36 matches
-
rău, din apele tăriei? Întinse moartea mâna fioroasă Și, cald, culese sufletul Mariei. Odihna veșnică îi stă acuma Pe ochi, pe buze și pe mărțișoare, N’o mai călca, zglobie, toamnele și bruma Și n-o mai pune vara’n chiotoare. Cinci oameni vor veni după amiază Cu pași de pâslă și cu mâini uscate - O vor culege parcă ar fi trează Și-or aștepta să-i dea niște agate. Dar pân’ la urmă rece va rămâne, Cu cer și cu
MOARTEA MARIEI de ION PENA în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368331_a_369660]
-
rău, din apele tăriei? Întinse moartea mâna fioroasă Și, cald, culese sufletul Mariei. Odihna veșnică îi stă acuma Pe ochi, pe buze și pe mărțișoare, N’o mai călca, zglobie, toamnele și bruma Și n-o mai pune vara’n chiotoare. Cinci oameni vor veni după amiază Cu pași de pâslă și cu mâini uscate - O vor culege parcă ar fi trează Și-or aștepta să-i dea niște agate. Dar pân’ la urmă rece va rămâne, Cu cer și cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
groasă,Din ceasul rău, din apele tăriei? Întinse moartea mâna fioroasăși, cald, culese sufletul Mariei.Odihna veșnică îi stă acumaPe ochi, pe buze și pe mărțișoare,N’o mai călca, zglobie, toamnele și brumași n-o mai pune vara’n chiotoare.Cinci oameni vor veni după amiazăCu pași de pâslă și cu mâini uscate -O vor culege parcă ar fi treazăși-or aștepta să-i dea niște agate.Dar pân’ la urmă rece va rămâne,Cu cer și cu țărâna măritată;Isuse
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
rău, din apele tăriei? Întinse moartea mâna fioroasă Și, cald, culese sufletul Mariei. Odihna veșnică îi stă acuma Pe ochi, pe buze și pe mărțișoare, N’o mai călca, zglobie, toamnele și bruma Și n-o mai pune vara’n chiotoare. Cinci oameni vor veni după amiază Cu pași de pâslă și cu mâini uscate - O vor culege parcă ar fi trează Și-or aștepta să-i dea niște agate. Dar pân’ la urmă rece va rămâne, Cu cer și cu
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
Ion al Catincăi” care rămânea perplex în fața curcubeului care se cobora peste dealuri și păduri ca să-și ia din albia râului picături de apă vie. Ionică se înclina și își făcea cruce cu evlavie, căsca gura să i se rupă chiotorile... (că așa-i spusese o bătrână, Predușinca Bușe, care-i descântase de dor și-mpețit, să fie iubit de fete), iar el spunea la toți care aveau timp să-l asculte: „Ioane, maică, dacă miile de luminițe colorate ale curcubeului o să
EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]
-
Câmpulungul Bucovinean dinspre Suceava pe frumosul drum național și european, călătorului i se dezvăluie, în stânga sa, priveliștea marelui Rarău din al cărui creștet s-au iscat Pietrele Doamnei. Pentru potolirea setei ajungerii acolo sus, unde vârfurile stâncilor par prinse în chiotorile cerului, drumețul o cârmește la stânga prin spatele gării din Capu Satului intrând în defileul Izvorului Alb. După circa doi kilometri de mers, se ajunge în cheile Izvorului Alb. Acestea sunt flancate prin partea stângă în sensul urcușului, de o impresionantă
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
și cu semicercuri aurite pe piept, pe sub care are o ie cu mânecile cusute cu râuri. Peste rochie - un caftan de catifea (șubă din postav de Veneția? - Al. Alexianu) cu motive țesute cu aur323 și cu „douăzeci și șase de chiotori și toți atâția bumbi de aur, cu 52 de găitane de fir împărțite egal pe amândouă laturile hainei, o misadă scumpă de soboli acoperindu-i umerii și lăsându-se în jos, în chip de revere ascuțite spre vârf, cu guri
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
omnes ad modum Walachorum - sordite”) - două din stofă turcești, roșii la culoare și cu mult aur, alta din atlaz aurit și o a patra din atlaz galben simplu. Mai avea Doamna două mantii roșii cu fir de aur, turcești, cu chiotori de argint, prima nouă, căptușită cu blană de sobol și valorând 86 de florini, cea de-a doua, îmblănită cu jder, purtată și cu un preț mai mic - 50 de florini; șirul „șubelor” continuă: una dublă, galbenă, venețiană, cu blană
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
valorând 86 de florini, cea de-a doua, îmblănită cu jder, purtată și cu un preț mai mic - 50 de florini; șirul „șubelor” continuă: una dublă, galbenă, venețiană, cu blană de samur, costând 40 de florini, o alta roșie având chiotori de argint și căptușeală de vulpe și încă una de atlaz aurit țesut la Florența, și ea cu chiotori de argint și cu blană de helgie (cu un preț pe măsură - 60 de florini)331. Curios: din inventar lipsesc hainele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de florini; șirul „șubelor” continuă: una dublă, galbenă, venețiană, cu blană de samur, costând 40 de florini, o alta roșie având chiotori de argint și căptușeală de vulpe și încă una de atlaz aurit țesut la Florența, și ea cu chiotori de argint și cu blană de helgie (cu un preț pe măsură - 60 de florini)331. Curios: din inventar lipsesc hainele cernite... Hainele „de casă” Iorga era de părere că, în casă, Doamna nu purta „greoiul costum de pompă”332
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
îmbrăcând „o sucnă de atlaz roșu cu jupă înădită și plisată, cu galoane circulare duble, pe piept, cu gulerul roșu răsfrânt în afară”, încinsă cu brâu de mătase albastră și afișând o cabaniță elegantă îmblănită cu samur și împodobită cu chiotori și sponciuri de argint aurite 340) a devenit - prin ianuarie 1526 - soția lui Radu de la Afumați (fiul lui Radu cel Mare) și Doamnă a țării Românești. Când a pețit-o pe Ruxandra, Radu de la Afumați era văduv de o bucată
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sub alte orizonturi în „cântece din fluier”, adaptate firesc exilului („Gârboviți de mers și de-așteptare,/ Gândul ni-i cu spini și ciumăfăi,/ Hăulind a dor din zare-n zare,/ Ca demult, când am pornit, flăcăi,/ Cu icoana țării-n chiotoare...”). Eul liric se complace adesea în ipostaza pastorală, numărându-și zilele ca pe mioare și viețuind în singurătățile crestei, doar cu imaginile de acasă, derulate cândva, în alt anotimp, în preajma femeii iubite și cu dorul secătuitor după copii. Toiagul marchează
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
covoarele să aibă aceeași măsură. 3. Cinci din aceste covoare să fie prinse împreună, iar celelalte cinci covoare să fie de asemenea prinse împreună. 4. La marginea covorului cu care se sfîrșește cea dintîi împreunare de covoare, să faci niște chiotori albastre; tot așa să faci și la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare. 5. La cel dintîi covor să faci cincizeci de chiotori, iar la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
cu care se sfîrșește cea dintîi împreunare de covoare, să faci niște chiotori albastre; tot așa să faci și la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare. 5. La cel dintîi covor să faci cincizeci de chiotori, iar la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare să faci tot cincizeci de chiotori. Chiotorile acestea să se potrivească unele cu altele și să vină față în față. 6. Apoi să faci cincizeci de copci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare. 5. La cel dintîi covor să faci cincizeci de chiotori, iar la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare să faci tot cincizeci de chiotori. Chiotorile acestea să se potrivească unele cu altele și să vină față în față. 6. Apoi să faci cincizeci de copci de aur, și cu copcile acestea să prinzi covoarele unul de altul, așa încît cortul să alcătuiască un întreg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare. 5. La cel dintîi covor să faci cincizeci de chiotori, iar la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare să faci tot cincizeci de chiotori. Chiotorile acestea să se potrivească unele cu altele și să vină față în față. 6. Apoi să faci cincizeci de copci de aur, și cu copcile acestea să prinzi covoarele unul de altul, așa încît cortul să alcătuiască un întreg. 7
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
toate cele unsprezece covoare să aibă aceeași măsură. 9. Pe cinci din aceste covoare să le legi împreună deosebit, și pe celelalte șase deosebit, iar pe al șaselea covor să-l îndoiești în fața cortului. 10. Să pui apoi cincizeci de chiotori la marginea covorului cu care se sfîrșește cea dintîi împreunare de covoare, și cincizeci de chiotori la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare. 11. Să faci cincizeci de copci de aramă, și să pui copcile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
legi împreună deosebit, și pe celelalte șase deosebit, iar pe al șaselea covor să-l îndoiești în fața cortului. 10. Să pui apoi cincizeci de chiotori la marginea covorului cu care se sfîrșește cea dintîi împreunare de covoare, și cincizeci de chiotori la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare. 11. Să faci cincizeci de copci de aramă, și să pui copcile în chiotori. Să împreuni astfel acoperișul cortului așa încît să alcătuiască un întreg. 12. Fiindcă va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
marginea covorului cu care se sfîrșește cea dintîi împreunare de covoare, și cincizeci de chiotori la marginea covorului cu care se sfîrșește a doua împreunare de covoare. 11. Să faci cincizeci de copci de aramă, și să pui copcile în chiotori. Să împreuni astfel acoperișul cortului așa încît să alcătuiască un întreg. 12. Fiindcă va mai trece ceva din covoarele acoperișului cortului, jumătate din ce trece dintr-un covor, să acopere partea dinapoi a cortului; 13. iar ce mai trece din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
douăzeci și opt de coți; iar lățimea unui covor era de patru coți. Toate covoarele aveau aceeași măsură. 10. Cinci din aceste covoare au fost prinse la un loc; celelalte cinci de asemenea au fost prinse la un loc. 11. Au făcut chiotori albastre la marginea covorului cu care se sfîrșea cea dintîi împreunare; tot așa au făcut și la marginea covorului cu care se sfîrșea a doua împreunare de covoare. 12. Au făcut cincizeci de chiotori la cel dintîi covor, și cincizeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
la un loc. 11. Au făcut chiotori albastre la marginea covorului cu care se sfîrșea cea dintîi împreunare; tot așa au făcut și la marginea covorului cu care se sfîrșea a doua împreunare de covoare. 12. Au făcut cincizeci de chiotori la cel dintîi covor, și cincizeci de chiotori la marginea covorului cu care se sfîrșea a doua împreunare de covoare; chiotorile acestea erau una în fața alteia. 13. Au făcut cincizeci de copci de aur, și au prins covoarele unul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
la marginea covorului cu care se sfîrșea cea dintîi împreunare; tot așa au făcut și la marginea covorului cu care se sfîrșea a doua împreunare de covoare. 12. Au făcut cincizeci de chiotori la cel dintîi covor, și cincizeci de chiotori la marginea covorului cu care se sfîrșea a doua împreunare de covoare; chiotorile acestea erau una în fața alteia. 13. Au făcut cincizeci de copci de aur, și au prins covoarele unul de altul cu copcile, așa încît cortul alcătuia un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
făcut și la marginea covorului cu care se sfîrșea a doua împreunare de covoare. 12. Au făcut cincizeci de chiotori la cel dintîi covor, și cincizeci de chiotori la marginea covorului cu care se sfîrșea a doua împreunare de covoare; chiotorile acestea erau una în fața alteia. 13. Au făcut cincizeci de copci de aur, și au prins covoarele unul de altul cu copcile, așa încît cortul alcătuia un întreg. 14. Au făcut niște covoare din păr de capră, ca să slujească de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
de treizeci de coți, și lățimea unui covor era de de patru coți: cele unsprezece covoare aveau aceeași măsură. 16. Au prins împreună deoparte cinci din aceste covoare, iar pe celelalte șase de altă parte. 17. Au făcut cincizeci de chiotori la marginea covorului cu care se sfîrșea o împreunare de covoare, și cincizeci de chiotori la marginea covorului cu care se sfîrșea a doua împreunare de covoare. 18. Au mai făcut și cincizeci de copci de aramă, cu care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
covoare aveau aceeași măsură. 16. Au prins împreună deoparte cinci din aceste covoare, iar pe celelalte șase de altă parte. 17. Au făcut cincizeci de chiotori la marginea covorului cu care se sfîrșea o împreunare de covoare, și cincizeci de chiotori la marginea covorului cu care se sfîrșea a doua împreunare de covoare. 18. Au mai făcut și cincizeci de copci de aramă, cu care să se împreune acoperișul cortului, ca să alcătuiască un întreg. 19. Au făcut pentru acoperișul cortului o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]