48 matches
-
diferite mișcări ale avangardei, cum ar fi Secession-ul central-european, Cubismul și Fovismul, Futurismul, iar printre protagoniștii internaționali ai acestei direcții trebuie menționați Ruhlmann, Lalique, Dupas, ca și portretistica aristocratica și mondenă a Tamarei de Lempicka și sculpturile lui Demeter Chipăruș, care a hrănit mitul dansatoarei Isadora Duncan. Teoria care a stat la originea așa numitului Stil 1925,numit astfel după Expoziția Internațională de Arte Decorative și Industriale Moderne, care a fost organizată în acel an la Paris, si cunoscut apoi
Anii năvalnici: Lumea Deco by Corespondență din Italia de la Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105582_a_106874]
-
a altor inițiative de același fel din 1928 și terminată în 1930 cu prima Trienala și cu volumul lui Papini”. Francesco Nonni, Andaluza, 1922, majolica Revenid la expoziția de la Forli, prezentele strălucite ale Tamarei de Lempicka, ale lui Erte, Dupas, Chipăruș, Schliepstein, Wally Wieselthier, Mestrovic stă față în față cu o selecție bogată și impecabila de lucrări ialienești, situând pe același plan artele majore și pe cele minore. Lucrare de Tamara de Lempicka Dansatori în costume orientale de Demetre Chipăruș Eșarfă
Anii năvalnici: Lumea Deco by Corespondență din Italia de la Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105582_a_106874]
-
Dupas, Chipăruș, Schliepstein, Wally Wieselthier, Mestrovic stă față în față cu o selecție bogată și impecabila de lucrări ialienești, situând pe același plan artele majore și pe cele minore. Lucrare de Tamara de Lempicka Dansatori în costume orientale de Demetre Chipăruș Eșarfă albastră de Tamara de Lempicka Cererea unei piețe însetate de noutate, dar și de tradiția artizanantului artistic italian a dus la o veritabilă explozie a unei producții de extraordianre forme de obiecte și de forme decorative, de la lămpile lui
Anii năvalnici: Lumea Deco by Corespondență din Italia de la Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105582_a_106874]
-
este surprins într-un costum inedit, de dansatoare (probabil orientală) și este plasat într-o atmosferă tipică spectacolului - cabina de probă. Însă accentul este clar pus doar pe personaj, farmecul și senzualitatea fiind elocvente. Amintind de Dansatoarele asiriene ale lui Chipăruș sau de portretizările Zobeidei în baletul Scheherazada, Dansatoarea lui Vermont pare extrasă dintr-un univers idilic oriental, însă transpusă în mondenitatea europeană, regăsindu-se în gustul Art Deco al vremurilor. Opera impresionează prin senzualitate și prin alegerea cromatică. Valoare estimativă
Nicolae Vermont, un senior al vieții artistice românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105509_a_106801]
-
Victor Prohin, Andrei Țurcanu, Titus Știrbu, Vasile Romanciuc... Devine un membru activ al cenaclurilor unde își prezintă epigramele, e corespondent al săptămînalului ,,Medicul” din Chișinău, în paginile lui publicînd schițe, crochiuri, medalioane etc. În 1969 revista de satiră și umor ,,Chipăruș” îi publică prima schiță umoristică ,,Controlorul”. Din acel an începe colaborarea lui cu revistele republicane, cu radioul și televiziunea națională. În 1972 traduce și publică la Editura ,, Lumina” cărțile pentru copii ,,Nichita și prietenii săi” și ,,Poveste pădureană”. În 1973
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ion-cuzuioc-65/ [Corola-blog/BlogPost/94148_a_95440]
-
apă chioară. Replică Eu constat că mătăluță, Cum bei kilă după kilă, N-ai sorgintea în maimuță, Ci te tragi de la... cămilă. Unui politician pasager Prin partide călător, Cunoscutul boșorog Și-a făcut un viitor Numai bun de... necrolog. Nelu CHIPĂRUȘ, Chișinău
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ion-cuzuioc-65/ [Corola-blog/BlogPost/94148_a_95440]
-
Articolul UNIC Doamna Chipăruș Elena, judecător la Curtea de Apel Iași, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 18 octombrie 2006. Nr. 1.170. ---------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181758_a_183087]
-
Angelescu Cristiana - Curtea de Apel Iași 8. Olariu Viorica - Curtea de Apel Iași 9. Rosculet Leocadia - Curtea de Apel Iași Diplomă "Meritul judiciar" clasa a III-a: 10. Cozmăncă Pavel - Judecătoria Bârlad 11. Grămadă Maria - Curtea de Apel Iași 12. Chipăruș Elenă - Curtea de Apel Iași 13. Juverdeanu Tatiana - Curtea de Apel Iași 14. Gheorghiu Elenă - Curtea de Apel Iași 15. Ciurea Ada Liliana - Tribunalul Vaslui 10. Curtea de Apel Oradea Diplomă "Meritul judiciar" clasa I: 1. Berger Angela - Curtea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143125_a_144454]
-
(n. la 13 ianuarie 1927, Sauca, județul Soroca, Regatul României - d. la 23 septembrie 1976, Chișinău),poet din Republica Moldova. A absolvit Universitatea de Stat din Chișinău în anul 1952. A fost redactor-șef al revistei "Chipăruș", secretar al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Este autorul volumelor de poezie "Luminile câmpiei" (1952), "Struguraș de pe colina" (1956), "Însetat de depărtări" (1959), "Lume, dragă lume..." (1962), "Gustul pâinii" (1964),"Mi-e dor"(!971), "Mă caut" (1976), "Băieții tatei, băieți..."(1977
Petru Zadnipru () [Corola-website/Science/324391_a_325720]
-
care îl atestă ca pictor stăpân pe mijloacele de expresie. Datorită acestui tablou, este primit după patru ani în rândurile membrilor Uniunii artiștilor plastici din URSS. Din 1957 Igor Vieru se stabilește la Chișinău, unde lucrează un timp la revista "Chipăruș". Ceva mai târziu este numit director al Muzeului de Arte Plastice din Chișinău, iar mai apoi expert al comisiei de atestare a lucrărilor de artă pentru expozițiile din cadrul Ministerului Culturii al RSSM. În 1963, datorită activității fructuoase în domeniul artelor
Igor Vieru () [Corola-website/Science/299995_a_301324]
-
școala medie de cultură generală din comuna natală. A absolvit Facultatea de Jurnalistică a Școlii Centrale Comsomoliste din Moscova (1956) și Cursurile superioare de literatură de pe lângă Institutul de Literatură M. Gorki din Moscova (1969). După absolvire, fost redactor la publicațiile "Chipăruș" și "Moldova socialistă". A fost director al Biroului de propagare a literaturii al USM. A fost eliberat din postul ce-l deținea la revista Chipăruș și exilat la Telenești, în calitate de colaborator la ziarele de tiraj de la sate, pentru a i
Petru Cărare () [Corola-website/Science/306320_a_307649]
-
de pe lângă Institutul de Literatură M. Gorki din Moscova (1969). După absolvire, fost redactor la publicațiile "Chipăruș" și "Moldova socialistă". A fost director al Biroului de propagare a literaturii al USM. A fost eliberat din postul ce-l deținea la revista Chipăruș și exilat la Telenești, în calitate de colaborator la ziarele de tiraj de la sate, pentru a i se face “reeducare ideologică”. Prin 1954 a început să publice versuri lirice și satirice dar, deoarece regimul sovietic nu încuraja satira și umorul, debutul editorial
Petru Cărare () [Corola-website/Science/306320_a_307649]
-
județul Tighina). Poet, prozator, dramaturg și traducător. Absolvește Facultatea de Jurnalistică a Școlii Centrale Comsomoliste din Moscova (1956) și Cursurile Superioare de Literatură ale Institutului „M. Gorki” (1969). Activează în calitate de redactor, publicist la periodicele: „Colhoznicul Moldovei”, „Tinerimea Moldovei”, „Cultura Moldovei” „Chipăruș”, „Moldova socialistă” ș.a. Redactor la Editura Școala Sovietică; secretar literar la Teatrul „Luceafărul”; director al Biroului de propagare a literaturii de pe lîngă Uniunea Scriitorilor. Primele poezii lirice „O călătorie prin rai”, „Seară de vară”, „O, leliță” ș.a., cu pronunțate accente
Petru Cărare () [Corola-website/Science/306320_a_307649]
-
Dumitru Haralamb Chipăruș (16 septembrie 1886, Dorohoi - 22 ianuarie 1947, Paris) a fost un sculptor român și ceramist în stilul Art Deco care a trăit și a creat în Franța. În 1909 a plecat în Italia pentru a lua lecții de la sculptorul italian
Dumitru Chipăruș () [Corola-website/Science/326468_a_327797]
-
când, la New York, la casa Sotheby's, sculptură „Leș Girls” a fost adjudecata cu 590.240 de euro. Cea mai mare colecție din operele sale, cu 120 de piese originale se află astăzi la "Déco Russian House" în Moscova. Dumitru Chipăruș este cunoscut și sub numele de Dimitri, Dmitri, Demetre sau Dimitrius Chipăruș.
Dumitru Chipăruș () [Corola-website/Science/326468_a_327797]
-
adjudecata cu 590.240 de euro. Cea mai mare colecție din operele sale, cu 120 de piese originale se află astăzi la "Déco Russian House" în Moscova. Dumitru Chipăruș este cunoscut și sub numele de Dimitri, Dmitri, Demetre sau Dimitrius Chipăruș.
Dumitru Chipăruș () [Corola-website/Science/326468_a_327797]
-
cu noi careu și ne-o preluat pe fiecare și ne-o întrebat, și-am spus: „- Domnule, dom' director, eu rămân, ce-o fi, aia o fi !” Serinela Pintilie: Vă mai amintiți numele directorului de atunci ? Ș. B.: - Era directorul... Chipăruș îl chema, era unu Chipăruș, chiar așa-l chema, Chipăruș, da' era rotund, cum îl dădeai, el tot așa stătea. Era ca o minge de fotbal [râde]. În schimb, el avea în spate un maistru-instructor - ăla ne-a-nvățat să
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
o preluat pe fiecare și ne-o întrebat, și-am spus: „- Domnule, dom' director, eu rămân, ce-o fi, aia o fi !” Serinela Pintilie: Vă mai amintiți numele directorului de atunci ? Ș. B.: - Era directorul... Chipăruș îl chema, era unu Chipăruș, chiar așa-l chema, Chipăruș, da' era rotund, cum îl dădeai, el tot așa stătea. Era ca o minge de fotbal [râde]. În schimb, el avea în spate un maistru-instructor - ăla ne-a-nvățat să fim oameni... efectiv, după ce-
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
ne-o întrebat, și-am spus: „- Domnule, dom' director, eu rămân, ce-o fi, aia o fi !” Serinela Pintilie: Vă mai amintiți numele directorului de atunci ? Ș. B.: - Era directorul... Chipăruș îl chema, era unu Chipăruș, chiar așa-l chema, Chipăruș, da' era rotund, cum îl dădeai, el tot așa stătea. Era ca o minge de fotbal [râde]. În schimb, el avea în spate un maistru-instructor - ăla ne-a-nvățat să fim oameni... efectiv, după ce-o plecat ăla din școală
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
și „cronicarul” întregii desfășurări a fost învățătorul Alexandru Moisiu; s-au implicat Natalia Arnăutu, prima profesoară de filosofie din familie, preotul Vasile Arnăutu și studentul Constantin Arnăutu, economistul Aurel Arimescu, învățătorii Ion Arnăutu, Dumitru Neculau și Natalia Baciu, sătenii Ion Chipăruș și Vasile Ștefan - cu toții membri ai familiei. Acțiunea de la Ungureni a reușit datorită muncii și perseverenței animatorului, dar și datorită unei strategii deosebite, îmbinând obiectivele culturale cu cele economice și preocuparea pentru organizarea instituțională. Cu acest program complex i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Domnu-o Biencuță, Biencuță ș-un Ștefan Mă-ntineresc an de an! Și-aștept, în curând, să vină Și alți nepoței la mine La bunica în Moldova, undeva e încotrova Puiul scurmă-n rumeguș Nu cu gheară, cu scurmuș, lar ardeiu-i chipăruș. Cocostârcul este barza curechi una e cu varza. Un ciorap e un colțun, perje-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
16.I.1951, Costești, j. Chișinău), poet. Este fiul Alexandrei (n. Bârcă) și al lui Vasile Bivol, țărani. A absolvit, în 1974, Universitatea de Stat din Chișinău. La început profesor de limba română, din 1986 este redactor la revista satirică „Chipăruș”. În volumele Lei-paralei (1985), Curcanul lăudăros (1988), Bârna din ochi (1991) și SRL (Scris cu răspundere limitată, 1993), B. cultivă o poezie satirică și umoristică, vizând, cu o bună cunoaștere a mecanismului comic, nu numai viciile general umane, ci și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285752_a_287081]
-
Ioana), Valică în loc de Vasile, Costică(Costel, Tică) în loc de Constantin(Costache). O parte din numele de familii au fost luate de la numele unor plante, păsări, animale, obiecte, locuri, fenomene, activități: Pintrijăl, Păpușoi, Secară, Vișin, Cireș, Carpen, Buruiană, Urzică, Boz, Bostan, Fasolă, Chipăruș, Curcan, Cucoș, Găină, Brumă, Furtună, Ciobanu, Ciubotaru, Cojocaru, Ciocan, iar altele vin de la o persoană cu prestigiu din familie: Avornicesei, Apopei, Aducesei sau în unele cazuri după numele mamei : Amariței, Amarghioalei, Amălinei, Apătăchioaiei, Atitienei etc. Interesante sunt și alte aspecte
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Domnu-o Biencuță, Biencuță ș-un Ștefan Mă-ntineresc an de an! Și-aștept, în curând, să vină Și alți nepoței la mine La bunica în Moldova, undeva e încotrova Puiul scurmă-n rumeguș Nu cu gheară, cu scurmuș, lar ardeiu-i chipăruș. Cocostârcul este barza curechi una e cu varza. Un ciorap e un colțun, perje-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
, Victor (2.X.1942, Vindrei, Federația Rusă), prozator. A absolvit Universitatea de Stat din Chișinău (1965). A funcționat ca redactor la Radio, redactor-șef adjunct al revistei „Chipăruș”, redactor la „Basarabia”. P. debutează cu volumul pentru copii Puiul de stea (1969), urmat de culegerile de nuvele umoristice Supracotoi (1970), Olimpia (1976), S-a copt frunza (1979), în care vădește un umor fin, alimentat din observarea atentă a realității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289035_a_290364]