43 matches
-
Piscul Jugii și apoi pe Dâmbovița, pe Valea Cheii sau Ghimbavului, spre Fundățica-Moeciu-Bran). Toate aceste plaiuri și poteci trebuiau bine păzite pentru a nu se strecura mărfuri de contrabandă. Slujitorii vămii trebuiau să știe să citescă răvașele de drum ale chirigiilor care treceau cu carele de mărfuri, diferitele privilegii domnești acordate mai ales brașovenilor, făgărășenilor și sibienilor. Asigurarea condițiilor de bună funcționare a vămii domnești, dezvoltarea comerțului, etc. cereau oameni cu știință de carte, mai ales pentru slujitorii aflați în serviciul
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
singur, am găsit răspunsuri la zbaterile mele nu doar în mediile pe care le-am frecventat (destul de rar, de altfel!) ci și de la oameni simpli și necultivați tot ca mine, consăteni de-ai mei de la Rucăr, țapinari, ciobani, cherestegii și chirigii, dar și a muncitorilor de pe platforma Pipera, de la „Electronica” sau „Cinescoape”, unde am lucrat cea mai mare parte a vieții mele de până acum. Recunosc că nu sunt mulțumit cu ce am înfăptuit, în partea mea de existență...eterică! Sunt
JURNALUL UNUI OM NEÎNSEMNAT (FRAGMENTE) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_om_neinsemnat_fragmente_.html [Corola-blog/BlogPost/366910_a_368239]
-
Pipirigului, dezgolite de coșuri, erau două schelete cu roți de obezi, având prinse între drugi câte o împletitură din funii și lanțuri, fiecare umplută cu fân pentru cai. Încropirile acestea pentru drumul la munte erau, la dus, cuiburi călduțe pentru chirigii. Într-a noastră, aproape îngropat în brațul de fân, mă aflam eu, numai ochi și urechi pentru a observa lumea de dincolo de satul în afara căruia nu mai ieșisem până atunci. Și iată ce mi-a fost dat să mi se
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
că nu mai ajungem acasă. Pe la vârsta de 10 ani, unchiul meu Mihai Pârnuță, care avea căruță cu boi s-a îmbolnăvit rău și nu mai putea să facă chirii cu căruța, m-au trimis pe mine pe post de chirigiu, căram lemne și piatră de calcar pentru varnițele din Vârful Mateiașului ale lui Milea. Cu căruța trasă de “Plăvan” și “Suran”, încadrat între Niță Bărbucu și Moise Olteanu, încărcam câte trei metri de lemne de fag de la fântâna lui Iordache
PENTRU UN BAN TRĂGEAM BUŞTENII CU CÂRLIGUL PE DÂMBOVIŢA... (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Pentru_un_ban_trageam_bustenii_cu_carligul_pe_dambovita_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/357015_a_358344]
-
repede la mătușa lui și lăsă cele două lădoaie cu cărți și bulendre și plecă acasă, îi era așa de dor de Ipoteștii lui din copilărie că nu mai avea răbdare să-i vadă. Găsise în gară pe Moș Țupa Chirigiul cu căruța cu care merse tot drumul până-n sat. Satul lui, acea oază de fericire a copilăriei, acum i se păru un colț uitat de lume și de Dumnezeu, o mică localitate pustie în care mai lătrau doar câțiva dulăi
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398768900.html [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
1.03.1921 în localitatea Cahul) și Ana, născut la data de 5 septembrie 1950 în localitatea Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cahul, str. M. Frunze nr. 47, ap. 19 (10.425/2003). Copii minori: Chirigiu Maria, născută la data de 9.09.1995 15. Ciocîrlan Efrosinia, fiica lui Parfeni Trifan (născut în anul 1910 în localitatea Vulpești, județul Ungheni) și Vera, născută la data de 20 iunie 1956 în localitatea Vulpești, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197060_a_198389]
-
12017 BENGHE VASILE (n. 1952) Com. Greacă țel: 246062; 0723119107 12030 BUNEA PETRE (n. 1950) Com. Roată de Jos țel: 266514 12031 CENUȘE NEDEA ECATERINA (n. 1954) Giurgiu, str. Clopotari, bl. 516, sc. B, ap. 17 țel: 222555; 0726701827 12066 CHIRIGIU ȘTEFAN (n. 1952) Giurgiu, Str. Negru Vodă nr. 51 țel: 231224; 0745469571 12046 FILIP CRISTINA (n. 1972) Giurgiu, Fdt Puișor Bl. 506 Sc. C Et 2 Ap. 38 țel: 230383; 0722340488 19837 IONESCU MARIOARA (n. 1951) Giurgiu, str. Șelari nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Weiss Leizerovici Paulina, sos. Pantelimon Nr. 199. "Izvorul Sănătății", Weber amp; Altheim, strada Doamnei Nr. 1. "Observatorului", Weinstein Sabina, calea Șerban Vodă Nr. 235. Weinstein Sabina, str. 30 Decembrie Nr. 13. "Muncii", Wilderman amp; Goldstein, b - dul 1848 Nr. 23. "Chirigiu", Zamfir David, strada Vistieri Nr. 1. "Remedia", Zarafu Zelma, strada Știrbei Vodă Nr. 15. "Lecuirea", Zilber amp; Cohn, prel. Rahovei Nr. 12. "Adria", Zoltescu Elenă, calea Ferentari Nr. 143. Zuav Ioan, b - dul Gh. Coșbuc Nr. 1. "Zeița", Zucherman Ada
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
68 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Segarcea-Vale" se modifică și se completează după cum urmează: a) la secțiunea I "Bunuri imobile" se modifică următoarele poziții: ... - la poziția nr. 43, coloana 3 va avea următorul cuprins: "D 1086, de la Chirigiu Florea la Neda Costică, L = 1.015 m, l = 11 m" și coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Segarcea-Vale, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 5/2009"; - la poziția nr. 54, coloana 3 va avea următorul cuprins
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218789_a_220118]
-
de 30 mai 1956 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Germania, 70435 Stuttgart, Schrozbergerstr. 10, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Valea Aurie, nr. 17/17, județul Sibiu.(1017/2005) 32. CZEGEDI FLORICA, fiica lui Chirigiu Costică și Dumitra, născută la data de 16 decembrie 1963 în localitatea București, România, cu domiciliul actual în Germania, 70435 Stuttgart, Schrozbergerstr. 10, cu ultimul domiciliu din România, în municipiul București, Bd. Dimitrie Cantemir, nr. 9, bl. 7, ap. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178088_a_179417]
-
localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, cu domiciliul actual în Germania, 50969 K'f6ln, Heinrich-Br'fcningstr. 6, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Cluj-Napoca, str. Oțetului, nr. 5A, județul Cluj.(1204/2005) 135. NEGRILĂ CRISTINA, fiica lui Negrilă Nicolae și Chirigiu Florica, născută la data de 21 martie 1982 în localitatea București, România, cu domiciliul actual în Germania, 70435 Stuttgart, Am Seegraben 3, cu ultimul domiciliu din România, în municipiul București, Bd. Dimitrie Cantemir , nr. 9, bl. 7, sc. A, ap.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178088_a_179417]
-
NICOLAE VĂCĂROIU Anexă 1 1. Albu Marian 2. Carp Ariadna 3. Grîu Alexandru 4. Lupu Eugen 5. Mărginean Ioan 6. Penciu Neculai. Anexă 2 1. Badea Mihail Gabriel 2. Bălan P. Ioan 3. Bratu Ion Felix 4. Bumbar Mihai 5. Chirigiu Ninel 6. Coșarca Petru 7. Cristea Grigore Vasile 8. Dragan Gigel Costel 9. Firtulescu Constantin 10. Marin Daniel 11. Medeleanu Cristian 12. Păun Alexandru 13. Popescu Laurențiu Decebal 14. Simion Costin 15. Solomon Nicolae 16. Strat Alexandra Mihaela 17. Teodorescu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/114914_a_116243]
-
202/5D, sc. E, ap 94 țel: 074420030 12030 BUNEA PETRE (n.1950) Roată de Jos, Jud Giurgiu țel: 0246266514 0740384462 12031 CENUȘĂ NEDEA ECATERINA (n.1954) Giurgiu, str. Clopotari, bl 516, sc. B, ap 17 țel: 0246222555 0726701827 12066 CHIRIGIU ȘTEFAN (n.1952) Giurgiu, str. Negru Vodă, nr. 51 țel: 0246231224 0728101901 19837 IONESCU MARIOARA (n.1951) Giurgiu, str. Șelari, nr.70 țel: 0721450154 12086 MANUCU MARIANA (n.1964) Giurgiu, str. Negru Vodă, bl. 120G, ap. 23 țel: 0722627180 12089
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
107, sc. A, et. 6, ap. 24, sector 2 țel: 0728683294 23779 CHIONCEL LUMINIȚA GABRIELA (n.1970) 179 S.C. CONTEXPERT AUDIT S.R.L. Str. Vintilă Mihăilescu nr. 12, bl. 79, sc. B, et. 2, ap. 72, sector 6 țel: 3302425 22817 CHIRIGIU LUMINIȚA (n.1968) 3613 S.C. CONTALEF EXPERT S.R.L. Str. Mihail Sebastian nr. 104, bl. V89, sc. 1, et. 8, ap. 96, sector 5 țel: 0744420168 16013 CHIRIȚĂ M. MARIANA (n.1971) 1506 S.C. EUROCONT EXPERT S.R.L. Str. Smaranda Braescu nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
excepție ridicată de Cornel Rusu în Dosarul nr. 1.127/Asig./2005 al Curții de Apel Brașov - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale. La apelul nominal răspunde Ministerul Apărării Naționale - Direcția legislație și asistență juridică, prin consilier juridic Sorin Chirigiu. Lipsă autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Apărării Naționale solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. Consideră că dispozițiile de lege criticate nu sunt discriminatorii, întrucât acestea se aplică tuturor cadrelor militare prevăzute de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137774_a_139103]
-
Aici se constată mai ales odată cu apariția modernității, balada căpătând o formă fixă și un ritm măsurat. Acestea sunt caracteristice celor apărute în secolele XIX și XX, cu excepția unora care au adoptat melodii de doină, cum sunt "Radu Anghel" sau "Chirigiul" de exemplu. Ca mod de execuție, baladele din această zonă folclorică se încep cu un preludiu instrumental, numit turcește "taxîm”" bazat de obicei pe melodia ce va fi cântată de voce, dar îmbogățită cu ornamente și pasaje de legătură. Uneori
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
trecând pe Calea Ferentarilor - Str. Veseliei - Str. Doinei) și 45 (P-ța Ferentari - P-ța 8 Iunie, actuala P-ța Unirii - Calea Floreasca), în 1947 doar de o linie de autobuz cu un traseu ce asigura legătura cu P-ța Chirigiu trecând pe Calea Ferentarilor, pe Str. Veseliei, Str. Doinei, Str. Spătaru Preda și Șos. Viilor. În 1949 a fost introdusă linia de tramvai pe Calea Ferentarilor, până la Piața Ferentari ce a fost deservită de linia 8 care asigura o legătură
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
să joc (cântec, B.S.M.M. [1965]); Dragoste-ai un râu de foc cântec - sârbă, B.S.M.M. [1966]); Sârba militarilor (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora lăutărească (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Sârba săltată (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora tineretului (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora chirigiilor (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Sârba din nai (joc popular, B.S.M.M. [1967]); La pingea (sârbă, B.S.M.M. [1967]); Hațegana (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora dimineții (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Sârba pompierilor (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora florăreselor (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
continuat ocupațiile în conformitate cu modul lor de trai, cu tradițiile strămoșești: prelucrarea pământului, pescuitul, oieritul, vânătoarea, creșterea vitelor. Despre acest fapt vorbesc multe nume de familie statornicite aici: Mocanu (cioban, crescător de oi), Pascaru (care se îndeletnicește cu pescuitul), Chirică (de la chirigiu), Petreanu (din neamul petrarilor). Primele case au apărut pe malul râului Larga. La început se presupune că a apărut mahalaua Răducenilor. Până mai nu demult s-au păstrat casele mici și numele vechilor locuitori: Vasile Răduc, Vasile Petreanu, Nicolae Poștaru
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
mult, partea mai mare însă (60000) au fost izgoniți din Rusia la 1856 și au ocupat în Dobrogea un {EminescuOpX 107} teritoriu de vro patruzeci de mile pătrate. Ei se ocupă cu plugăria, creșterea de cai și cămile și sânt chirigii pentru mărfuri dinlăuntrul țării spre țărmul Mării Negre. Osmanii sânt în pașalâcul Tulcei abia vro 2500. Cerchejii fuseseră aduși în număr de 20000; germanii locuiesc în patru sate: la Malcociu vro 30 de familii catolice din Germania de sud, [la] Cataloiu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de miniștri ce va fi, vor schimba condițiile și vor aproba pe ale mele pentru care eu m-am îngrijit. Cele mai mari și necuviincioase condiții sînt: ca să plătesc cu 240 franci perechia de boi dacă va muri și că chirigii trebuie să ducă marfa numai până la Zimnicea; aceasta însă din urmă, măcar că hârtia sfatului zice numai până la Zimnicea, eu însă am făcut de s-au schimbat poruncile către prefecți și împlinirea se face pentru toate punctele arătate în declarațiunea mea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
chiria transportului cu carul a tot grâul cât îl esportăm și birjă pentru toți călătorii câți percurg România, suma aceasta pe an ar fi cu mult mai mică decât anuitatea plătită de stat pentru drumurile de fier. Așadar, daca toți chirigii din țară ar fi în serviciul statului pentru a transporta gratis productele oamenilor și pe oameni, această cheltuială a visteriei ar fi mai mică decât cea pe care o are astăzi plătind anuitatea unui drum care nu transportă nimic gratis
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
copii de molipsire. Nici sănătatea lui bărbatu-său Costache nu era de invidiat. După pățania din satul Rediu au cheltuit ceva bani pe medicamente scumpe, nici n-a putut, câtă vreme a bolit în pat să-și continuie ocupația de chirigiu, care aducea bani în casă. Procesele continuau să înmulțească cheltuielile lor, ba chiar au fost nevoiți să vândă ceva animale din ocol ca să facă față. A păstrat cu grijă caii cu care câștiga bani din transporturi în chirie și pentru
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
aluzie la demolarea unei istorii și, în miezul acesteia, la demolarea făpturilor umane, cuprinse de blazare, de torpoare, împietrite într-o dezumanizare ce pare a nu mai avea remediu: "Plimbare cu Cornelia prin cartier. Timp rece, cer senin. Urcăm la Chirigiu. Priveliștea apocaliptică a șoselei Tudor Vladimirescu, pustie, fără case, în urma demolărilor devastatoare. Maidane acoperite cu gunoaie. Cîini vagabonzi. Senzația că trăim într-un trecut barbar, fără speranțe. Pe calea Rahovei, clădirea roșie a Vamei ( «Vama Poștei») unde întorceau tramvaiele pe
Conotațiile libertății (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13927_a_15252]
-
drumurile sale, văzu și ținu minte pe veci cum în memoria despotului Djurdje Brankovic pîinea se frămînta cu apă din Dunăre și era sfințită la biserica cu hramul Maicii Domnului din Smederevo și purtată apoi din mînă în mînă de chirigii pînă înspre Ávala. Megea atît de repede că pîinea ajungea de la Dunăre pînă în trapeza din munți a despotului caldă încă și acolo era ruptă și împărțită cu sare scoasă din Zrnovo. - Toți suntem zidari - îi spunea deobicei lui Leandru
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]