117 matches
-
sau a echipei e pusă în pericol. ... (7) Toate activitățile prevăzute de prezentul regulament trebuie să aibă autorizația Comisiei Patrimoniului Speologic obținută anual de către custode. ... (8) Activitățile interzise în situl ROSCI 0193 Peștera Tăușoare sunt următoarele: ... a) deranjarea coloniilor de chiroptere aflate în peșteră, fotografierea cu bliț a coloniilor de hibernare de la o distanță mai mică de 1,5 m sau atingerea de orice fel a chiropterelor; ... b) părăsirea potecii speologice pe traseul de vizită. Traseul de vizită este listat în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249915_a_251244]
-
Activitățile interzise în situl ROSCI 0193 Peștera Tăușoare sunt următoarele: ... a) deranjarea coloniilor de chiroptere aflate în peșteră, fotografierea cu bliț a coloniilor de hibernare de la o distanță mai mică de 1,5 m sau atingerea de orice fel a chiropterelor; ... b) părăsirea potecii speologice pe traseul de vizită. Traseul de vizită este listat în anexa nr. 4; ... c) accesul vizitatorilor, alții decât cei care desf��șoară activități științifice legate de studiul chiropterelor pe traseul marcat în anexa nr. 5, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249915_a_251244]
-
5 m sau atingerea de orice fel a chiropterelor; ... b) părăsirea potecii speologice pe traseul de vizită. Traseul de vizită este listat în anexa nr. 4; ... c) accesul vizitatorilor, alții decât cei care desf��șoară activități științifice legate de studiul chiropterelor pe traseul marcat în anexa nr. 5, în perioada septembrie-aprilie inclusiv. Obiectul acestei restricții îl reprezintă Galeria de înaintare între confluența cu Galeria 700 și cea cu Galeria Alpiniștilor, zona de hibernare a chiropterelor, în vederea protejării coloniilor de hibernare; ... d
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249915_a_251244]
-
șoară activități științifice legate de studiul chiropterelor pe traseul marcat în anexa nr. 5, în perioada septembrie-aprilie inclusiv. Obiectul acestei restricții îl reprezintă Galeria de înaintare între confluența cu Galeria 700 și cea cu Galeria Alpiniștilor, zona de hibernare a chiropterelor, în vederea protejării coloniilor de hibernare; ... d) aplicarea unor metode de echipare permanentă a traseelor speologice, altele decât cele cuprinse în fișele tehnice ale custodelui, precum și modificarea echipărilor existente, fără acordul custodelui și al Academiei Române; ... e) modificarea peisagistică, geomorfologică sau structurală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249915_a_251244]
-
Bovidae și Giraffidae Variola maimuțelor Rodentia și primate neumane Tuberculoză bovină Mamifere, în special Antilocapridae, Bovidae, Camelidae, Cervidae, Giraffidae și Tragulidae Boala Newcastle Păsări Pesta micilor rumegătoare Bovidae și Suidae Encefalomielită infecțioasă a porcului Suidae Psitacoză Psitacide Rabie Carnivore și chiroptere Febra văii marelui rift Bovidae, speciile Camelus și Rhinocerotidae Pestă bovină Artiodactyla Micul coleopter al stupului (Aethina tumida) Albine și bondari Variolă caprină și ovină Bovidae Boala veziculoasă a porcului Suidae și Tayassuidae Coleopterul tropilaelaps (Tropilaelaps spp) Albine Stomatită veziculoasă
jrc6141as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91313_a_92100]
-
peșteră continuă în regim vados, având o rețea vastă de galerii neafectate de impactul uman. Morfologia să, departe de a posedă arabescurile specifice peșterilor puternic concreționate, este sobra și impunătoare. În peștera au mai fost semnalate gasteropode, paianjeni, pseudoscorpioni, coleoptere chiroptere și carabide.
Peștera cu apă de la Bulz () [Corola-website/Science/314036_a_315365]
-
le (Megachiroptera) sau liliecii frugivori este un subordin de chiroptere, care cuprinde lilieci frugivori (care se hrănesc în special cu fructe) de talie în general mare, ce au un bot alungit și asemănător cu cel al câinilor sau al vulpilor, din care cauză sunt numiți și "câini-zburători". Sunt răspândite în
Megachiroptere () [Corola-website/Science/332804_a_334133]
-
propriu-zise din 1999. Atunci au fost identificați 5.000-6.000 de indivizi, din 6 specii. În iarna lui 2007-2008, numărătoarea a indicat cca 84.000 de lilieci din 9 specii. Huda lui Papara este, astfel, singura peșteră europeană unde numărul chiropterelor cunoaște o evoluție pozitivă și constantă. Numărul cel mai mare de lilieci este dat, în special de 4 specii: Miniopterus schreibersi, Pipistrelus pipistrelus, Myotis myotis, Rhinolophus ferrumequinum. În peștera au mai fost semnalate gasteropode, paianjeni, pseudoscorpioni, coleoptere carabide și diverse
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
libelule) Mamifere: pisică sălbatică (Felis silvestris), vidra (Lutra lutra), dihorul de stepa (Putorius eversmanni), căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul(Sus scrofa), bizamul (Ondatra zibethica), șacalul (Caniș aureus), vulpea (Vulpes vulpes), câinele enot (Nyctereutes procyonoides), popândăul (Spermophilus citellus). Sunt 15 specii de chiroptere (lilieci), dintre aceastea liliacul de apă (Myotis daubentonii) și liliacul de iaz (Myotis dasycneme) fiind specii indicatoare pentru calitatea apelor. Amenajările piscicole care au fost realizate sunt: Parcul se întinde pe teritoriul administrativ a 9 localități: Municipiul Galați și 8
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
Osul penian ("Os penis") sau baculum este un os format la partea anterioară a septului fibros dintre cei doi corpi cavernoși ai penisului. Este prezent la numeroase carnivore (fisipede și pinipede), rozătoare, lilieci (chiroptere), unele primate (lemurieni, unele maimuțe) și la unele insectivore, lipsește la om. Are un rol de suport rigid a penisului în timpul copulației și este folosit în taxonomie. Termenul „bacculum” este de origine latină și înseamnă „băț”. Osul penian este un
Os penian () [Corola-website/Science/332897_a_334226]
-
este căptușit cu calcit spongios, se află în partea de sud într-un diverticul. Se pot identifica într-un alt diverticul și câteva oase ale ursului peșterilor, printre care și cel al unui femur încastrat într-o stalagmită. Fauna de chiroptere care hibernează aici este formată 4 specii de lilieci, toate fiind specii de interes comunitar care necesită o protecție strictă. Arealul este permanent accesibil și vizitarea lui nu necesită echipament special. Nefiind electrificată, necesită totuși procurarea unor surse personale de
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
Statutul a fost recomfirmat în 1994, fiind recunoscut la nivel național în anul 2000 de "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") Cercetării asupra faunei de chiroptere a peșterii au avut loc în 2004 și în perioada 2007 - 2008.
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
este deviat pe rute ocolitoare. O. NICA Emisiune filatelică l Cu tematica „Lilieci“, în circulație din 15 august În data de 15 august, societatea „Romfilatelia” a introdus în circulație emisiunea de timbre LILIECI, mamifere insectivore, crepusculare și nocturne, din ordinul Chiropterelor. Liliecii din Europa sunt exclusiv insectivori, numărând 45 de specii, care se împart în trei familii; cei din România (30 de specii) aparțin familiilor Rhinolophidae și Vespertilionidae ce fac parte din subordinul Microchiroptere. Ei folosesc ca adăpost peșteri, fisurile stâncilor
Agenda2006-33-06-01-general 20 () [Corola-journal/Journalistic/285123_a_286452]
-
considerați benefici sau malefici. De-a lungul timpului au avut însă mult de suferit din cauza neștiinței oamenilor, care iau tratat ca pe niște ființe malefice sau nefolositoare. Schimbările climatice au intervenit și ele și au influențat negativ microclimatul din habitatele chiropterelor și hibernarea. Multe colonii descoperite întâmplător în podurile caselor sau ale clădirilor publice au fost omorâte, din ignoranță sau din răutate. Cu timpul, numărul de indivizi și de colonii a scăzut mult și din cauza defrișării pădurilor, a schimbărilor climatice etc.
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
în podurile caselor sau ale clădirilor publice au fost omorâte, din ignoranță sau din răutate. Cu timpul, numărul de indivizi și de colonii a scăzut mult și din cauza defrișării pădurilor, a schimbărilor climatice etc. În zilele noastre, multe specii de chiroptere sunt pe cale de dispariție, acest lucru a constituit un semnal de alarmă pentru biologi, ecologi etc. și în 1991 a fost adoptat, la Londra, Acordul privind conservarea liliecilor în Europa, ratificat de România prin Legea nr. 90 din 2000. Acordul
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
din România (A.P.L.R.), cu sedii în mai multe județe. ISTORICUL CERCETĂRILOR DIN ROMÂNIA Cercetările chiropterologice în România debutează în a doua jumătate a secolului al XIXlea. E. Bielz (1856, 1886, 1888) semnalează în Ardeal prezența mai multor specii de chiroptere: Pipistrellus kuhli (citat și de Daday - 1885), Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros, Eptesicus serotinus, Vespertilio murinus, Miniopterus schreibersii, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus nathusi, Plecotus auritus, Nyctalus noctula, Myotis bechsteini, Myotis daubentoni și Myotis emarginatus. A. Moissisovics (1897) semnalează pe Myotis dasycneme. Mehely
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Rhinolophus mehelyi, colectată din București și Dobrogea. Barrett-Hamilton (1910) descrie o serie nouă de Eptesicus (E. sodalis) pe un material provenit de la Bușteni - Prahova, ulterior considerată o formă de nanism Eptesicus serotinus. G. S. Miller (1912) citează trei specii de chiroptere, dintre care Myotis capaccini la Băile Herculane. Y. Paszlawosky (1918) a publicat o sinteză a chiropterelor din Ardeal în „Fauna Regni Hungariae I” - unde sunt citate 13 specii și sunt precizate adaptările acestora. B. Wolf (1934 - 1938) în „Animalium Cavernarum
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
sodalis) pe un material provenit de la Bușteni - Prahova, ulterior considerată o formă de nanism Eptesicus serotinus. G. S. Miller (1912) citează trei specii de chiroptere, dintre care Myotis capaccini la Băile Herculane. Y. Paszlawosky (1918) a publicat o sinteză a chiropterelor din Ardeal în „Fauna Regni Hungariae I” - unde sunt citate 13 specii și sunt precizate adaptările acestora. B. Wolf (1934 - 1938) în „Animalium Cavernarum Catalogus” inserează primele citări de chiroptere din peșterile României: Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros, Myotis myotis, Myotis
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Băile Herculane. Y. Paszlawosky (1918) a publicat o sinteză a chiropterelor din Ardeal în „Fauna Regni Hungariae I” - unde sunt citate 13 specii și sunt precizate adaptările acestora. B. Wolf (1934 - 1938) în „Animalium Cavernarum Catalogus” inserează primele citări de chiroptere din peșterile României: Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros, Myotis myotis, Myotis nattereri, Miniopterus schreibersi și Vespertilio murinus din Munții Apuseni (peșterile Cubleș, Ferice, Ungurului, Fânețe, Almaș și Mestacăn - Someș) și Rhinolophus euryale,Rhinolophus ferrumequinum, Myotis myotis, Myotis capaccinii, Myotis emarginatus și
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
1971; Ginet, Decu, 1977; Decu, T. Iliffe, 1983; Juberthie, Decu, 1994 - 2001) și volume de faună ( V. Ionescu, 1968; D. Murariu, 1998; P. Schnapp, 1963; G. Vasiliu, 1961; Vasiliu, C. Sova, 1978 etc.) despre liliecii din țară sau de pe glob. Chiropterele din Oltenia au fost studiate de E. Bazilescu, care a publicat mai multe articole (1971 - 1982) și a realizat o teză de doctorat (Contribuții la cunoașterea chiropterelor din Oltenia) Și la Muzeul „Gr. Antipa „ există preocupări chiropterologice. Asfel, N. Răduleț
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
1961; Vasiliu, C. Sova, 1978 etc.) despre liliecii din țară sau de pe glob. Chiropterele din Oltenia au fost studiate de E. Bazilescu, care a publicat mai multe articole (1971 - 1982) și a realizat o teză de doctorat (Contribuții la cunoașterea chiropterelor din Oltenia) Și la Muzeul „Gr. Antipa „ există preocupări chiropterologice. Asfel, N. Răduleț a studiat răspândirea și biologia lui Myotis capaccini în România, a studiat genul Nyctalus, chiropterele din Mareamureș și a semnalat prezența în țara noastră a lui Hypsugo
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
1971 - 1982) și a realizat o teză de doctorat (Contribuții la cunoașterea chiropterelor din Oltenia) Și la Muzeul „Gr. Antipa „ există preocupări chiropterologice. Asfel, N. Răduleț a studiat răspândirea și biologia lui Myotis capaccini în România, a studiat genul Nyctalus, chiropterele din Mareamureș și a semnalat prezența în țara noastră a lui Hypsugo savii (1994 - 1999), iar D. Murariu a publicat categoriile de conservare pentru lilieci din România, lista speciilor susceptibile de a fi introduse în cartea roșie și împrună cu
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
prezența în țara noastră a lui Hypsugo savii (1994 - 1999), iar D. Murariu a publicat categoriile de conservare pentru lilieci din România, lista speciilor susceptibile de a fi introduse în cartea roșie și împrună cu Răduleț s-au ocupat de chiropterele din Maramureș (1995 - 2000). În Ardeal, studiul și protecția chiropterelor au fost abordate de către I. Coroiu de la Universitatea Babeș Bolyai, membrii societății „EcoStudia”, care începând din 1995 au inițiat programe de cercetare și protecție și au colaborat la realizarea programului
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
iar D. Murariu a publicat categoriile de conservare pentru lilieci din România, lista speciilor susceptibile de a fi introduse în cartea roșie și împrună cu Răduleț s-au ocupat de chiropterele din Maramureș (1995 - 2000). În Ardeal, studiul și protecția chiropterelor au fost abordate de către I. Coroiu de la Universitatea Babeș Bolyai, membrii societății „EcoStudia”, care începând din 1995 au inițiat programe de cercetare și protecție și au colaborat la realizarea programului „Central European Miniopterus Protection Programme” (1999 - 2000). D.Borda, de la
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
începând din 1995 au inițiat programe de cercetare și protecție și au colaborat la realizarea programului „Central European Miniopterus Protection Programme” (1999 - 2000). D.Borda, de la Compartimentul din Cluj al Institutului de Speologie „Emil Racoviță” a publicat două articole despre chiropterele din peșteri din Munții Apuseni (2000) și B. Levente a publicat în 2002 lista a 12 specii găsite în Peștera Ucigașă (Muntele Puciosu). La Iași, în cadrul Universități „Al. I. Cuza”, N. Valenciuc a început să studieze încă din 1964, singur
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]