641 matches
-
încep cu o amintire. Eram student și locuiam pe strada Tufelor, care nu figura pe atunci în perimetrul Bucureștiului. Oficial, Bucureștiul se termina la faimoasa barieră "Bacchus" din periferia cartierului Ferentari. Locuiam la "coana Veta", proprietara unei mici căsuțe de chirpici, care-și închiriase singura cameră disponibilă; ea și bătrânul Moșuleț (soțul adică) mulțumindu-se cu antreul. Eram trei ocupanți ai acelei odăi, mare cam de șapte-opt metri pătrați. Un cântăreț de biserică, pe care-l poreclisem Truman, după numele președintelui
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
nu e cam puțin asta pentru "o pasiune"? mă veți întreba. Da, e cam "puțin". Numai că nu vă pot da o explicație mai bună pentru ceea ce a urmat. Foarte curând, pe strada Tufelor, la numărul 24, în căsuța de chirpici a coanei Veta, s-a închegat un vis: să ajung în Spania și să refac drumul lui Don Quijote. Judecat acum la rece, "visul" de a reconstitui traseul lui Don Quijote era o aberație. Eu n-aveam bani pentru a-mi plăti
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
se lăsa singur imobilizat pentru a fi însuși sigur că de acum înainte nu-l va putea lovi nimeni. Cel care făcea tărăboiul (noi știam) era câte unul care, cu câteva ceasuri înainte, găsise vreun chilipir pentru câteva sute de chirpici și cărămizi. După ce lau onorariu (le plăcea să se creadă negustori) treceau pe la cârciuma ”La șase craci”, pe lângă pod și după primul șnaps, erau gata. Venea împleticindu-se până-n țigănie, așa, să creadă lumea că el a vândut cărămidă de-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94342_a_95634]
-
Alexandru Mușina Bunicile de la țară Mai sunt și unii cu bunici la țară: în creierii munților sau prin cine știe ce coclauri din Bărăgan... undeva pe buza planetei: faci un pas și cazi în neant. Stau în căsuțe de lemn sau chirpici, acoperite cu șindrilă sau paie, cum numai pe "Discovery" mai poți vedea. Dorm în bucătărie, cu caprele și găinile. De-aia put mereu a brânză și-a găină opărită. Mici, aduse de spate, numai piele și os, cu broboade negre
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/7263_a_8588]
-
Cătălina Cadinoiu Motto: " Cărțile sunt lungi scrisori adresate prietenilor." Jean Paul Mamei mele, Liuba Reînnoiește crengile venicului, mamă, legile Constituției se rescriu pe chirpici, cu degetele Ecaterinei, cu mugurii de salaneț; cu adâncul căciulilor de astrahan. Ghinda s-a spart de fruntea unei memorii de călău. Stăpânii polei mâncau dimineața miez de ghindă, eventual fiert cu porumb sau prăjit în piele de somn sau
Poezie by Cătălina Cadinoiu () [Corola-journal/Imaginative/7424_a_8749]
-
te bea, dar nu de tot, lasă un strop să i se scurgă printre buze în paharul pe care-l poartă pe umeri mai lasă un strop copilul nu mai plânge când simte miros de mamă. Glosar Lijancă - pat din chirpici tipic lipovenesc, comunicând cu pecica(sobă) și plita, care se încălzește prin încălzirea plitei. Copiii vor fi crescuți probabil de rude și-a snopit din bătaie mama până ce aceasta și-a dat ultima suflare. Servitoarele râd. Curtezanele chiuie. Regina Mamă
Poezie by Cătălina Cadinoiu () [Corola-journal/Imaginative/7424_a_8749]
-
precum stejarul sau baobabul verde din pământul puternic, se înalță o neasemuită energie care dublează universul știut, sublim îl dublează în celestitate. Viața lui vinetu dinamo - compendiu și crima lui finală Istoria lui începe în craiova, într-o casă de chirpici din fața luncii, compusă dintr-o singură odaie în care dormeau toți, de-a valma: maică-sa, taică-său și cei nouă puradei. El a fost al zecelea. Maică-sa a vrut să-i pună numele făt-frumos sau greuceanu, dar taică
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
politică în fața micului ecran, moldoveanca îi prezisese în anul 2000 ex-președintelui actual: - Dânsu’ are-un viitor politic de tot... - Vezi-vezi, că n-ai pus bulina roșie!, o avertizase Haralampy nervos. Poate vrei să te-ntorci la ranci-ul tău de chirpici și cei șapte ari de mlaștină din dosul Călimanilor... Perspectiva nu a încântat-o pe dăscălița-muzicantă, așa că i-a tras un recviem vocal-instrumental în bucătărie drăcuind și trântind cratițele timp de trei sferturi de oră, respectiv până când Haralampy i-a
A doua venire a domnului Emil Constantinescu by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13313_a_14638]
-
de bună, glumea Sisi, sătulă de parabolele lui Mitică, influențat de coana Lenuța, sectantă, pocăită - se vede că era plecată în centru după ațele, sforile interminabilelor ei broderii. Sisi fiind și ea plecată la Menaru, să pregătească prânzul, casa de chirpici acoperită cu țiglă însă, unde veneau vară de vară, curtea săracă, nisipoasă, orbitoare în soarele năpraznic al lui iulie îl primiră somnoroase, indiferente. Odaia mare unde stăteau ei era luminată, soarele bătând drept în ea. Grăbită, probabil, Sisi uitase să
Asfințit cu ghioc (II) (de citit iarna) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12109_a_13434]
-
poem descrie imaginea seacă a unui peisaj rural. Poetul nu intervine, contururile fizice ale imaginii se adună din simpla enumerare a părților componente care, individualizate prin sacadarea impusă de ritmul versului, nu refuză totuși să alcătuiască un întreg: "Case de chirpici, piatră seacă, ferestre și uși/ umplute cu mortar,/ bovine și oi, paie, bălegar, oameni stînd pe vine la foc, apa clocotind în căldare. ș...ț La răstimpuri./ cîte-o coadă de cometă, cîte-o pereche de catîri/ încărcați cu lemne, cîte-o femeie
"Exist în afara oricarei practici romantice" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12672_a_13997]
-
simți zidul? aici nu ne vede nimeni aici suntem în siguranță cu noi e un zid mare și gros am putea să ne mîngîiem săruta tăia sexele dar asta deja nu mai are nici o importanță frămîntăm și noi cu picioarele chirpicii din mațe de bou participăm la ridicarea istoriei noastre naționale / zonale răceala zilei o alungăm prin umezeala sîngelui eram la nuntă eram fericiți oamenii au tras cu arma de bucurie nu au făcut nimic rău atunci au căzut bombele atunci
România fin de siecle by Elena Vlădăreanu () [Corola-journal/Imaginative/11383_a_12708]
-
vor fi finanțate sunt: reabilitarea, modernizarea și dotarea cu mobilier a circa 700 de unități școlare din mediul rural și a circa 300 de școli din mediul urban; reconstruirea și dotarea cu mobilier a aproximativ 370 de școli realizate din chirpici; finalizarea și reabilitarea a 10 cămine studențești, din 9 județe; reabilitarea, modernizarea și dotarea a 44 de tabere din 10 județe. Costul total al proiectului este de peste 200 de milioane de euro; acesta este finanțat cu 131 milioane euro - împrumutul
Agenda2003-35-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/281403_a_282732]
-
de locuit (8 107 000 locuințe), din care doar 31% sunt construcții din prefabricate de beton armat cu structură de beton armat, 35,3% sunt din zidărie portantă din cărămidă, piatră sau înlocuitori, iar 24,8% sunt realizate din paiantă, chirpici sau alte materiale; circa jumătate din locuințe sunt în mediul urban, 72% dintre acestea fiind în clădiri multietajate l B.N.R. a comunicat că la finele lunii februarie băncile contabilizau împrumuturi acordate agenților economici și persoanelor fizice în sumă de 314
Agenda2004-16-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282318_a_283647]
-
clădiri din sectorul educațional, atât din mediul urban, cât și din mediul rural, din toate județele țării. Proiectul vizează circa 700 de unități școlare din mediul rural, circa 300 de unități școlare din mediul urban, aproximativ 370 de școli din chirpici, 10 cămine studențești și 44 de tabere din 10 județe. Specializări universitare l Acreditate sau autorizate Guvernul României a modificat recent și a publicat (în M.O. nr. 687/30. 09 2003) hotărârea privind structurile și specializările universitare acreditate sau
Agenda2003-41-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281565_a_282894]
-
școlar. Numărul grădinițelor a scăzut cu 1 931, iar cel al școlilor primare și gimnaziale cu 3 742, în general prin comasări administrative sau comasări în centrele de comună, în timp ce numărul liceelor a crescut cu 8. Procentul clădirilor școlare din chirpici s-a redus la 7%, circa 4 000 de școli nu au biblioteci, iar 40% dintre unități nu respectă normele de rezistență antiseismică. Numărul cursanților la școlile postliceale a scăzut, fie din cauză că specializările sunt neatractive, fie din cauza ofertei mult mai
Agenda2005-02-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283258_a_284587]
-
orașului, de dată ceva mai recentă (apărută în urmă cu doi ani sub semnătura soților Ioan și Rodica Munteanu), se precizează că în această perioadă „au luat naștere străzi strâmte, probabil întortocheate, cu case în mare parte din lemn sau chirpici, după obiceiul oriental”. Încetul cu încetul însă, începe și pietruirea străzilor. Trotuarele sunt pavate cu pietre cubice, care aveau să dispară doar prin anii ’30 ai secolului trecut. În centru însă, mai existau încă trotuare cu trepte și pietre inegale
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
acela al orașelor din Germania, net superior celui din Rusia, dar incomparabil cu cel din Olanda (provincia cu acest nume). Locuințele erau de două feluri, în mediul rural: bordeie (și semibordeie) și de suprafață. Și unele, și altele, construite din chirpici și lemn, chiar și în cazul reședințelor boierești. Abia din secolul al XVI-lea începe să fie folosită piatra. Casele țărănești obișnuite aveau o singură încăpere, destul de mică și aceasta, servind drept adăpost atît oamenilor, cît și, uneori, animalelor, de
Cum trăiau românii în Evul Mediu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17083_a_18408]
-
întrucît ar fi vorba de "un ideal încă nerealizat". De observat aspectul precumpănitor civilizatoriu, material, al aspirațiilor d-sale, așezate la antipodul idealului abstractizant, pur intelectual, al lui C. Noica, ce excomunica "Germania untului": "Nu mai vreau (...) o Românie de chirpici, o Românie mizeră, pe care orice inundație o ia la vale și o distruge. Satele românești, așa cum arată acum, sînt lamentabile, sînt primitive. Fără comunicații, fără linii electrice în multe locuri, fără apă curentă. Noi sîntem încă o societate de
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
Lucian Blaga: "După cum la fel de falsă este și teoria conform căreia "veșnicia s-a născut la sat". Deși doar despre un oraș, Roma, s-a spus, și încă din antichitate, că este "cetatea eternă". Nu despre un necunoscut sat anonim de chirpici". Amestecînd speculația cu politica, așa cum procedau ideologii comuniști, Adrian Marino scrie cu vehemență astfel: Se deschide în același timp drum tuturor mentalităților tribale, iraționalismelor, fanatismelor și miturilor posibile (vezi și K. R. Popper, dar nu numai), prestigiul marilor și micilor
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
se încheie în decembrie 2003 - și implementarea celei de-a doua faze a proiectului - programată să debuteze la mijlocul acestui an, urmând să se deruleze pe parcursul a 6 ani. Noul program va avea patru componente și anume: Înlocuirea tuturor școlilor din chirpici (aproximativ 390 de unități din mediul rural); Reabilitarea unităților de învățământ cu suprafață mare, situate în mediul urban (circa 250 de unități); Reabilitarea unităților de învățământ din mediul rural, cu accent pe școlile - centru de zonă (aproximativ 700 de unități
Agenda2003-17-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280943_a_282272]
-
instrumentele mele morbide/ cum e părul tău rar și alb, mamă, instrumentul vântului/ în serile ploioase când te întorci de la școală” (p. 12); „Muream în fiecare iarnă și câinii îmi mâncau oasele/ și el mă aștepta într-o căsuță de chirpici, la marginea lagărului” (p. 13); „lacul simte apropierea ploii, s-a încrețit ca un măr/ căzut sub bancheta din spate a troleibuzului” (p. 16); „pentru că numai marea și vara sunt sfinte” (p. 25). Majoritatea memorabile, funcționând ca poeme în sine
În arcane de pădure by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2797_a_4122]
-
mai știe ce face cu banii, nu mai știe de capul ei, nu mai poate deloc. Mai bine să nu mai vorbim despre asta... Mamaie, deși femeie simplă de la țară, care a muncit toată viața pământul, a construit case din chirpici, a ținut ditamai gospodăria și a crescut copii și nepoți, are, ca trăsătură de caracter, și un anume gen de sclifoseală aristocratică, pe care eu o ador. Mănâncă, de când o știu, ca o vrăbiuță ultragiată (ca și cum ar încurca-o obiceiul
Mamaie, tataie, târgul Gaudeanu şi nişte kiwi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20833_a_22158]
-
de plecare și parastasurile ulterioare, aduci din belșug de toate, să nu te faci de râs la lume. Că dacă nu te zbați destul, auzi vorbă idioată:„râde lumea!” Unul mai bătrân, mai copt de viață, nea Mărin al lui Chirpici, după ce a luat câteva pahare în cinstea mortului, a început să-și exprime părerile dezinhibat, cu privire la problema asta: Bă neică, decât să faci o înmormântare în ziua de azi, mai bine faci trei nunți, bă. Păi da!... Vezi că la
CÂND A MURIT OANE... de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384146_a_385475]
-
ori năvălind în grădinile oamenilor când nu mai are loc în matcă.Satul sărac se întinde pe dealuri și se lasă apoi spre vale trecâd pârâul de o parte în alta printr-o mulțime de poduri și punți .Casele de chirpici majoritatea asemănătoare prin arhitectură sunt așezate de-alungul străzilor,înșiruindu-se pe ulițe mici și întortocheate unde noroiul trece peste încălțăminte în anotimpul ploios.Duzii erau pomii pe care îi vedeai orișiunde ți-ai fi aruncat privirea și din care vara
FLOAREA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384189_a_385518]
-
de pe capră, în loc să pornească spre gară, o ia în sus spre cartierul turcesc: Mergem la Tefik!" zice. Fatalismul lui de fost chelner pe tren l-a făcut pe Ionică să accepte acest ocol. Se oprește birja în fața unei case de chirpici cu peretele de la stradă orb. Birjarul sare de pe capră și intră în curte. Se întoarce cu un turc oscilant, care-i face semn peste gard lui Ionică să vină. Birjarul se repede să-l ajute pe chelner să se dea
Curcanii lui Tefik by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8108_a_9433]