieră de la calea ferată. Dincolo de ea bănuiau că se află această unitate industrială de fabricat „apă ... chioara”. Deodată, de pe strada Dr. Bagdazar a apărut un grup de câteva zeci oameni cu lozinci scrise și susținute de stinghii din lemn, ce nu le-au putut descifra... Aceștia strigau cât îi țineau gură: -Ziariștilor, aară din orașul nostru! -Moarte
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A OPTA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342546_a_343875]
-
Ediția nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Hai să ne unim cu toții Să spargem iar zidul sorții De’i blestem sau e urgie, Moare Sfănta Românie. Ard pe jar de foc și pară Viața noastră care’i chioară. Nepăsare’n țară crește Biet românul, iar cerșește. După atătea consultații, Ei vorbesc tot de inflații Leul ce căndva vestit, Azi e mic și pricăjit. Dau cu vorbele într-una Mama lor, parcă e ura. Pietrele lovesc mereu, Plănge Bunul
HAI SĂ NE UNIM CU TOŢII! de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347352_a_348681]
-
Stat Constanța.Pentru prima dată în viața mea am mers cu trenul eram încântată de peisaj de oameni,parcă toți erau prieteni cu mine. Toate lucrurile noi aproape mă speriau iluminatul stradal de prin gară mă duceau cu gândul la chioara mea de lampă si la diferenta dintre oraș și sat.Curentul electric și-a făcut prezența prin 1967 în satul unde locuiam.În gara Tecuci am văzut pentru prima oară o toaletă modernă și m-am speriat că o să mă
TAINICA MEA DRAGOSTE MAREA NEAGRĂ de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376846_a_378175]
-
dată era compus din frații Adrian, Bogdan și Vlad Pașca. La momentul actual taraful este compus din frații Adrian și Vlad, iar locul lui Bogdan este ocupat de nepoțica Teodora Mihuț. Taraful promovează muzica tradițională din zona folclorică Codru și Chioara. Instrumentele din componența tarafului sunt: vioara (Ceatăra - cum se numește în zona codrului), braciul cu trei corzi și căluș drept, precum și gorduna cu doua strune. Braciul și gorduna fiind instrumente manufacturate după modele autentice de către conducătorul tarafului, Adrian Pașca. Taraful
MAESTRUL NICOLAE VOICULEŢ – DE NAŞTEREA DOMNULUI LA SALINA TURDA de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379259_a_380588]
-
mari și ironic-răutăcios oamenii mici. Mi s-a întâmplat ceva năucitor: trecătorii mă mângâiau pe plete și îi spuneau mamei: vai, ce fetiță drăguță aveți, doamnă! N-am mai auzit nici în față, nici în spate expresiile standard: sărăcuța, biciclista, chioara, aragaz cu patru ochi. Răsesem colegilor bucureșteni toate premiile posibile, mai puțin cel pentru lucru manual (lucrături pe etamină), la care am fost o incapabilă toată viața. Eram o mică glorie de cartier. Mă selectau la tot felul de concursuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]