48 matches
-
urmează Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău. Activitatea pedagogică va avea o reflectare semnificativă în ceea ce va face, profesional sau artistic. A fost redactor-șef la "Tinerimea Moldovei" (un echivalent probabil al "Scânteii tineretului" de la noi) și la revista satirică "Chipăruș" (un fel de "Urzica"). A debutat în 1955 cu un volum de versuri pentru copii și a mai publicat altele de același fel. Cu celelalte volume de poezii (Prafuri amare, 1955, Piatra de încercare, 1958, Dor, 1963, În alb și
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
Victor Prohin, Andrei Țurcanu, Titus Știrbu, Vasile Romanciuc... Devine un membru activ al cenaclurilor unde își prezintă epigramele, e corespondent al săptămînalului ,,Medicul” din Chișinău, în paginile lui publicînd schițe, crochiuri, medalioane etc. În 1969 revista de satiră și umor ,,Chipăruș” îi publică prima schiță umoristică ,,Controlorul”. Din acel an începe colaborarea lui cu revistele republicane, cu radioul și televiziunea națională. În 1972 traduce și publică la Editura ,, Lumina” cărțile pentru copii ,,Nichita și prietenii săi” și ,,Poveste pădureană”. În 1973
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94148_a_95440]
-
apă chioară. Replică Eu constat că mătăluță, Cum bei kilă după kilă, N-ai sorgintea în maimuță, Ci te tragi de la... cămilă. Unui politician pasager Prin partide călător, Cunoscutul boșorog Și-a făcut un viitor Numai bun de... necrolog. Nelu CHIPĂRUȘ, Chișinău
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94148_a_95440]
-
unele din măsuțe se vedeau chiar și buturugi, care la nevoie țineau loc de scaune. De bagdadie atârnau lămpile și felinarele trebuitoare la vreme de seară...Alături de hornoaică se găseau câteva legături de usturoi, de ceapă și un șirag de chipăruși roșii ca stacojul, din care crâșmărița punea dinaintea mușteriilor când avea borș de fasole... Vizibil mulțumit, moș Dumitru și-a tras pălăria pe frunte și a înaintat către tejghea, salutând mușteriii aflați la câteva măsuțe. Apoi s-a adresat crâșmarului
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
băite”. ― Am Început să mâncăm, dar urechea ședea la pândă... Orice zgomot Însemna pericol pentru noi... Era atâta liniște, Încât auzeam și fâlfâitul unui pițigoi printre crengile din hățișul râpei. Mă Întrebam: „Oare cum rezistă o asemenea vietate cât un chipăruș la gerurile iernii?” Și atunci mi-am adus aminte că acest grăunte de viață are un simț al libertății nemaiîntâlnit la alte vietăți. Nu degeaba se spune că: „Ai să mori de necaz ca pițigoiul, cu gheara În gât”. Faptul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
16.I.1951, Costești, j. Chișinău), poet. Este fiul Alexandrei (n. Bârcă) și al lui Vasile Bivol, țărani. A absolvit, în 1974, Universitatea de Stat din Chișinău. La început profesor de limba română, din 1986 este redactor la revista satirică „Chipăruș”. În volumele Lei-paralei (1985), Curcanul lăudăros (1988), Bârna din ochi (1991) și SRL (Scris cu răspundere limitată, 1993), B. cultivă o poezie satirică și umoristică, vizând, cu o bună cunoaștere a mecanismului comic, nu numai viciile general umane, ci și
BIVOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285752_a_287081]
-
a personajelor din basmul românesc a întreprins mai demult - remarcabil - Adolf Schullerus 439. Mă voi mărgini să evoc - din multitudinea de situații 440 - două „cazuri”. Sper semnificative. în colecția Graiul vremurilor, alcătuită de Tudor Pamfile, se află o poveste intitulată Chipăruș, feciorul babei 441. îi este dat unei femei în vârstă („[...] a fost odată o babă care avea doi feciori. Pe unul îl chema așa, și pe celălalt altfel. Și mai avea o fată...”) - văduvă cu siguranță, căci avea copii - să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
trece lună cu lună și, drept la a noua, naște baba un puiu de om, mare cât lingura, da’ îșneț, mânia focului; sprinten ca o zvârlugă și priceput ca un om învățat...”) un fecior cu calități deosebite. A fost numit Chipăruș. Chipăruș își va elibera sora - trimisă cândva de mamă să adune vițeii, dar nimerită în castelul zmeilor - în urma unei competiții ciudate cu temnicerii: rosul ciolanelor. Voinicul roade nu numai ciolanele, ci îi înghite și pe zmei... Starea civilă a femeii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lună cu lună și, drept la a noua, naște baba un puiu de om, mare cât lingura, da’ îșneț, mânia focului; sprinten ca o zvârlugă și priceput ca un om învățat...”) un fecior cu calități deosebite. A fost numit Chipăruș. Chipăruș își va elibera sora - trimisă cândva de mamă să adune vițeii, dar nimerită în castelul zmeilor - în urma unei competiții ciudate cu temnicerii: rosul ciolanelor. Voinicul roade nu numai ciolanele, ci îi înghite și pe zmei... Starea civilă a femeii (ființă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
, Victor (2.X.1942, Vindrei, Federația Rusă), prozator. A absolvit Universitatea de Stat din Chișinău (1965). A funcționat ca redactor la Radio, redactor-șef adjunct al revistei „Chipăruș”, redactor la „Basarabia”. P. debutează cu volumul pentru copii Puiul de stea (1969), urmat de culegerile de nuvele umoristice Supracotoi (1970), Olimpia (1976), S-a copt frunza (1979), în care vădește un umor fin, alimentat din observarea atentă a realității
PROHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289035_a_290364]
-
Chișinău (1951). Și-a făcut aspirantura la Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1951-1954). Redactor la „Literatură și artă”, va fi mai târziu director al teatrelor „Luceafărul” (1980-1985) și „A.S. Pușkin” din Chișinău. A colaborat în revistele „Nistru” și „Chipăruș”. Chiar de la prima carte, Din gura satului (1963), P. s-a dovedit un adept al schiței care exploatează situații pe cât de simple, pe atât de hazlii, adoptând un stil oral adecvat personajelor „recrutate” din rândurile țăranilor mucaliți, botezați prin supranume
PODOLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288860_a_290189]
-
care a fost elev la Școala Militară de Ofițeri din Sibiu, este trimis de oficialități la Chișinău, împreună cu părinții. În 1951 și 1952, studiază la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău. A fost redactor-șef la „Tinerimea Moldovei” și la „Chipăruș”, apoi membru în comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească. B. debutează editorial în 1955, cu volumul La pădure, cuprinzând versuri destinate copiilor. Acelorași cititori le sunt destinate și alte culegeri, precum Aventurile lui Nătăfleață (1961), Cizmele cocostârcului
BUSUIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285963_a_287292]
-
Zaim, j. Tighina), poet, prozator și dramaturg. Este fiul Nadejdei și al lui Profir Cărare. A absolvit Școala Centrală Comsomolistă (1956) și Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1969), lucrând apoi ca redactor la revista de satiră și umor „Chipăruș” și la ziarul „Moldova suverană”. A fost o vreme director al Biroului de propagare a literaturii. A avut de suferit de pe urma volumului de poezii satirice Săgeți (1972), care viza sistemul totalitar și care a fost retras din librării. Chiar de la
CARARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286101_a_287430]
-
tot ce ne înconjoară. Câte o gospodină mătură colbul din fața casei și apoi îl astâmpără stropindu-l cu apă. Dughengiii își așază marfa la vedere. Zarzavagiii își poartă coșurile din nuiele pline-ochi strigând din rărunchi: „Hai la barabuli, curechi și chipăruși! Altul îi răspunde în șagă: „O ridicî și-o suflicî pintri vini șî mai rar...arde-o gras!” Bătrânul se uită la mine vulpește și parcă mustăcește a râde. În cele din urmă, mă întreabă: Priceput-ai ce strigă zarzavagiul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ce-ai mai spus, despre un oarecare ardei iute? Nu-i folclor basarabean? „Covor”, cum Îi spunea Moș Iov, la Jilava? - Ce folclor! S-au rupt de râs zece sate primprejur, ani de zile dealtfel așa i-a rămas porecla: Chipăruș... - Chiar așa i-a făcut bunica? Sau așa zicea ea că i-ar fi făcut? - Domnule!, mă pune la punct mama. Eu cuvântul mamei nu-l pun la Îndoială! - Foarte bine, nici eu - pe al mamei mele - dar mă gândeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
hectare, de avere, dar și de o anume palmă (nu de pământ) apoi de alte hectare (trei), de vie, de moara de vânt... Cearta ar fi durat cine știe cât timp, dacă mama n-ar fi scurtat-o, rostind un singur cuvânt: „Chipăruș!” Atunci unchiu-meu a făcut ochii cât farfuriile și i-a propus lui taică-meu să-și ia jumătatea și să plece, altfel nu răspunde de ce se-ntâmplă. Ceea ce tata a și făcut, pe dată. L-am Întrebat În câteva rânduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
nume - al bunicii fără-nume... Dar pentru că am pierdut trenul istoriei (numai din pricina vârstei, nu de altceva), mă consolez cu umorul - fiindcă, nu-i așa, am un umor turbat! - zic, deci: - Nu de la bunicul știu. De la bunica, de pe vremea când cultiva chipăruși! Cu asta l-am des-fi-in-țat pe Grecoteiul cu nas subțire - care, nemaiavând replică, strigă: - Ieși afară! Te rog să părăsești numaidecât această casă! - Cu cea mai mare plăcere, domnule - și când ziceai că-i făceai mamei o vizită la spital
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
2); nașpa (2); nenorocire (2); nu (2); piper (2); probleme (2); repulsie (2); sîmbure (2); vomă (2); acid; adevăr; adevărat; adevărul; agocalmin; aiurea; alcool; amar; ceva amar; aparență; ars; aspirină; avocado; bere; bonetă; bucurie; cacao; cătină; ceapă; cenușă; ceva; chef; chipăruș; ciorbă; ciudat; coajă; corcodușe; dezamăgit; dulceață; dușman; familie; fierea; ca fierea; fiori; foc; și foc; fructe; ghimbir; gînd; gogonel; grețos; greutate; grimasa; hrean; iad; iar; iarbă; ierburi; indispunere; insuficient; insuportabil; intens; și iute; îndrăgostiți; îndulcit; îndulcitor; înecăcios; jalnic; Karma; lacrimă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ghepard (2); inteligent (2); ketchup (2); lent (2); mașină (2); mînios (2); neplăcere (2); paprika (2); sos (2); abil; abilitate; admirație; alerga; alergare; Andrei; apreciere; ardei iute; ca ardeiul; aripioare; ars; atent; avion; băiat; bătăuș; bun; bunica; caiet; cal; cherry; chipăruș; cîine; ciușca; cui; disconfort; pe distanțe scurte; du-te; eficient; energic; energie; enervant; Eros Pista; flăcări; fricos; frig; frumos; fulg; și furios; gîndul; grabă; la gură; hai; ca iepurele; a ieși din fire; iubire; îndemînatic; îndrăzneț; înflăcărat; înțepător; întîrziere; chiper
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și „cronicarul” întregii desfășurări a fost învățătorul Alexandru Moisiu; s-au implicat Natalia Arnăutu, prima profesoară de filosofie din familie, preotul Vasile Arnăutu și studentul Constantin Arnăutu, economistul Aurel Arimescu, învățătorii Ion Arnăutu, Dumitru Neculau și Natalia Baciu, sătenii Ion Chipăruș și Vasile Ștefan - cu toții membri ai familiei. Acțiunea de la Ungureni a reușit datorită muncii și perseverenței animatorului, dar și datorită unei strategii deosebite, îmbinând obiectivele culturale cu cele economice și preocuparea pentru organizarea instituțională. Cu acest program complex i-a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
gravidă. Ea naște un copil care "cât crește în nouă luni de zile care îl ținea în burtă, el a crescut în nouă ceasuri, a crescut în nouă minute. A devenit timpu, a născut copilu acela. I-a pus numele Chipăruș, că era din hiru de Kiper. Creștea băiatu acela ca din apă." Un bob de piper sărea mereu și în mătura împărătesei din basmul De-ar fi coroana la mine,/ Aș juca mai bine [Oprișan, I]. L-a înghițit și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și literatura română, la Universitatea de Stat din Chișinău (1952). Își continuă studiile ca doctorand la Institutul de Istorie, Limbă și Literatură al filialei de la Chișinău a Academiei de Științe a URSS. A lucrat ca redactor la diferite reviste, la „Chipăruș” fiind redactor-șef (1961-1963), ulterior ca secretar al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească (1963-1971) și în administrația guvernamentală. Z. debutează cu Luminile câmpiei (1952), o „plachetă de dibuiri poetice”, cum o califică autorul însuși. Următoarele culegeri de versuri - Struguraș de pe
ZADNIPRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290683_a_292012]
-
Angelescu Cristiana - Curtea de Apel Iași 8. Olariu Viorica - Curtea de Apel Iași 9. Rosculet Leocadia - Curtea de Apel Iași Diplomă "Meritul judiciar" clasa a III-a: 10. Cozmăncă Pavel - Judecătoria Bârlad 11. Grămadă Maria - Curtea de Apel Iași 12. Chipăruș Elenă - Curtea de Apel Iași 13. Juverdeanu Tatiana - Curtea de Apel Iași 14. Gheorghiu Elenă - Curtea de Apel Iași 15. Ciurea Ada Liliana - Tribunalul Vaslui 10. Curtea de Apel Oradea Diplomă "Meritul judiciar" clasa I: 1. Berger Angela - Curtea de
DECRET nr. 602 din 28 iunie 2002 privind conferirea Diplomei "Meritul judiciar" unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143125_a_144454]
-
Ioan 2. Chites Amalia 3. Cristea Constantă 4. Crudescu Viorica 5. Fatulescu Ion 6. Ilie Costache 7. Jugaru Vasile 8. Lucaci Maria 9. Radu Dorina 10. Roșca Maria-Lucia 11. Tulbure Sarmisegetuza 12. Zaharia Alexandrina 12. Curtea de Apel Iași 1. Chipăruș Elenă 2. Cormanencu Stanciu Valeria 3. Cremenitchi Radu 4. Diaconu Valeriu 5. Duduc Camelia-Mihaela 6. Gaița Maria 7. Mihai Maria 8. Olariu Viorica 9. Verbuta Nicușor 10. Vrinceanu Maria 13. Curtea de Apel Tirgu Mureș 1. Banciu Horia Iancu-Victor 2
DECRET nr. 107 din 28 iunie 1993 privind numirea în funcţie a unor judecători şi procurori la curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146511_a_147840]
-
Ioana), Valică în loc de Vasile, Costică(Costel, Tică) în loc de Constantin(Costache). O parte din numele de familii au fost luate de la numele unor plante, păsări, animale, obiecte, locuri, fenomene, activități: Pintrijăl, Păpușoi, Secară, Vișin, Cireș, Carpen, Buruiană, Urzică, Boz, Bostan, Fasolă, Chipăruș, Curcan, Cucoș, Găină, Brumă, Furtună, Ciobanu, Ciubotaru, Cojocaru, Ciocan, iar altele vin de la o persoană cu prestigiu din familie: Avornicesei, Apopei, Aducesei sau în unele cazuri după numele mamei : Amariței, Amarghioalei, Amălinei, Apătăchioaiei, Atitienei etc. Interesante sunt și alte aspecte
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]