43,561 matches
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > ROD AL CREAȚIEI Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 816 din 26 martie 2013 Toate Articolele Autorului Modelată lumina răsăritului cuprinde timid chipuri forme hrănite cuvinte mărturisiri singurătate pictată în fire de nisip îndrăgostiți printre voluptoase valuri de nori dătătoare de îngeri murmură esențe ambivalente realități paradigmatice dragostea profundă sub ochiul cerului noi rod al creației. Referință Bibliografică: Rod al creației / Gheorghe Șerbănescu
ROD AL CREAŢIEI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 by http://confluente.ro/Rod_al_creatiei_gheorghe_serbanescu_1364349035.html [Corola-blog/BlogPost/345403_a_346732]
-
spre piatră. Au făcut înconjurul ei, apoi, nu se știe de unde au apărut în mâna lor niște unelte care emiteau o rază luminoasă foarte puternică. Cu mișcări sigure au început să prelucreze stânca încet, făcând-o să prindă forma unui chip de om. Terminându-se lucrul, unul din ei despărțindu-se de grup, se așeză cu spatele la acel chip și întinse brațele în lateral. Imaginea lui începu să se estompeze contopindu-se cu roca, dispărând treptat- treptat până nu se mai zări
ÎN PĂDURE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1486720440.html [Corola-blog/BlogPost/369151_a_370480]
-
unelte care emiteau o rază luminoasă foarte puternică. Cu mișcări sigure au început să prelucreze stânca încet, făcând-o să prindă forma unui chip de om. Terminându-se lucrul, unul din ei despărțindu-se de grup, se așeză cu spatele la acel chip și întinse brațele în lateral. Imaginea lui începu să se estompeze contopindu-se cu roca, dispărând treptat- treptat până nu se mai zări nimic pe suprafața ei. Cei ce au rămas, s-au adunat iară împrejurul stâncii cu mâinile ridicate
ÎN PĂDURE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1486720440.html [Corola-blog/BlogPost/369151_a_370480]
-
ai lui Deceneu ? Ce va urma ?! Un sacrificiu ritualic sau o inițiere ? Dintr-odată o lumină aparte apăru peste Sfinx, ceva în formă de piramidă cu culoare de un roșu violaceu,transparentă. Toți erau pătrunși de o stare aparte și chipurile lor, aspre și neîndurătoare parcă se transformau. Se ivise în fața lor un om înalt, cu un fel de aură încadrându-I chipul, vorbind domol și făcând gesturi aparte, parcă așternând o vrajă misterioasă asupra tuturor atunci când ridicase mâinile spre cer
ÎN PĂDURE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1486720440.html [Corola-blog/BlogPost/369151_a_370480]
-
formă de piramidă cu culoare de un roșu violaceu,transparentă. Toți erau pătrunși de o stare aparte și chipurile lor, aspre și neîndurătoare parcă se transformau. Se ivise în fața lor un om înalt, cu un fel de aură încadrându-I chipul, vorbind domol și făcând gesturi aparte, parcă așternând o vrajă misterioasă asupra tuturor atunci când ridicase mâinile spre cer. Nu mai încăpea îndoială despre ce se petrecea... Zamolxe oficia la altarul său... Îi amorțise mâna și nu se îndura să o
ÎN PĂDURE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1486720440.html [Corola-blog/BlogPost/369151_a_370480]
-
prind în scris, dar mi-au scăpat și după un timp să le văd strălucind în scrierile semnate de alți autori. Conștientizarea propriei limite este de multe ori apăsătoare și chiar dureroasă. Reușita în scris se plătește în fel și chip și, nu de puține ori, propriile-mi slăbiciuni îmi râd sub nas. Realizarile cer jertfă proporțional cu importanța lor. Nu știu cât reușesc din tot ce am îndrăznit să împlinesc, dar am în minte cuvintele lui Theodore Roosevelt: „E greu să pierzi
NICIODATĂ NU E PREA TÂRZIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_niciodata_nu_e_prea_tar_elena_buica_1343815559.html [Corola-blog/BlogPost/360068_a_361397]
-
tu vorbești cum vorbea și mama ta acum cinzeci de ani! Lucrurile s-au mai schimbat! La oraș fetele se mărită la treizeci de ani! Mai lăsați-mă să mă bucur de tinerețe! Olga, mama Floricăi oftă. Se vedea după chipul ei că nici ea nu era de acord cu ce spunea, dar bărbatul ei era tare demodat. Nu-i păsa de nimic, doar de părerile lui. Vasile, bărbatul ei era de neclintit. ― Nu vezi Olgo ce se întâmplă cu tineretul
NECĂJITUL POVESTIRE FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488710196.html [Corola-blog/BlogPost/384761_a_386090]
-
și cultură, și „Glas comun” - revistă cultural-creștină, - prin redactorii ei și în special prin redactorul șef, Părintele Radu Botiș din Maramureș, s-au gândit că voi, copiii din întreaga țară și chiar, virtual, din întreaga lume, vă puteți manifesta în chip fericit părerile, gândurile, creațiile, ideile de orice fel, legate de orice subiect pe care-l doriți, vă puteți crea legături trainice de prietenie, în care schimbul de opinii este mijlocul cel mai eficient de a vă cunoaște. De aceea, a
SLOVA CREŞTINĂ, AUGUST 2008, AUGUST 2014! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 by http://confluente.ro/radu_botis_1409679758.html [Corola-blog/BlogPost/353809_a_355138]
-
cerc în jurul craniului care le zâmbea zeflemitor, arătându-le viilor ce mai rămâne dintr-un om în puterea vârstei după ce te acoperă pământul. Primărița s-a apropiat și ea să vadă acel craniu pe care odinioară s-a aflat un chip de care ea se îndrăgostise pentru prima și ultima oară în viață, pe care îl ținuse de atâtea ori în brațe, îl mângâiase pe obraji, îi trecuse mana prin părul lui des și negru, dar mai ales cât îl mai
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
tine? Cine sunt să crezi că pot? Când m-arunci în mări de lacrimi Făr' să știu, să crezi că-not? Și când o să-ți plec din viață Și din sufletu-ți când plec Am să-ți las fără de mine Chipu-mi împietrit și sec. Și-am să-l las și fără nume Doar un chip hidos de lut Stors de lacrimi și durere Într-un geamăt sec și mut. Și-o să car trist după mine Al meu suflet gol, dar
PLEC de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1469252797.html [Corola-blog/BlogPost/382547_a_383876]
-
să știu, să crezi că-not? Și când o să-ți plec din viață Și din sufletu-ți când plec Am să-ți las fără de mine Chipu-mi împietrit și sec. Și-am să-l las și fără nume Doar un chip hidos de lut Stors de lacrimi și durere Într-un geamăt sec și mut. Și-o să car trist după mine Al meu suflet gol, dar plin, Cu-ale mele mări de lacrimi Să-mi înec al vieți-mi chin. Mă
PLEC de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1469252797.html [Corola-blog/BlogPost/382547_a_383876]
-
Oma Stănescu. Autoarea derulează amintiri plăcute, dar și dureroase din timpul în care a trăit în India, unde a avut o picantă idilă cu un bărbat pasional. Indian fiind, cel care i-a cucerit inima a dezamăgit-o în multe chipuri, astfel încât eroina devine depresivă, dar își adună și ultimele forțe să treacă peste vitregiile destinului. Reverențele critice vă îmbie cu nenumărate lucrări de referință, ce se întrec în splendoare și frumusețe angelică. Semnatarii acestora sunt oameni care gândesc nu numai
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! by http://uzp.org.ro/zeit-60-zapada-noastra-cea-de-toate-iernile/ [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
catifea, încă mai sunt țipete prin grădină și frunzișul care lunecă galben încă mai sună a ocarină spartă, prin ziua scurtă se revarsă ușor picuri de amintiri, fluvii moarte, turme de dealuri din copilărie, podgorii și pescăruși desenați pe cer, chipuri și voci care-au murit în sufletul meu, și mereu clopotele depărtându-se ca niște cirezi într-o pădure de vis prădată de flutiri albi și de păsări albastre, s-a desfrunzit și gura ta de acel roșu care mă
APUS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1414836806.html [Corola-blog/BlogPost/341119_a_342448]
-
ar place să-l pot face fericit pentru că sunt plină de dor. Știu că iubirea este cruntă și uneori doare, numai că atunci când îi văd obrazul noaptea în somn, iar inima-mi bate cu disperare și când mă trezesc dimineața, chipul său nu-l mai zăresc și pe buze-mi stăruie mereu aceeași întrebare, ce este iubirea oare? Și ca de fiecare dată nu am nici un răspuns normal, firesc ! Ea poate fi un cântec, s-au poate fi o gingașă floare
OMUL DIN VIS... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1402201187.html [Corola-blog/BlogPost/365453_a_366782]
-
și tot mai mult, începusem să-i dau dreptate în tot ceea ce exprimase atunci despre mine, deși mă simțisem ofensată la acea vreme. Timpul mi-a dovedit câtă dreptate avusese acel om când își asumase răspunderea de a-mi analiza chipul, mișcările trupului, atitudinea față de ceilalți, reacțiile la afirmațiile positive, s-au negative, totul! Fusesem pentru el o fereastră deschisă și-i fusese atât de ușor să mă citească, încât eu nu puteam înțelege cum o putea face cu atâta discernământ
OMUL DIN VIS... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1402201187.html [Corola-blog/BlogPost/365453_a_366782]
-
ca o vinovată a suspinelor de drag, pentru că glăsuiește cânt atât de alipit de inimi, ca o mătase de pielea pruncului, tot ar fi îndrăgită; dacă nu ar cânta frumos ca zânele din mitologia fermecărilor, tot ar fi îndrăgită pentru chipu-i cuceritor ca al frumoaselor din odiseele iubirii! Bacăuancă, fiică dragă a orașului cu faima decadenței și plumburiului, cândva oglindă vie a simbolismului pesimist, Vasilica Tătaru e una din oamenii frumoși și de valoare ce-aduc bucuria! În miezul verii
VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470221130.html [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
-
lor vor continua să vorbească tainic și copleșitor cu inima Vasilicăi Tătaru. A plătit artista, în ziua aceea, o parte din impozite către gura căscată a gropii în care neliniștea, neajunsul, supărarea înghit zi cu zi lumea sărmană. Glasul ei, chipul ei s-au expus frumos, vrăjitor și au înduplecat viața să facă bacăuanilor ziua mai frumoasă decât cele dinainte și mai îmbunătățită cu speranțe, pentru ce urmează să vină! O hrană a sufletului, o mână mângâietoare, de mătase, o sărutare
VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470221130.html [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
-
fiind insuficientă pentru a ne scoate din starea de copleșire; vorba unei expresii din cântările liturgice: „a pricepe mintea nu poate”. Și totuși! Învierea ne este dată în dar. După aducerea omului de la neființă la ființă, odată cu împodobirea lui cu chipul divin, Învierea Domnului este cel mai mare dar făcut omului în istoria sa existențială. Ea deschide porțile veșniciei și devine pod între viața pământească și cea a împărăției divine. Una dintre marile vești aduse de Înviere este aceea că deși
ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI APARTENENŢA NOASTRĂ de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/theodor_damian_1462284384.html [Corola-blog/BlogPost/379294_a_380623]
-
impunător, prin diplomație, de multe ori biruind în lupte grele” (Marele Constantin, Învinuiri și Adevăr. Studiu Istoric. Trad. Pr. Ion Andrei Gh. Țârlescu, Ed. Egumenița, Galați, 2013, p. 34). Sub oblăduirea Duhului Sfânt, Împăratul Constantin cel Mare a schimbat complet chipul Europei idolatre, conturând de-a pururi Icoana creștinismului apostolic. Chemarea lui Constantin n-a fost de pe pământ, de la oameni, ci de sus de la Dumnezeul cel Sfânt, Care l-a ales pentru misiunea sa profetico-apostolică: Nu de la oameni, dar nici pentru
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
cu litere săpate, că acesta se dovedise să fie semnul izbăvitor al statului roman și ocrotitorul împărăției întregi. Și a mai pus în mâna statuii sale, înălțate într-unul dintre locurile cele mai umblate ale Romei, o lance lungă în chipul crucii, poruncind să se sape dedesubt, cu slove latinești, următoarea inscripție: < > (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a 9-a, cap. 11) Statuia Eliberatorului Constantin cel Mare așezată în piețele Romei purta în augusta mână învingătoare, Crucea Mântuitorului Hristos. Împăratul
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Religiozitatea antică a săltat lumea în golul rece și prăpăstios al durerii și al deșertăciunii. Numai Zamolxianismul pelasg, viu, monoteist, țâșnind ca un torent al vieții, premergător al Creștinismul a păstrat demnitatea umană între virtuțiile ei firești, cardinale, ale trăsăturilor chipului creat, încercând prin suferință, credință și jertfă să restaureze asemănarea și nemurirea prin dragoste după Chipul divin al Atotcreatorului Cosmosului. Zamolxianismul a zămislit în sânul marii Națiuni primordiale traco-geto-dace, faima Cavalerului trac, dârzenia ilustrului Monarh și înțelepciunea profetică milenară și
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Zamolxianismul pelasg, viu, monoteist, țâșnind ca un torent al vieții, premergător al Creștinismul a păstrat demnitatea umană între virtuțiile ei firești, cardinale, ale trăsăturilor chipului creat, încercând prin suferință, credință și jertfă să restaureze asemănarea și nemurirea prin dragoste după Chipul divin al Atotcreatorului Cosmosului. Zamolxianismul a zămislit în sânul marii Națiuni primordiale traco-geto-dace, faima Cavalerului trac, dârzenia ilustrului Monarh și înțelepciunea profetică milenară și nemuritoare a Elitei spirituale. Eroii, protagoniștii, sacerdoții, doctrinarii, inițiații manifestărilor politeiste, antice s-au circumscris ritualurilor
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
de strămoșii săi, neîntrecuții sciți. Prin dragostea și educația primită de la părinții săi daci, prin zestrea sufletească, prin podoaba cumpătării, prin fascinanta putere de judecată, prin înțelepciunea dobândită, tânărul Constantin pe care nimeni nu-l putea întrece în bunătatea, frumusețea chipului său, a staturii lui, întrecându-i chiar și pe cei de aceeași vârstă cu el prin puterea lui, s-a apropiat de Dumnezeu, cinstindu-L mai presus de toate cele create și existente: aflându-L a fi Mântuitor și păzitor
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Evgarie, Kedrenos, Teodoret, ne ajută să-i redăm Împăratului portretul său cât mai fidel: Împăratul era înalt ca statură, cu gât puternic, umeri lați și trup atletic, ceea ce îl făcea impunător, grav și majestuos; cu o înfățișare splendidă, frumos la chip și foarte impresionant, cu ochi de leu, omenos, plin de bunătate, cumpătat, dornic de a face fapte bune, indulgent, gândea liber, era blând, răbdător, generos și iubitor de armată și popor, cu spirit al dreptății, cumpătat, iertător, suflet mare, spirit
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
și întărirea credinței noastre. (K. Manassis, Sinoptică, P.G. 127, col. 306; / Dositei, Cele 12 cărți, I.1a; /Eusebiu, Cuvântul al IV-lea, P.G. 20, col. 1229- IV, 75, 313). Din secolul VIII, avem și descrierea Sfântului Teofan, care-i așează chipul luminos într-o corolă a virtuțiilor moral-religioase: Acest bărbat în toate strălucitor, în curajul sufletului, în puterea minții, în cuvintele sale de învățătură, în răbdarea sa căutând dreptatea, în dăruirea pe care o avea față de muncă, în portul său cuvincios
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]