855 matches
-
de Paul Neagu, Ingo Glass, Gheorghe Iliescu -Călinești, Marian Zidaru etc. și, mai ales, compoziția Sf. Gheorghe a Silviei Radu, o adevărată capodoperă. Un alt ansamblu remarcabil, unic pînă acum în spațiul artei noastre contemporane, este cel realizat de Alexandru Chira în localitatea Tăușeni din jud. Cluj. În acest climat general și în acest context particular poate fi așezată și inițiativa AFDP, filiala București, de a ridica în fața Casei presei, în locul lui Lenin, o lucrare a lui Mihai Buculei. Discuțiile publice
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
doi împrejurarea ieșită din comun a întîlnirii dintre ei și a prieteniei care a urmat acestei întîlniri. "Eu am fost pescuit cu undița în oceanul societății de pescarul de oameni din Villeneuve", scrie Panait Istrati în prefața primei lui cărți Chira Chiralina. "În primele zile ale lui ianuarie 1921 mi-a fost adusă o scrisoare de la spitalul din Nisa. Fusese găsită în buzunarul unui disperat care încercase să-și taie beregata. Erau puține speranțe să supraviețuiască. Am citit-o și am
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
artei contemporane a căror prezență publică este încă sub nivelul lor valoric sau care urmează acum să-și acrediteze un statut conform cu indiscutabila lor înzestrare. Expozițiile organizate pînă în acest moment, Florin Niculiu, Paula Ribariu, Sabina & Jean Negulescu și Adrian Chira, trimit implicit către intențiile galeriei și indică fără dubii spațiul valoric pe care acesta încearcă să-l acrediteze. Cea mai recentă dintre manifestările organizate aici, expoziția de pictură a Ioanei Panaitescu, are și ea multe puncte comune cu acțiunile precedente
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
cunoștințe și de abilități deprinse în școală, artista se poate valorifica mult mai exact și mai profund căutînd o formulă oarecum complementară și nu una de la sine înțeleasă. Dacă ar fi optat, de pildă, pentru o viziune apropiată lui Alexandru Chira sau Ștefan Sevastre, pentru care desfășurarea formelor implică spații monumentale și desfășurări infinite, efectul era mult mai previzibil și mai puțin spectaculos tocmai din pricina legitimității opțiunii. Mergînd, în schimb, spre Bernea și spre Ciubotaru, Ioana Panaitescu a intrat, oarecum, în
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
el, Panait!... D.T.: - Îl vedeați pentru prima oară! M.P.I.: - Da... nu-l mai văzusem în viața mea... Despre el, la Brăila, se vorbea ca despre o legendă... Nici nu știam... nu eram sigură că există în realitate... Nu citisem decît "Chira...". N-am putut să schimb cu el decît cîteva cuvinte... M-a intimidat, nu știu ce-a fost cu mine... eu, care nu eram tocmai timidă. D.T.: - Cîți ani aveați atunci? M.P.I.: - Nu împlinisem încă douăzeci de ani... Peste un
Interviu inedit cu Margareta Istrati - aprilie 1980 by Daniel Tei () [Corola-journal/Journalistic/14198_a_15523]
-
momentele mele cele mai roze. D.T.: - Ce amintiri mai aveți despre cel căruia, în decembrie 1922, Romain Rolland îi scria: "Dragă prietene, nu mai aștept să-mi găsesc timpul necesar ca să-ți răspund... Nu mai pot aștepta, după ce am devorat "Chira Chiralina", în toiul nopții... Trebuie să-ți spun, numaidecît: e formidabilă!"? M.P.I.: - Acum, scriu tot ce știu despre el. Însemnări, nu pentru publicare, ci pentru cei ce vor să se informeze, să le pot oferi, să le citească. Da, amintiri
Interviu inedit cu Margareta Istrati - aprilie 1980 by Daniel Tei () [Corola-journal/Journalistic/14198_a_15523]
-
unor procese formative naturale. Materia genuină, accidentată și impură, desfășurată orizontal sau țîșnită brusc în spațiu ca un germene vegetal în căutarea luminii, se coagulează insesizabil și conservă toate stările și tensiunile evoluției sale către forma finală. Arta lui Alexandru Chira nu se naște din efuziune, ci din calculul rece al unui geometru. Figură solitară în arta noastră de astăzi, pictor și sculptor deopotrivă, el nu elaborează lucrări, nu construiește cicluri și nici măcar nu premeditează expoziții, ci visează mari amenajări spațiale
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
lucrări, nu construiește cicluri și nici măcar nu premeditează expoziții, ci visează mari amenajări spațiale și revărsări ale geometriei într-o lume care și-a pierdut inocența și rigoarea. Fascinat de ideea proiectului continuu, de eterna potențialitate a unor lumi deschise, Chira nici nu s-a grăbit să-și fixeze forma sa optimă de exprimare. El stăpînește la fel de sigur spațiul bidimensional, obiectul, ansamblul și instalația cu cu aspirații ritualo-cosmogonice. După importanta sa expoziție din l993, deschisă la București și mai apoi itinerată
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
simultan, și o intervenție în peisaj -, la Tăușeni, județul Cluj, intitulată Desemne spre cer, pentru ploaie și curcubeu. în același an finalizează prima etapă, care înseamnă construcția a nouă elemente, numită Sfîrșitul începutului. Proiect deschis, practic inepuizabil, instalația lui Alexandru Chira urmărește strictamente intrarea într-un rol magico-simbolic, însușirea unei funcții spirituale cu un impact nemijlocit în chiar viața comunității sătești. Elementele fixe și cele mobile, geometria care se revarsă în natură, natura însăși căreia i se dezvăluie geometria secretă, ritualurile
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
de Paul Neagu, Ingo Glass, Gheorghe Iliescu -Călinești, Marian Zidaru etc. și, mai ales, compoziția Sf. Gheorghe a Silviei Radu, o adevărată capodoperă. Un alt ansamblu remarcabil, unic pînă acum în spațiul artei noastre contemporane, este cel realizat de Alexandru Chira pe dealurile comunei Tăușeni din jud. Cluj.
Monumentul public și perver(tirea)siunea magică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12142_a_13467]
-
cunoscuți activiști, câțiva trecuți din România spre demnități rusești, precum româno-bulgarul Cristian Rakovski (ambasador sovietic, o vreme, la Paris, retras în acel moment din funcție, marginalizat) și prețuit ca scriitor, mult editat și chiar ecranizat - cu un film turnat după Chira Chiralina - în "patria socialismului victorios". Al doilea text, scris de Fundoianu a rămas, în schimb, necunoscut până nu de mult, iar autorul său, care se bucura de o anumită apreciere în cercurile filosofice și literare pariziene (publicase, de exemplu, în
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
expun vederii și memoriei cîteva fotografii din ultimele spectacole ale scenografului Dragoș Buhagiar. O expoziție rafinată și atipică, care mă poartă în transa teatrului. Alchimistul și foițe de aur, scoici mici și vorbitoare prinse pe rochia albastru metalizat a Fatimei, Chira Chiralina - instantanee de grup și portrete în sepia, turbane și alambicuri cărate în spinare, corsete la vedere, un chioșc, oglinzi, amor, vînzoleală, povești, Baal și tehnica cool a modernității, a pierzaniei și a degradării teribiliste, Oblomov și divanul lenei, costume
Și în chioșc fanfara cînta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12432_a_13757]
-
importante apariții românești din ultimele luni pe piată editorială din Italia: a doua ediție a traducerii lui Salvatore Quasimodo din opera lui Tudor Arghezi, o selecție de poezie Mircea Cărtărescu în traducerea lui Bruno Mazzoni, a treia ediție a românului Chira Chiralina de Panait Istrati apărută la Feltrinelli, cartea despre Machiavelli a profesorului Gheorghe Lencan Stoica. Și din cealaltă perspectiva - românească - se constată apariția, atât la noi cât și în Italia, a unor consistente lucrări și studii semnate sau îngrijite de
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
azi, patru de Hortensia Papadat-Bengescu (Fecioarele despletite, Concert din muzică de Bach, Drumul ascuns, Rădăcini), trei de Gib I. Mihăescu (Rusoaica, Zilele și nopțile unui student întârziat, Donna Alba, dintre care al doilea putea lipsi), câte două de Panait Istrati (Chira Chiralina, Ciulinii Bărăganului), Camil Petrescu (Ultima noapte", Patul lui Procust), G. Călinescu (Cartea nunții, Enigma Otiliei, la care se vor adăuga celelalte două romane postbelice), Ionel Teodoreanu (La Medeleni, Tudor Ceaur Alcaz, ultimul, reținut printr-un gest neconvingător de istorie
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
al momentului. Deduse din ideea generală de Spațiu, cele patru secțiuni și-au propus să înlocuiască criteriile de gen cu criterii tematice mult mai largi și mai flexibile, în care intrau deopotrivă concepte teoretice și tipologii vizuale. Astfel, pictorul Alexandru Chira a coordonat secțiunea Spațiul subiectiv, criticul de artă Adrian Guță a coordonat secțiunea Spațiul interactiv, secțiunea Spațiul decorativ și ambiental a fost condusă de Daniela Grușevschi și de Gheorghe Gogescu, iar pictorul Viorel Grimalschi s-a îngrijit de secțiunea Spațiul
Renașterea Salonului de Artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11485_a_12810]
-
luptătoare pe frontul eticii artistice care este Paula Ribariu, au deschis la Galeria Galateca o expoziție de protest față de suficiența, semidoctismul agresiv și autismul profund al autointitulatului ,,Muzeu Național de Artă Contemporană". Pictori și sculptori, printre care Marin Gherasim, Alexandru Chira, poetul Constantin Abăluță în ipostază de grafician, Zoe Pop, Rodica Marinescu, Ștefan Pelmuș, Mircea Barzuca, Paula Ribariu însăși, alături de încă vreo cîțiva artiști de același calibru, au încercat să propună, într-o selecție extrem de severă, coordonatele unei posibile imagini ale
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
interesului manifestat astăzi pentru tot ceea ce presupune interferență, amestec, metisaj. Pe scurt, pornind de la o analiză foarte aplicată a "împrumuturilor" din română, turcă, greacă sau arabă (de tipul "cadâna", "kémir", "félidgeanes", "barcadgis" ș.a.m.d.), prezente în versiunea franceză a Chirei Chiralina, Gisele Vanhčse ajunge la concluzia că aceste împrumuturi îndeplinesc - dincolo de aparența lor exotică și decorativă - o funcție mai precisă. "Acești termeni ne conduc spre centrul Alterității, a ceea ce am putea numi civilizația Celuilalt (...) înscriind romanele lui Panait Istrati într-
Simpozion Panait Istrati la Roma by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11733_a_13058]
-
Minerva Chira Pentru cei ce nu știu și vor să afle, opera poetică tipărită între 1992-2007 a doamnei Minerva Chira, locuitoare în Negreni-Cluj, numără următoarele volume: Manual de tîrîre, cu o prefață de Ana Blandiana, Fosforescența putregaiului, Poemele absenței, Dir Reise auf
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
Minerva Chira Pentru cei ce nu știu și vor să afle, opera poetică tipărită între 1992-2007 a doamnei Minerva Chira, locuitoare în Negreni-Cluj, numără următoarele volume: Manual de tîrîre, cu o prefață de Ana Blandiana, Fosforescența putregaiului, Poemele absenței, Dir Reise auf dem Todesstreifen, apărut la Berlin, Leandrii Greciei, Cântecul lumînării, RamaDaNu, Jar și lebădă. Din volumul în curs de
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
colegii de patimă...”, o invidie colegială, prietenească, am zice - chiar frățească, bineștiind doza de neprevăzut (chiar, de risc) la care se supune vânătorul. Așa că putem crede în afirmația: „ce dulce-i această invidie pe care o citești în ochii confraților...” (Chira) Și-n această plăcută (dar nu lipsită de primejdii) aventură-pasiune, niciun vânător nu pleacă-n misie, neînsoțit de un câine credincios și bine dresat, călăuzindu-se după principiul: „Ai câine bun, ai vânat din belșug...” (Hoțul) Iar scriitorul - artist într-
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
Constanța Buzea Minerva CHIRA Motto: "Duș subacval-/ purificare pentru a fi încoronată/ la Thirassia/ de toate planetele din ochii tăi/ când cazi urcând/ pe cerul din mare/ regina unui amurg de val" (M.C.) Poetă de când se știe, dar trăiește la Negreni în singurătatea bolii
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
nici scrie. Și nimănui nu-i spuneam nimic. îl imploram pe Dumnezeu să mă ia. Crucea mi-am făcut-o în ^95... E albă, din marmură. Dacă zilele au fost negre..." O precipitare în aceste rânduri scrise de poeta Minerva Chira, care trăiește în Negreni, de unde primim din când în când poeme și vești. Am așteptat să se ivească un prilej, un spațiu norocos pentru poemele ei sensibile și poate ușor sălbăticite de singurătate, teamă și uitare. în alt rând spune
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
Eu i-am dăruit mamei, în 72, o Carte de rugăciuni. I-a cusut filele, căci nu se mai țineau de coperți, atâta a citit în ea... Cât scriu și citesc uit că exist. Poezia mă mai ține..." Epistolele Minervei Chira sunt cutremurătoare prin simplitatea lor, prin sinceritatea lor. Nici un comentariu din exterior nu le-ar putea cuprinde lacrima și puritatea spovedaniei. Am ales din poeme, spre mângâiere vindecătoare poate, doar câteva. De la Negreni la București drumul pare și chiar este
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
poet premiat“. Vor urma recitaluri de poezie susținute de actorii Geta Iancu, Mira Popescu, George Lungoci și Ion Olaru și momente muzicale cu soliștii Viorica Pop Ivan, Iosif Bobițan, Vladimir Antoniuc și Victor Giorocianu. La final, ca de obicei, Petru Chira, Ivan Dumitru Teiu, Zaharie Moisescu, Ion Petre Stoica și Simion Cătău își vor încrucișa penițele în duelul epigramistic „Un zâmbet de Răpciune“ moderat de Ilie Cinciu. M. HORESCU Tapiserie memorială l Proiect internațional Pentru a marca trecerea a doi ani de la
Agenda2003-37-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281456_a_282785]
-
tema „Cel mai eficient instrument de evaluare a performanțelor angajaților“, departajarea făcându-se în funcție de aplicabilitatea în practică a soluțiilor propuse. Câștigătorii celor trei premii, în valoare de câte 3 milioane de lei, sunt Stratan Dorin, Ada Cristina Alesu și Bianca Chira. În urma interviurilor, trei studenți de la Politehnica vor desfășura o practică de trei săptămâni, la Zoppas Industries România, beneficiind de o remunerație de 3 milioane de lei. Câștigătorii acestei secțiuni sunt Călin Vasile Glijia, Lucian Balaj și Cătălin Popuțe. Ambele concursuri
Agenda2003-24-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/281117_a_282446]