117 matches
-
este deviat pe rute ocolitoare. O. NICA Emisiune filatelică l Cu tematica „Lilieci“, în circulație din 15 august În data de 15 august, societatea „Romfilatelia” a introdus în circulație emisiunea de timbre LILIECI, mamifere insectivore, crepusculare și nocturne, din ordinul Chiropterelor. Liliecii din Europa sunt exclusiv insectivori, numărând 45 de specii, care se împart în trei familii; cei din România (30 de specii) aparțin familiilor Rhinolophidae și Vespertilionidae ce fac parte din subordinul Microchiroptere. Ei folosesc ca adăpost peșteri, fisurile stâncilor
Agenda2006-33-06-01-general 20 () [Corola-journal/Journalistic/285123_a_286452]
-
considerați benefici sau malefici. De-a lungul timpului au avut însă mult de suferit din cauza neștiinței oamenilor, care iau tratat ca pe niște ființe malefice sau nefolositoare. Schimbările climatice au intervenit și ele și au influențat negativ microclimatul din habitatele chiropterelor și hibernarea. Multe colonii descoperite întâmplător în podurile caselor sau ale clădirilor publice au fost omorâte, din ignoranță sau din răutate. Cu timpul, numărul de indivizi și de colonii a scăzut mult și din cauza defrișării pădurilor, a schimbărilor climatice etc.
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
în podurile caselor sau ale clădirilor publice au fost omorâte, din ignoranță sau din răutate. Cu timpul, numărul de indivizi și de colonii a scăzut mult și din cauza defrișării pădurilor, a schimbărilor climatice etc. În zilele noastre, multe specii de chiroptere sunt pe cale de dispariție, acest lucru a constituit un semnal de alarmă pentru biologi, ecologi etc. și în 1991 a fost adoptat, la Londra, Acordul privind conservarea liliecilor în Europa, ratificat de România prin Legea nr. 90 din 2000. Acordul
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
din România (A.P.L.R.), cu sedii în mai multe județe. ISTORICUL CERCETĂRILOR DIN ROMÂNIA Cercetările chiropterologice în România debutează în a doua jumătate a secolului al XIXlea. E. Bielz (1856, 1886, 1888) semnalează în Ardeal prezența mai multor specii de chiroptere: Pipistrellus kuhli (citat și de Daday - 1885), Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros, Eptesicus serotinus, Vespertilio murinus, Miniopterus schreibersii, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus nathusi, Plecotus auritus, Nyctalus noctula, Myotis bechsteini, Myotis daubentoni și Myotis emarginatus. A. Moissisovics (1897) semnalează pe Myotis dasycneme. Mehely
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Rhinolophus mehelyi, colectată din București și Dobrogea. Barrett-Hamilton (1910) descrie o serie nouă de Eptesicus (E. sodalis) pe un material provenit de la Bușteni - Prahova, ulterior considerată o formă de nanism Eptesicus serotinus. G. S. Miller (1912) citează trei specii de chiroptere, dintre care Myotis capaccini la Băile Herculane. Y. Paszlawosky (1918) a publicat o sinteză a chiropterelor din Ardeal în „Fauna Regni Hungariae I” - unde sunt citate 13 specii și sunt precizate adaptările acestora. B. Wolf (1934 - 1938) în „Animalium Cavernarum
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
sodalis) pe un material provenit de la Bușteni - Prahova, ulterior considerată o formă de nanism Eptesicus serotinus. G. S. Miller (1912) citează trei specii de chiroptere, dintre care Myotis capaccini la Băile Herculane. Y. Paszlawosky (1918) a publicat o sinteză a chiropterelor din Ardeal în „Fauna Regni Hungariae I” - unde sunt citate 13 specii și sunt precizate adaptările acestora. B. Wolf (1934 - 1938) în „Animalium Cavernarum Catalogus” inserează primele citări de chiroptere din peșterile României: Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros, Myotis myotis, Myotis
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
Băile Herculane. Y. Paszlawosky (1918) a publicat o sinteză a chiropterelor din Ardeal în „Fauna Regni Hungariae I” - unde sunt citate 13 specii și sunt precizate adaptările acestora. B. Wolf (1934 - 1938) în „Animalium Cavernarum Catalogus” inserează primele citări de chiroptere din peșterile României: Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros, Myotis myotis, Myotis nattereri, Miniopterus schreibersi și Vespertilio murinus din Munții Apuseni (peșterile Cubleș, Ferice, Ungurului, Fânețe, Almaș și Mestacăn - Someș) și Rhinolophus euryale,Rhinolophus ferrumequinum, Myotis myotis, Myotis capaccinii, Myotis emarginatus și
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
1971; Ginet, Decu, 1977; Decu, T. Iliffe, 1983; Juberthie, Decu, 1994 - 2001) și volume de faună ( V. Ionescu, 1968; D. Murariu, 1998; P. Schnapp, 1963; G. Vasiliu, 1961; Vasiliu, C. Sova, 1978 etc.) despre liliecii din țară sau de pe glob. Chiropterele din Oltenia au fost studiate de E. Bazilescu, care a publicat mai multe articole (1971 - 1982) și a realizat o teză de doctorat (Contribuții la cunoașterea chiropterelor din Oltenia) Și la Muzeul „Gr. Antipa „ există preocupări chiropterologice. Asfel, N. Răduleț
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
1961; Vasiliu, C. Sova, 1978 etc.) despre liliecii din țară sau de pe glob. Chiropterele din Oltenia au fost studiate de E. Bazilescu, care a publicat mai multe articole (1971 - 1982) și a realizat o teză de doctorat (Contribuții la cunoașterea chiropterelor din Oltenia) Și la Muzeul „Gr. Antipa „ există preocupări chiropterologice. Asfel, N. Răduleț a studiat răspândirea și biologia lui Myotis capaccini în România, a studiat genul Nyctalus, chiropterele din Mareamureș și a semnalat prezența în țara noastră a lui Hypsugo
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
1971 - 1982) și a realizat o teză de doctorat (Contribuții la cunoașterea chiropterelor din Oltenia) Și la Muzeul „Gr. Antipa „ există preocupări chiropterologice. Asfel, N. Răduleț a studiat răspândirea și biologia lui Myotis capaccini în România, a studiat genul Nyctalus, chiropterele din Mareamureș și a semnalat prezența în țara noastră a lui Hypsugo savii (1994 - 1999), iar D. Murariu a publicat categoriile de conservare pentru lilieci din România, lista speciilor susceptibile de a fi introduse în cartea roșie și împrună cu
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
prezența în țara noastră a lui Hypsugo savii (1994 - 1999), iar D. Murariu a publicat categoriile de conservare pentru lilieci din România, lista speciilor susceptibile de a fi introduse în cartea roșie și împrună cu Răduleț s-au ocupat de chiropterele din Maramureș (1995 - 2000). În Ardeal, studiul și protecția chiropterelor au fost abordate de către I. Coroiu de la Universitatea Babeș Bolyai, membrii societății „EcoStudia”, care începând din 1995 au inițiat programe de cercetare și protecție și au colaborat la realizarea programului
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
iar D. Murariu a publicat categoriile de conservare pentru lilieci din România, lista speciilor susceptibile de a fi introduse în cartea roșie și împrună cu Răduleț s-au ocupat de chiropterele din Maramureș (1995 - 2000). În Ardeal, studiul și protecția chiropterelor au fost abordate de către I. Coroiu de la Universitatea Babeș Bolyai, membrii societății „EcoStudia”, care începând din 1995 au inițiat programe de cercetare și protecție și au colaborat la realizarea programului „Central European Miniopterus Protection Programme” (1999 - 2000). D.Borda, de la
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
începând din 1995 au inițiat programe de cercetare și protecție și au colaborat la realizarea programului „Central European Miniopterus Protection Programme” (1999 - 2000). D.Borda, de la Compartimentul din Cluj al Institutului de Speologie „Emil Racoviță” a publicat două articole despre chiropterele din peșteri din Munții Apuseni (2000) și B. Levente a publicat în 2002 lista a 12 specii găsite în Peștera Ucigașă (Muntele Puciosu). La Iași, în cadrul Universități „Al. I. Cuza”, N. Valenciuc a început să studieze încă din 1964, singur
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
volum interesant, „Liliecii ... între mit și adevăr”, iar în 2003 a publicat volumul „Chiroptera” din „Fauna României”. Cu studiul liliecilor din Moldova s-a ocupat și V. Ionescu (1961 - 1968). Pe baza acestor studii s-au instituit programe pentru protecția chiropterelor din România. CAPITOLUL I 1. MORFOLOGIA, ANATOMIA ȘI SISTEMATICA CHIROPTERELOR 1.1. Morfologie Chiropterele au corpul alcătuit din cap, trunchi și coadă, iar de trunchi sunt prinse membrele anterioare și membrele posterioare. Capul Este alcătuit dintr-o parte craniană mai
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
a publicat volumul „Chiroptera” din „Fauna României”. Cu studiul liliecilor din Moldova s-a ocupat și V. Ionescu (1961 - 1968). Pe baza acestor studii s-au instituit programe pentru protecția chiropterelor din România. CAPITOLUL I 1. MORFOLOGIA, ANATOMIA ȘI SISTEMATICA CHIROPTERELOR 1.1. Morfologie Chiropterele au corpul alcătuit din cap, trunchi și coadă, iar de trunchi sunt prinse membrele anterioare și membrele posterioare. Capul Este alcătuit dintr-o parte craniană mai voluminoasă și o parte facială cu un bot vizibil. Gâtul
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
din „Fauna României”. Cu studiul liliecilor din Moldova s-a ocupat și V. Ionescu (1961 - 1968). Pe baza acestor studii s-au instituit programe pentru protecția chiropterelor din România. CAPITOLUL I 1. MORFOLOGIA, ANATOMIA ȘI SISTEMATICA CHIROPTERELOR 1.1. Morfologie Chiropterele au corpul alcătuit din cap, trunchi și coadă, iar de trunchi sunt prinse membrele anterioare și membrele posterioare. Capul Este alcătuit dintr-o parte craniană mai voluminoasă și o parte facială cu un bot vizibil. Gâtul este relativ scurt. Gura
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
anterioare și membrele posterioare. Capul Este alcătuit dintr-o parte craniană mai voluminoasă și o parte facială cu un bot vizibil. Gâtul este relativ scurt. Gura este mărginită de buze, iar împrejurul nărilor tegumentul rămâne nud, formând rinarium-ul. La unele chiroptere, tegumentul din jurul nărilor se cutează formând foițele nazale (formațiuni foliacee) ca niște pliuri, în grosimea cărora se află niște cartilaje subțiri (Fam. Rhinolophidae - partea bazală se numește potcoavă, iar partea superioară ce se prelungește pe frunte se numește lance, între
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
nu secretă lapte ci servesc doar la fixarea puiului în timpul zborului. 1.2.2. Scheletul Datorită adaptării la zbor, acesta s-a madificat, mai ales cel apendicular. Craniul: Are forme foarte variate. Craniul facial sau rostrul se reduce la multe chiroptere mici, oasele craniului se sudează de timpuriu și suturile se șterg. Oasele premaxilare se reduc, la rinolofide sunt reduse doar la niște lamele palatine, iar la vespertilionide acestea se depărtează pe linia mediană și se sudează fiecare la maxilarul corespuzător
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
caninii au forma unor colțișori lungi și ascuțiți (folosesc la sfărâmarea chitinei insectelor), premolarii sunt mai scurți decât caninii, dar cu aspect asemănător. Molarii prezintă mai multe vârfuri legate printr-o creastă de smalț de forma literei Wtip dilambodont. Dentiția chiropterelor este difiodontă - dentiția de lapte și definitivă. Formula dentară: Este folosită deoarece numărul de dinți variază de la o familie la alta și de la un gen la altul. Se scrie sub formă de fracție, la numărător se scrie numărul de dinți
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
extrimități, datorită prezenței tunicii musculare din pereții lor, prezintă între 8 - 10 sau 15 contracții peristaltice pe minut, ritm care crește o dată cu creșterea temperaturii mediului ambiant. 1.2.5. Aparatul repirator Laringele este bine dezvoltat și asigură multor specii de chiroptere posibilitatea de emitere în timpul zborului a unor sunete de frecvență înaltă numite ultrasunete. Laringele crește în suprafață și volum datorită dezvoltării musculaturii sale. La rinolofi este prezentă o placă anterioară a cartilajului cricoid la care este sudat primul inel traheal
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
fără cartilaje și care se poate aplatiza când liliacul nu emite ultrasunete. Plămânii au un volum mare în corelație cu dimensiunile cutiei toracice, în general plămânul drept este mai mare ca stângul ca urmare a poziției asimetrice a inimii. La chiropterele mari plămânul drept are patru lobi iar cel stâng doi, la cele de talie mică lobulația tinde să se șteargă. 1.2.6. Sistemul nervos Encefalul chiropterelor prezintă emisfere mai mari acoperind, în parte, tuberculii quadrigemeni. La microchiroptere encefalul este
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
este mai mare ca stângul ca urmare a poziției asimetrice a inimii. La chiropterele mari plămânul drept are patru lobi iar cel stâng doi, la cele de talie mică lobulația tinde să se șteargă. 1.2.6. Sistemul nervos Encefalul chiropterelor prezintă emisfere mai mari acoperind, în parte, tuberculii quadrigemeni. La microchiroptere encefalul este neted - lisencefal - prezentând regiunile auditive deosebit de întinse în detrimentul celor vizuale, care sunt reduse. Tuberculii quadrigemeni sunt bine dezvoltați, la nivelul acestora, mai ales la nivelul celor posteriori
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
la unele specii, având rol în recunoașterea puilor de către mamă și invers sau în localizarea prăzii. Gustul este dezvoltat, dacă prada are gust neprielnic va fi evitată a doua oară de către lilieci. Simțul stato-acustic are un deosebit rol în viața chiropterelor. Mușchii urechii medii -tensorul timpanului și al scăriței foarte bine dezvoltați, sunt responsabili de tensiunea lanțului de oscioare care conduce sunetul de la timpan la urechea internă. Cele două organe receptoare - static și auditiv - sunt așezate în partea posteror ventrală a
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
timpan la urechea internă. Cele două organe receptoare - static și auditiv - sunt așezate în partea posteror ventrală a craniului și sunt atât de mari încât la unele specii aproape că se ating între ele pe linia mediană. Ochiul și vederea. Chiropterele sunt animale crepusculare și nocturne. Ele au ochii normal conformați, dar cu unele particularități. La Microchiroptere, mușchi ciliari sunt slab dezvoltați, sclerotica foarte subțiată și pigmenții se confundă cu coroida, iar retina nu prezintă vase de sânge și este constituită
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
unele specii cele două utere pot fuziona între ele pe anumite porțiuni dând uterul bipartit (Barbastella), uterul bicorn (Rhinolophus) sau uterul simplu (unele Vespertilionidae). La acest din urmă tip, cele două utere fuzionează complet dând o singură cameră uterină. Embrionul chiropterelor rămâne în uter până la completa lui dezvoltare și ca atare, chiropterele fac parte din grupa mamiferelor celor mai evoluate, Eutheria. 1.3. Încadrare sistematică Clasa MAMMALIA (Linné, 1758) Subclasa THERIA (Parker și Haswell, 1897) Infraclasa EUTHERIA (Gill, 1872) Ordinul CHIROPTERA
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]