41 matches
-
de deces o singură persoană care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces și care poate fi, după caz, soțul supraviețuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moștenitorul, sau, în lipsa acesteia, oricare altă persoană care face această dovadă. Dl Gheorghe Chiseliță, Timișoara. Este obligatoriu să obțineți licența de trans- port. CITITORII ÎNTREABĂ ÎNTREABĂ: Dnii VASILE POPESCU și VASILE NISTOR, Timișoara. Ce acte trebuie încheiate și unde se plătește impozitul pentru închirierea peste weekend a unei case de vacanță dintr-un alt
Agenda2003-26-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281178_a_282507]
-
în cadrul emisiunii Musica Viva, o ediție specială în care va fi evocată activitatea grupului Phoenix. Cei care în 1964 puneau bazele trupei „Sfinții“ se reîntâlnesc într-un cadru pitoresc, pe malul Dunării. Moni Bordeianu, Béla Kamocsa, Victor Șuvagău și Radu Chiseliță vor readuce în amintire și în fața camerelor video începuturile, primele spectacole din cluburile Mecca și Lola, primele compoziții proprii, dar și „colaborarea strânsă“ cu autoritățile epocii. Emisiunea, realizată de Mimo Obradov, va fi difuzată începând cu ora 18,30. MARIUS
Agenda2003-30-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281283_a_282612]
-
Ivanovici Teofil, 80 ani l Ivan Ioan, 78 ani l Uliță Sofia, 84 ani l Schmiedmeiszter Ana, 85 ani l Nicoraș Gheorghe, 73 ani l Lavița Vasile, 59 ani l Șipoș Simeon, 43 ani l Genik Sidonia, 82 ani l Chiseliță Gheorghe, 68 ani l Roșu Dorin, 68 ani l Filip Ana, 85 ani l Șiclovan Maria, 74 ani l Misoc Mihai, 65 ani l Preda Mihai, 68 ani l Zdrenghiuțiu Ioan, 91 ani l Aftanache Zoia, 75 ani l Libră
Agenda2006-08-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284778_a_286107]
-
Firesc, nu se putea altfel, iar creierul începu să prelucreze rapid toate informațiile. Trăseseră, pur și simplu de el, cu siguranță că exista un plan pe undeva, unul macabru, fără îndoială, văzu cu ochii minții o mulțime de trupuri făcute chiseliță între pereți muți pe care nu-i putea chema niciun judecător să depună mărturie (jurați să spuneți adevărul și numai adevărul, he, he...), foști clienți creduli atrași de oferte extraordinare și de plecăciunile unor indivizi cu figuri de băieți simpatici
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
era evident că viteza fusese mare, mașina se răsturnase și rămăsese în mijlocul intersecției, în timp ce motorul fumega. Fiecare amănunt era surprins cu o precizie... fotografică. De sub cabina mașinii se iveau două jumătăți de trupuri, o asemenea greutate le făcuse cu siguranță chiseliță, iar o femeie îmbrăcată în rochie strălucitoare (o fostă miss, poate, ele fac întotdeauna deliciul paradelor), prăbușită pe piatra cubică, încerca să se îndepărteze de acel coșmar, numai că un picior îi lipsea și gura rămăsese deschisă, surprinsă în timp ce lăsa
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
pe la diverse cluburi ucigătoare de spirit. Le dublăm școala cu meditații. Rezultatele tuturor acestor strădanii sunt cunoscute. După douăsprezece clase, cei mai mulți copii nu sunt un stare să articuleze un gând, necum să priceapă o arie. Cum știm cu toții, avem creierii chiseliță: nu mai putem judeca limpede și îi aruncăm pe săracii copii până și în bolgiile educației antreprenoriale, în tartarul judecăților de natură financiară, îi biciuim cu varii ideologii la modă, le spunem orice, numai adevărul nu. Le semnăm condamnarea cu
Elogiul maidanelor () [Corola-blog/BlogPost/338233_a_339562]
-
lucra la demonstrații matematice. În timp ce ei erau obligați să alerge Încolo și Încoace pe grătarul nisipos, Milton citea un paragraf scris de unul pe nume Carlyle și răspundea la Întrebările care-i urmau. Iar diseară, când ei vor fi făcuți chiseliță printre stânci, el avea să fie cuibărit În patul lui, dormind adânc. O dată cu primele luni din 1945, toată lumea căuta scutiri de la datorie. Mama mea se eschiva de la Îndatoririle voluntare, mergând În schimb la film. Tatăl meu fenta manevrele, dând un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
în lucruri. Energii la care nici măcar Lorzii nopții nu-s invulnerabili. Dacă am găsi vreo cale ca să-i izbim în plin, prin surprindere și cu elan, cu armele, de la distanță mică, inamicii ar fi dezagregați! Aneantizați! Ar fi făcuți fărâme! Chiseliță! Să construim o catapultă! O catapultă! Da! strigă Poetul, îmbărbătat și luat de valul gurii de coniac. Și să tragem cu spada, cu coiful și cu scutul, pe post de lesturi. Ăă..., de ghiulele! N-avem din ce, nu avem
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
imaculată (2); lucitoare (2); noroi (2); om (2); sărbătoare (2); schi (2); soare (2); strălucire (2); strălucitoare (2); vacanță (2); agregare; alb si rece; aleea; amuțire; arat; argint; aspră; basm; bătaie cu bulgări; bulgăre; bună; caldă; căldură; catifea; cauciucuri uzate; chiseliță; climă; cocă; cocaină; coco; cristalină; cros, Crăciun; culoare, alb; da; facultate; feerie; fină; Frank Sinatra; frig, frumusețe; fulgi Crăciun; fum; gheață, frig; gheață; gingășie; haină; iarna; imaculat; îngheț; joacă; lemne; leu; lină; lopată; magnifică; mașină; minune; miracol; Moș Crăciun; multă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
acolo, se trezea noaptea speriat de zgomotul ritmic, ca de mitralieră. Peste gârlă, pe coasta văii, iată păduricea de corni din care culegea toamna coarne, pe care le usca la soare! Fructele păstrate așa, dădeau iarna un gust amărui, plăcut, ,,chiseliței” făcute din perje, cireșe și mere uscate. De câte ori nu se pierduse printre copaci, culcându-se apoi pe iarbă cu brațul sub cap, visător! Era acolo o poiană, ,,Poiana verde”, inundată vara de soare, iarna de zăpadă albă, curată. O descoperise
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
cu pâne sau cu malai, ca laptele, cu lingura.“ Altfel spus, o zeamă din făină de cereale semifermentată, servită alături de aceeași făină, de astă-dată însă coaptă... Aparținând aceluiași regn culinar, mai putem cita o rețetă descrisă de Radu Anton Roman, chiselița, astăzi specifică doar anumitor sate din Oltenia. Prune (probabil acrișoare, mai necoapte) fierte și făcăluite, servite ca o ciorbă, cu mămăligă alături. De fapt, pe vremuri, rețeta era întâlnită peste tot și se foloseau mai toate fructele disponibile, așa cum precizează
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
acrișoare, mai necoapte) fierte și făcăluite, servite ca o ciorbă, cu mămăligă alături. De fapt, pe vremuri, rețeta era întâlnită peste tot și se foloseau mai toate fructele disponibile, așa cum precizează Lupescu: „zarzăre, caise, vișine, cireșe, coarne ș.a.“. Diferența dintre chiseliță și magiun (numit și povidlă la finalul secolului al XIX-lea) consta doar în fierberea mult mai îndelungată și strecurarea ultimului preparat; acum un secol și mai bine, țăranii nu îndulceau magiunul (pe care-l mâncau tot cu mămăligă), dar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
XIX-lea) consta doar în fierberea mult mai îndelungată și strecurarea ultimului preparat; acum un secol și mai bine, țăranii nu îndulceau magiunul (pe care-l mâncau tot cu mămăligă), dar utilizau poame mai dulci, mai coapte, decât în cazul chiseliței. În aceasta din urmă, dacă se făcea din prune, se mai punea și „puțin chiperi și prăjitură cu ceapă“ (M. Lupescu). Spre deosebire de sensul pe care-l are astăzi, „prăjitura“ însemna „prăjeală“. Cuvântul „chiseliță“ are origine slavă (derivă din kiselu, care
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mai dulci, mai coapte, decât în cazul chiseliței. În aceasta din urmă, dacă se făcea din prune, se mai punea și „puțin chiperi și prăjitură cu ceapă“ (M. Lupescu). Spre deosebire de sensul pe care-l are astăzi, „prăjitura“ însemna „prăjeală“. Cuvântul „chiseliță“ are origine slavă (derivă din kiselu, care înseamnă acru), iar rețeta preparatului originar seamănă mult cu aceea a covașei. Printre cele mai vechi supe acre din lume se numără kisel ’, care este pomenită într-un pasaj din Povest’ vremennîh let
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
autohtonă, au făcut celebrele depresii antice și s-au lăsat asimilați cu sărmăluțe, blănuri de oaie, vin vărsat pe rogojini, mămăliguță și codri verzi de brad de Crăciun Împodobit cu capete de lup, amestecați, triturați În procesul de făcut geneza chiseliță pînă la totala lor dispariție și contopire cu viețuitoarele de sub frunzele de foioase, viezuri, strămoși, berze, formarea poporului român. Care-a ieșit aproape complet necontaminat de romani, doar puțin strîmb În centru, dar merge și așa, acest merge și așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
desfăceau În două ore solitudinea, cravata, puteam În sfîrșit respira, circular, În jurul mesei. Această deschidere siciliană explică destul de bine maniera de joc prin care erau pulverizate textele citite la cenaclu, În special de către tandemul inoxidabil Horia Gârbea / Radu Sergiu Ruba. Chiseliță le făceau. Cu sarcasm, sardonic, cu voluptate, ironie, vervă și puncte finale audibile ce cădeau ca niște obuze mici În capul tot mai coborît Între umeri al vinovaților. Uneori aveau dreptate. De fapt nu asta conta. Conta șahul. În zilele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
poeți ca Ovidiu la mare, ca Crowe, cînd Își Înalță glasul tunător Îmbărbătîndu-și soldații cu Îndemnul firesc de-a scrie o pagină pe zi, ca-n Buzduganul cu șapte peceți, și soldații se năpustesc spre oamenii pădurii și-i fac chiseliță. Asta mi-a plăcut, c-am văzut bătălia la Vali. Pe DVD. Un vechi prieten, bun arhitect, Home Theatre, difuzoare Sony de jur Împrejur, ecran mai mare decît raza vizuală, auzeam vîjÎind sulițele, bardele, pietrele, urlete, groaznic zăngănit de fiare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și ratezi happy-end-ul cînd ea se-aruncă În brațele lui și sar amîndoi În aer din tractor. Mult mai bine realizate - mai moderne - decît celebrele filme de război rusești, aceste capodopere mute cu buget fluviu ne arată cum se face chiseliță o țară În imagini centrate de crucea vizorului și Însoțite de, ca altădată pianul din sala de proiecție, muzica odihnitoare a diverșilor comentatori pe post de subtitrare, adevăratele personaje, de mare forță exterioară, fiind bombele cu grafit, cu fragmentație, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Baciu Gh. Mircea 595. Bârnă Gh. Vasile 596. Bârsan Ileana Gheorghe 597. Bărbieru N. Vasile 598. Bisog P. Ioan 599. Bratoi D. Gheorghe 600. Buzelan Gh. Dumitru 601. Cârcea Elenă Ioan 602. Causanu I. Dumitru 603. Chirilă N. Constantin 604. Chiselița M. Radu 605. Ciobanu N. Gheorghe 606. Ciobanu Varvară Vasile 607. Ciubotariu Gr. Gheorghe 608. Ciurca M. Vasile 609. Constantin E. Costache 610. Cotovanu I. Ioan 611. Dabija A. Petru 612. Dascălu Sevastia Gheorghe 613. Deleanu Gh. Gheorghe 614. Delescu
DECRET nr. 143 din 17 martie 2003 privind conferirea Medaliei Crucea Comemorativa a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
de el și, luându-l cu binișorul, i-ai șoptit: „ Coane Vasile! Ți-am făcut pozna. Ai spart perjele cu... șezutul, cum ne-a fost vorba.” Din perjele pe care le-ai așezat cu atâta grijă se făcuse o adevărată chiseliță. În seara aceea, la Junimea a fost un râs fără margini, iar a doua zi tot târgul cunoștea pozna dumitale. Numai că, vezi dumneata, nu toate merg cum vrea omul. Chiar în vara asta, la 3 iunie 1876, Eminescu este
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
prof. dr. Vlad Tica - Constanța; Secretar - conf. dr. Radu Vlădăreanu - București 21. Comisia de oftalmologie Președinte - prof. dr. Monica Pop - București Membri: - prof. dr. Mihai Pop - București; - prof. dr. Benone Cărstocea - București; - prof. dr. Cristina Vlăduțiu - Cluj-Napoca; - prof. dr. Dorin Chiseliță - Iași; - conf. dr. Anna Csiszar - Târgu Mureș; - conf. dr. Doina Bărăscu - Craiova; - conf. dr. Liliana Voinea - București. Secretar - dr. Cornel Ștefan - București 22. Comisia de otorinolaringologie Președinte - prof. dr. Vasile Costinescu - Iași Membri: - prof. dr. Stan Cotulbea - Timișoara; - prof. dr.
ORDIN nr. 76 din 24 ianuarie 2008 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 466/2006 privind înfiinţarea comisiilor consultative ale Ministerului Sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194691_a_196020]
-
Dr. Bulgaru Iliescu Diana - Medicină legală 12. Dr. Bunescu Doina - Medicină de familie 13. Dr. Burcoveanu Cristina - Hematologie 14. Prof. Dr. Cijevschi Cristina - Gastroenterologie 15. Dr. Cimpoieșu Diana - Medicină de urgență 16. Prof. Dr. Chiriac Rodica - Reumatologie 17. Prof. Dr. Chiselița Dorin - Oftalmologie 18. Prof. Dr. Cobzeanu Mihail Dan - Otorinolaringologie 19. Prof. Dr. Cogălniceanu Dan - Chirurgie orală și maxilo-facială 20. Conf. Dr. Constantinescu Aurora - Neurologie 21 Prof. Dr. Covic Adrian - Nefrologie 22. Prof. Dr. Cudureanu Rodica - Farmacie clinică 23. Dr. Diaconescu
ORDIN nr. 1.344 din 6 noiembrie 2006 (*actualizat*) pentru aprobarea Listei naţionale a experţilor medicali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182957_a_184286]
-
conf. dr. Nicolae Cernea - Craiova Secretar: conf. dr. Radu Vlădăreanu - București 18. COMISIA DE OFTALMOLOGIE Președinte: conf. dr. Monica Pop - București Membri: prof. dr. Mihai Pop - București prof. dr. Benone Cârstocea - București prof. dr. Mihai Călugăru - Cluj-Napoca prof. dr. Dorin Chiseliță - Iași conf. dr. Anna Csiszar - Târgu Mureș conf. dr. Doina Bărascu - Craiova conf. dr. Liliana Voinea - București Secretar: dr. Cornel Ștefan - București 19. COMISIA DE OTORINOLARINGOLOGIE Președinte: prof. dr. Stan Cotulbea - Timișoara Membri: prof. dr. Vasile Costinescu - Iași prof. dr.
ORDIN nr. 466 din 28 aprilie 2006 privind înfiinţarea comisiilor consultative ale Ministerului Sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/177555_a_178884]
-
Ona, Cluj Conf. Dr. Petru Chitulea, Oradea Secretar: Dr. Mircea Poenaru, București OFTALMOLOGIE Președinte: Conf. dr. Liliana Mary Voinea, București Vicepreședinte: dr. Ioana Venusa Mihu, Hunedoara Membri: Conf. dr. Cristina Stan, Cluj-Napoca Prof. dr. Mihai Pop, București Prof. dr. Dorin Chiseliță, Iași Secretar: Dr. Mihai Bîscă, București ONCOLOGIE Președinte: Prof. dr. Lucian Miron, Iași Vicepreședinte: Conf. dr. Alin Rancea, Cluj-Napoca Membri: Prof dr. Rodica Anghel, București Prof dr. Florinel Bădulescu, Craiova Prof dr. Viorica Nagy, Cluj-Napoca Secretar: dr. Dan Corneliu Jinga
DECIZIE nr. 10 din 22 septembrie 2006 privind componenţa comisiilor de specialitate ale Colegiului Medicilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182531_a_183860]
-
țel: 598277; 0744203063 13221 BUN CLAUDIA MIRELA (n. 1972) Cluj-Napoca, str. M. I. Antonescu nr. 6, bl. S2, sc. 8, ap. 282 țel: 575510; 0745776111 13172 CAREAN MIHAELA-VASILICA (n. 1970) Cluj-Napoca, str. Slănic nr. 7/7 țel: 418869; 0744563079 13173 CHISELIȚA IOAN (n. 1948) Cluj-Napoca, str. Tipografiei, bl. 13, ap. 9 țel: 439245; 0744194895 13241 COROIAN AUGUSTIN (n. 1947) Cluj-Napoca, str. Al. Vlahuță, bl. Lama F, sc. A, ap. 40 țel: 582870; 0766559089 13030 COSMA RADU DĂNUȚ (n. 1955) Cluj-Napoca, str.
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]