36 matches
-
rău, din apele tăriei? Întinse moartea mâna fioroasă Și, cald, culese sufletul Mariei. Odihna veșnică îi stă acuma Pe ochi, pe buze și pe mărțișoare, N’o mai călca, zglobie, toamnele și bruma Și n-o mai pune vara’n chiotoare. Cinci oameni vor veni după amiază Cu pași de pâslă și cu mâini uscate - O vor culege parcă ar fi trează Și-or aștepta să-i dea niște agate. Dar pân’ la urmă rece va rămâne, Cu cer și cu
MOARTEA MARIEI de ION PENA în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_pena_1445271312.html [Corola-blog/BlogPost/368331_a_369660]
-
Ion al Catincăi” care rămânea perplex în fața curcubeului care se cobora peste dealuri și păduri ca să-și ia din albia râului picături de apă vie. Ionică se înclina și își făcea cruce cu evlavie, căsca gura să i se rupă chiotorile... (că așa-i spusese o bătrână, Predușinca Bușe, care-i descântase de dor și-mpețit, să fie iubit de fete), iar el spunea la toți care aveau timp să-l asculte: „Ioane, maică, dacă miile de luminițe colorate ale curcubeului o să
EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_experi_marin_voican_ghioroiu_1377836554.html [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]
-
rău, din apele tăriei? Întinse moartea mâna fioroasă Și, cald, culese sufletul Mariei. Odihna veșnică îi stă acuma Pe ochi, pe buze și pe mărțișoare, N’o mai călca, zglobie, toamnele și bruma Și n-o mai pune vara’n chiotoare. Cinci oameni vor veni după amiază Cu pași de pâslă și cu mâini uscate - O vor culege parcă ar fi trează Și-or aștepta să-i dea niște agate. Dar pân’ la urmă rece va rămâne, Cu cer și cu
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
200 de gravuri surprinzând creaturi fantastice printre care se numără și celebrele reprezentări a sirenei și a tritonului la pagina 309. Volum de 494 pagini, în folio, cu numeroase ilustrații, legătură in pergament pe lemn, chenare la rece, cotor restaurat, chiotoare de dată recentă. Blocul cărții în stare foarte bună. Opera de Cornelius Tacitus "Istoria generală a turcilor" de Richard Knolles (4.500 de euro) este prima cronică britanică ce dezbate aspecte militare și politice ale imperiului otoman în limba enlgeză
Licitația de Hârtii Rare și gravuri europene din colecția Paul Davidsohn by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105748_a_107040]
-
rău, din apele tăriei? Întinse moartea mâna fioroasă Și, cald, culese sufletul Mariei. Odihna veșnică îi stă acuma Pe ochi, pe buze și pe mărțișoare, N’o mai călca, zglobie, toamnele și bruma Și n-o mai pune vara’n chiotoare. Cinci oameni vor veni după amiază Cu pași de pâslă și cu mâini uscate - O vor culege parcă ar fi trează Și-or aștepta să-i dea niște agate. Dar pân’ la urmă rece va rămâne, Cu cer și cu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_pena/canal [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
groasă,Din ceasul rău, din apele tăriei? Întinse moartea mâna fioroasăși, cald, culese sufletul Mariei.Odihna veșnică îi stă acumaPe ochi, pe buze și pe mărțișoare,N’o mai călca, zglobie, toamnele și brumași n-o mai pune vara’n chiotoare.Cinci oameni vor veni după amiazăCu pași de pâslă și cu mâini uscate -O vor culege parcă ar fi treazăși-or aștepta să-i dea niște agate.Dar pân’ la urmă rece va rămâne,Cu cer și cu țărâna măritată;Isuse
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_pena/canal [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
Câmpulungul Bucovinean dinspre Suceava pe frumosul drum național și european, călătorului i se dezvăluie, în stânga sa, priveliștea marelui Rarău din al cărui creștet s-au iscat Pietrele Doamnei. Pentru potolirea setei ajungerii acolo sus, unde vârfurile stâncilor par prinse în chiotorile cerului, drumețul o cârmește la stânga prin spatele gării din Capu Satului intrând în defileul Izvorului Alb. După circa doi kilometri de mers, se ajunge în cheile Izvorului Alb. Acestea sunt flancate prin partea stângă în sensul urcușului, de o impresionantă
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_mit_si_realitate_marian_malciu_1357329127.html [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
cu rândunica./ La țopăit era neîntrecută, / Părând un ied zburdalnic după ciută./ Era ca miedul dulcea ei suflare,/ Ca florile din fân aromitoare./ Zglobie ca un noatin tinerel,/ Ca plopul naltă, trasă prin inel./ Purta pe piept un fel de chiotoare/ Taman cât bumbul scutului de mare./ Condurii sus de geznă-i înnoda./ Era un ghiocel, o viorea,/ Încât și-un crai ar fi primit-o-n pat,/ și-ar fi nuntit-o orice om bogat.”907 Remarcăm comparațiile cu elemente din cadrul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Episcopia Romanului, locuind mișcarea, canapele pe care te întinzi, tricliniu roman, cu geografia mîncărurilor exotice perindate, trenul vieții l-am mutat din loc, spații rătăcite Săcueni-Roman, n-aștepți să pornească și pleci, încrucișarea cu mărfar apoi uniforma de cîmp, casele chiotori de lumină, becurile stau prea sus, ca la sonde, în acumulările de dedesubt, Galbeni funcționar și femeie, bărbia în sus la post, pantaloni cu dungă, coada groasă pe spate, peste haină, lanterna pînă în dreptul ochilor, cum i-aș arăta pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pună un copil în leagănul altuia, căci ia crescutul acelui copil. în joacă, să nu se bată copiii mici cu palmele peste tălpile picioarelor, căci nu mai cresc. Cînd cineva trece peste altul și acela peste care a trecut înnoadă chiotoarea, cel care a trecut nu mai crește. La copiii mici se dă apă pusă la fiert pentru mămăligă, ca să vorbească repede. (Gh.F.C.) Copilul nou-născut este pus pe pămînt, de unde îl ridică tatăl, ca semn că-l recunoaște. (Gh.F.C.) Căița sau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
le va purta să trăiască lung. Pînza pentru albituri se croiește într-o joi, pe la sfîrșitul lunii, căci se zice că albiturile croite pe acel timp țin mult. Rufele flăcăilor și fetelor mari să nu se spele cu nasturii sau chiotorile* încheiate, căci nu se mai căsătoresc. Să nu gătești hainele sîmbăta, să lași măcar o cheotoare negata, că nu-i bine pentru sănătate. îmbrăcămintea nu trebuie luată la purtare, dar nici măcar încercată sîmbăta, că-i rău de sănă tate. în fundul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
femeiască, va naște fată. Se crede că femeia care umblă prin sat imediat după copil, fără să-i fi fost cetit rugăciunea de curățire, pe ceea lume va umbla pe jăratec. Cînd se naște un băiat, de bucurie rîd și chiotorile de la casă, iar cînd se naște o fată, plîng. Copilul nou-născut pînă la șase săptămîni nu e bine ca mama să-l puie în pat la spate, căci la din contra, crescînd el mare și devenind el cît de învățat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de deasupra a labei piciorului cătușnică - plantă cățuie - vas în care se ard mirodenii cernușcă - sămînță de negrușcă chelbe - chelie chidie - chiciură, brumă chilă - măsură pentru cereale (680 l în Muntenia, 430 l în Moldova) chin - pin chinovar - colorant roșu chiotoare - cheotoare, ața ce leagă la gît cămașa; locul de îmbinare a grinzilor chiper - piper chirci (a) - a rămîne pipernicit chiscui (a) - a piui chisoi - pisălog de lemn chișcar - țipar chită - mănunchi de fire întoarse chitie - tichie, căiță cioacă - stăncuță cioareci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și cu semicercuri aurite pe piept, pe sub care are o ie cu mânecile cusute cu râuri. Peste rochie - un caftan de catifea (șubă din postav de Veneția? - Al. Alexianu) cu motive țesute cu aur323 și cu „douăzeci și șase de chiotori și toți atâția bumbi de aur, cu 52 de găitane de fir împărțite egal pe amândouă laturile hainei, o misadă scumpă de soboli acoperindu-i umerii și lăsându-se în jos, în chip de revere ascuțite spre vârf, cu guri
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
omnes ad modum Walachorum - sordite”) - două din stofă turcești, roșii la culoare și cu mult aur, alta din atlaz aurit și o a patra din atlaz galben simplu. Mai avea Doamna două mantii roșii cu fir de aur, turcești, cu chiotori de argint, prima nouă, căptușită cu blană de sobol și valorând 86 de florini, cea de-a doua, îmblănită cu jder, purtată și cu un preț mai mic - 50 de florini; șirul „șubelor” continuă: una dublă, galbenă, venețiană, cu blană
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
valorând 86 de florini, cea de-a doua, îmblănită cu jder, purtată și cu un preț mai mic - 50 de florini; șirul „șubelor” continuă: una dublă, galbenă, venețiană, cu blană de samur, costând 40 de florini, o alta roșie având chiotori de argint și căptușeală de vulpe și încă una de atlaz aurit țesut la Florența, și ea cu chiotori de argint și cu blană de helgie (cu un preț pe măsură - 60 de florini)331. Curios: din inventar lipsesc hainele
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de florini; șirul „șubelor” continuă: una dublă, galbenă, venețiană, cu blană de samur, costând 40 de florini, o alta roșie având chiotori de argint și căptușeală de vulpe și încă una de atlaz aurit țesut la Florența, și ea cu chiotori de argint și cu blană de helgie (cu un preț pe măsură - 60 de florini)331. Curios: din inventar lipsesc hainele cernite... Hainele „de casă” Iorga era de părere că, în casă, Doamna nu purta „greoiul costum de pompă”332
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
îmbrăcând „o sucnă de atlaz roșu cu jupă înădită și plisată, cu galoane circulare duble, pe piept, cu gulerul roșu răsfrânt în afară”, încinsă cu brâu de mătase albastră și afișând o cabaniță elegantă îmblănită cu samur și împodobită cu chiotori și sponciuri de argint aurite 340) a devenit - prin ianuarie 1526 - soția lui Radu de la Afumați (fiul lui Radu cel Mare) și Doamnă a țării Românești. Când a pețit-o pe Ruxandra, Radu de la Afumați era văduv de o bucată
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
covoarele să aibă aceeași măsură. 3. Cinci din aceste covoare să fie prinse împreună, iar celelalte cinci covoare să fie de asemenea prinse împreună. 4. La marginea covorului cu care se sfîrșește cea dintîi împreunare de covoare, să faci niște chiotori albastre; tot așa să faci și la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare. 5. La cel dintîi covor să faci cincizeci de chiotori, iar la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
cu care se sfîrșește cea dintîi împreunare de covoare, să faci niște chiotori albastre; tot așa să faci și la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare. 5. La cel dintîi covor să faci cincizeci de chiotori, iar la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare să faci tot cincizeci de chiotori. Chiotorile acestea să se potrivească unele cu altele și să vină față în față. 6. Apoi să faci cincizeci de copci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare. 5. La cel dintîi covor să faci cincizeci de chiotori, iar la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare să faci tot cincizeci de chiotori. Chiotorile acestea să se potrivească unele cu altele și să vină față în față. 6. Apoi să faci cincizeci de copci de aur, și cu copcile acestea să prinzi covoarele unul de altul, așa încît cortul să alcătuiască un întreg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare. 5. La cel dintîi covor să faci cincizeci de chiotori, iar la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare să faci tot cincizeci de chiotori. Chiotorile acestea să se potrivească unele cu altele și să vină față în față. 6. Apoi să faci cincizeci de copci de aur, și cu copcile acestea să prinzi covoarele unul de altul, așa încît cortul să alcătuiască un întreg. 7
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
toate cele unsprezece covoare să aibă aceeași măsură. 9. Pe cinci din aceste covoare să le legi împreună deosebit, și pe celelalte șase deosebit, iar pe al șaselea covor să-l îndoiești în fața cortului. 10. Să pui apoi cincizeci de chiotori la marginea covorului cu care se sfîrșește cea dintîi împreunare de covoare, și cincizeci de chiotori la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare. 11. Să faci cincizeci de copci de aramă, și să pui copcile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
legi împreună deosebit, și pe celelalte șase deosebit, iar pe al șaselea covor să-l îndoiești în fața cortului. 10. Să pui apoi cincizeci de chiotori la marginea covorului cu care se sfîrșește cea dintîi împreunare de covoare, și cincizeci de chiotori la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare. 11. Să faci cincizeci de copci de aramă, și să pui copcile în chiotori. Să împreuni astfel acoperișul cortului așa încît să alcătuiască un întreg. 12. Fiindcă va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
marginea covorului cu care se sfîrșește cea dintîi împreunare de covoare, și cincizeci de chiotori la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare. 11. Să faci cincizeci de copci de aramă, și să pui copcile în chiotori. Să împreuni astfel acoperișul cortului așa încît să alcătuiască un întreg. 12. Fiindcă va mai trece ceva din covoarele acoperișului cortului, jumătate din ce trece dintr-un covor, să acopere partea dinapoi a cortului; 13. iar ce mai trece din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]