81 matches
-
europene însă avertizarea despre un iminent război nu a fost luată în seamă de minisștrii ruși. În vara anului 1914 chiar înainte de izbucnirea războiului, Marele Duce Serghei călătorea în apropierea Lacului Baikal când a căzut bolnav de febră reumatică la Chita. La întoarcere, în primele zile de toamnă, boala complicată cu pleurezie a luat forme severe. A petrecut cinci luni la pat înainte de a-și putea relua atribuțiile.<br> Ca șef al artileriei Mare Duce Serghei a intrat sub focul președintelui
Marele Duce Serghei Mihailovici al Rusiei () [Corola-website/Science/318046_a_319375]
-
de ministru al afacerilor interne al auto-proclamatei Republici Moldovenești Nistrene (din 2007). Este al treilea președinte al Transnistriei începând cu decembrie 2016. s-a născut la data de 14 aprilie 1970, în satul Dauriya din raionul Transbaikal, aflată în regiunea Chita din sud-estul Siberiei (Federația Rusă), în familia unui militar de naționalitate ucraineană. În anul 1978, împreună cu familia sa, s-a mutat în orașul Bender (Tighina). După finalizarea școlii secundare din acest oraș, a urmat cursurile Școlii Tehnice Militare de rachete
Vadim Krasnoselski () [Corola-website/Science/313192_a_314521]
-
oară de cazacii conduși Piotr Beketov în 1653. Coloniștii au început să se mute și să dezvolte zona pentru ca să întărească frontiera rusă cu China și Mongolia, să extragă resurselel minerale, sau să participe la construirea calea ferată transsiberiană. În 1920, Chita a devenit capitala Republicii Orientului Îndepărtat, care s-a unit cu Rusia în 1922, cu o lună mai înainte de proclamarea Uniunii Sovietice. În 1923 a fost constituit Ținutul Zabaikalskaia, care s-a transformat în Regiunea Cita în 1937. Pe 11
Regiunea Cita () [Corola-website/Science/310081_a_311410]
-
Feng Yuxiang. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Puyi a fost capturat de Armata Roșie sovietică la 16 august 1945 în timp ce voia să fugă cu un avion în Japonia. Sovieticii l-au dus într-un oraș din Siberia, Chita. A trăit într-un sanatoriu, apoi mai târziu a fost dus la Khabarovsk în apropiere de granița chineză. În 1946, a depus mărturie la Tokyo, la Tribunalul militar internațional pentru Extremul Orient, detaliind resentimentele sale despre cum a fost tratat
Pu Yi () [Corola-website/Science/313169_a_314498]
-
fost situat cu circa 2 km mai la nord, dar din cauza invaziilor și a prădăciunilor ( mai la nord se află păduri întinse), s-a strămutat mai spre râul Miletin. Numele ar putea proveni de la proprietăreasa Paraschiva, căreia i se spunea Chita ( de la Paraschivuța ). De altfel și o pădure învecinată satului se numește Chițovanca. Pe la sfarsitul veacului al XVII-lea, moșia Flămânzi se află în proprietatea lui Dimitrie Mavrocordat, iar biserică veche din lemn a satului ar fi fost ctitoria să, ridicată
Chițoveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300902_a_302231]
-
vreo consemnare mai veche, ci în baza unor deducții personale care i-au îngăduit să ezite între cele două date, oprindu-se totuși asupra celei din urmă, care i se părea mai bună." Mai târziu, la 1869, preotul greco-catolic Ioan Chita fixează ca dată a întemeierii Leșului anul 1624. Diferența dintre acești ani s-ar putea explica printr-o greșeală de calcul sau de transcriere, sau poate chiar prin tendința de originalitate care se resimte la toate cronicile sătești. Oricare ar
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
la portul bufenilor comparativ cu al frătuților, Gh Jianu în capitolul "Bufenii și Frătuții" din cartea sa "Potpuriuri" publicată la Oravița în 1901, face următoarea apreciere: "Femeile sînt foarte frumoase și se îmbracă cu gust, ele poartă opreg dinapoi (nu chitele cu ciucuri că fratuțele) și catrința dinainte, gulerul, pumnașii și poalele sunt împistrite cu băteala vânata sau neagră, unele poartă sumnă (sucnă) peste cămașă (nu chimeșă că fratuții). Bărbații sunt oameni frumoși și inteligenți, lucrători, ocupațiunea lor principala este ocnăritul
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
Au fost întâmpinați de preotul satului Aurel Orian și de țăranul Ioan Boca în numele comunității, și de vicarul Alimpiu Barbulovici în numele sălăjenilor. Li s-a oferit o masă de prânz celor aproximativ 40 oaspeți în curtea învățătorului Nichita Liscan. Veronica Chita, căsătorită Lișcan. A fost fiica preotului Ioan Chita din Leșu. S.a căsătorit cu Nechita Lișcan, absolvent al Școlii normale din Năsăud, repartizat învățător în Cizer, decedat în 14 august 1932. Veronica, o femeie extrem de inteligentă a scris romane și
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
și de țăranul Ioan Boca în numele comunității, și de vicarul Alimpiu Barbulovici în numele sălăjenilor. Li s-a oferit o masă de prânz celor aproximativ 40 oaspeți în curtea învățătorului Nichita Liscan. Veronica Chita, căsătorită Lișcan. A fost fiica preotului Ioan Chita din Leșu. S.a căsătorit cu Nechita Lișcan, absolvent al Școlii normale din Năsăud, repartizat învățător în Cizer, decedat în 14 august 1932. Veronica, o femeie extrem de inteligentă a scris romane și nuvele și a publicat o mulțime de poezii
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
din postav, căciulă de miel, opinci sau ciobote înalte. Încet, încet au început să apară tot felul de materiale, au apărut negustorii evrei, iar lumea cumpăra mai ales pentru sărbători, haine noi și încălțăminte. În trecut, hrana era pâinea dospită, (chită) sau nedospită (azimă) iar mai tîrziu s-a început a se consuma mămăligă, fiindcă se făcea mai repede și se consumau lemne mai puține. Ca „udătură”, oamenii aveau animale, păsări, legume, fructe, hagimă și pur (ceapă și usturoi sălbatic), linte
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
în jurul gâtului un suport pentru un radioemițător - pentru a putea fi monitorizate. În martie 2013 alte 5 exemplare au fost eliberate în sălbăticie. Alte 8 exemplare (din care 6 aduse din Anglia) urmează a fi eliberate în primăvara 2014. Zona Chitele - cea în care se află în libertate zimbri - aparține administrativ de comuna Crăcăoani, fiind un areal izolat cu păduri de foioase și amestec cu o suprafață de aprozimativ 5000 ha, ce are altitudinea de 800 - 1000m . În cadrul rezervației se găsesc
Rezervația de Zimbri - Neamț () [Corola-website/Science/327392_a_328721]
-
-și intestinele, îl împușcau aproape ca să se distreze. Prin urmare, Tokichiro nu se putea simți complet împăcat în timp ce privea cerul. Uitându-se spre poala muntelui, văzu că râul șerpuia ca o panglică, spre a se vărsa în mare lângă Penincula Chita. Mai vedea și drumul alb și singuratic care mergea în serpetine către miazăzi, pe malul răsăritean al râului. Washizu se găsea în regiunea montană din nordul drumului și, probabil, arsese deja până în temelii. Pe câmpii și în sate, oamenii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
legatul, bătutul semințelor, topitul, melițatul, răghilatul, periatul (separatul fuiorului de câlți), torsul, țesutul și nălbitul pânzei, după care urmau croitul și cusutul cămeșilor și a altor obiecte de îmbrăcăminte. Unitatea de măsură a fuioarelor de cânepă sau de in era „chita”, egală cu 12 bucăți. Începutul cooperativizării agriculturii, în anul 1949, a însemnat și începutul mecanizării ei. Comuna Oncești a fost, mai întâi, între anii 1949-1956, în raza de activitate a Stațiunii de Mecanizare a Agriculturii Izvorul Berheciului. Începând cu anul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu semănatul. Indiferent că era pace sau război, de era secetă sau anotimp ploios, cultivarea inului și a cânepii constituia o activitate cu caracter permanent. Cânepa de vară și inul, după cum am arătat mai sus, se smulgeau și se făceau chită (mănunchi) de câte 12 fuioare. După ce se uscau în mici glugi la soare, se băteau cu îmblăciul pentru a se scutura sămânța. Din sămânța de cânepă prăjită se obținea uleiul sau bătută cu chilugul, fiartă și amestecată cu miere se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sfâșia de blocuri, nu-i nimic, călcăm pe oseminte. Sus ne-așteaptă vulturii, în ciocuri cu cununa spațiilor sfinte. Suntem jnepii; mergem înainte. Cântecul potirului de Nichifor Crainic Când holda tăiată de seceri fu gata, Bunicul și tata Lăsară o chită de spice-n picioare, Legând-o cucernic cu-n fir de cicoare; Iar spicele-n soare sclipeau mătăsos să-nchipuie barba lui Domnu’ Hristos. Când pâinea-n cuptor semăna cu arama, Bunica și mama Scoțând-o sfielnic cu semnele crucii
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ceas rău și alte răle să nu se lipească de ea. Cocoloș Se spune că-i mare păcat de cel ce pune cocoloș de brînză pe jaratec, că se umflă ugerul oilor. Cocor Cîte cucoare îi vedea primăvara întîi, atîtea chite* de cînepă ai să faci. Cînd vezi cocoare întîi, să le numeri cîte sînt, că atîtea chile* de grîu ai să faci în acel an. Cînd trec cocoarele, copiii înfig cuțitul în pămînt, apoi se dau de-a berbeleacu’ - și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Muntenia, 430 l în Moldova) chin - pin chinovar - colorant roșu chiotoare - cheotoare, ața ce leagă la gît cămașa; locul de îmbinare a grinzilor chiper - piper chirci (a) - a rămîne pipernicit chiscui (a) - a piui chisoi - pisălog de lemn chișcar - țipar chită - mănunchi de fire întoarse chitie - tichie, căiță cioacă - stăncuță cioareci - ițari ciocan - cocean ciocoti (a) - a ciripi cir - terci, zeamă ciucălău - cocean ciuchi - șuviță de păr, buclă ciucură - plin ciumă - persoană urîtă și rea ciupăi (a) - a îmbăia copilul ciutură
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lui se armonizează cu preparatele din ouă sau pasăre,ciorbe ,și salate. Maghiranul este o plantă aromatica indispensabilă la prepararea cârnaților cu carne de porc sau vită,totodată fiind un condiment tipic pentru preparate din cartofi. la tavă,la omlete,chitele moldovenești și în marinate. Maghiranul ajuta la digestia rapidă a grăsimilor din preparate,este antiseptic și aperitiv,el se culege înainte de a Frunzele maghiranului se folosesc proaspete sau uscate pentru supe,sosuri,preparate din carne de porc,pui,pește înflori
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
cu credință școala până ce a venit s-o ia în primire un nou "director"... cortel cuartir àvilie curtea bisericei ariete berbece țârău izvor am luat trei chilii, fără culină. trei glăță pentru cuglărie chițorani guzgani clisă slănină, Un dărăb de chită cu clisă. a puțului chisăliță borș tendeu prosop lepedeu cearșaf fedeu pocriș tener farfurie laboș cratiță o cantă de apă oiagă garofă glajă sticlă crăiță regină la șah. crai Vitele cu clopote care se întorc de la pășune pe străzile curate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prin inflorescențe: „Vîntu-i lin bătutu-ș-au,/ Brîndușița fetelor!/ Nori negri scornitu-s-au,/ Grele ploi plouatu-și-au,/ Brîndușița fetelor!/ Câmpii dalbi spălatu-și-au./ Flori frumoase răsărea,/ Fete la flori că-mi ieșea,/ Îmi ieșea, îmi culegea,/ În mănunchi le-nmănunchea,/ În vârste le vârstuia,/ În chite le chituia./ Juni pe fete le vedea,/ Brândușița junilor!/ Le vedea, le alegea” (Titești - Vâlcea). Diluviul pare aici un fenomen animat de forțe interioare ce urmăresc legi și scopuri imanente materiei. Astfel se explică diateza reflexivă predominantă, ce transformă ploile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
regenerat prin potop, iar fetele sunt direct legate de floră și vin într-un spațiu cu rol premarital. Culesul, o funcție ordonatoare, asemenea țesutului și torsului, mâinile dalbe ale fetelor așezând florile gradual în buchete. Cele trei sinonime, mănunchi, vârstă, chită subliniază la nivel poetic gestul de ordonare socială a forțelor germinative, caracterizate de o dominantă estetică. Anteriori¬tatea potopului redat prin perfectul compus indicativ marchează încheierea fazei involutive a creației și, implicit, a celei inițiatice liminare. Imperfectul deschide etapa mitică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
conține astfel însemne ale consacrării, valoarea ei maritală derivând din simbolurile inițierii depășite. Baladele tip I (5.1), Trei fete surori, „stabilesc o conexiune între plecarea fetelor, culesul florilor și preparativele pentru căsătorie: «Trei surori la flori/ Flori ca să culeagă/ Chite să-mpletească/ Dă nuntă gătească» (Ciuperceni - Turnu Măgurele)”. Intenția maritală le poartă însă pe fete mai întîi în pustiul inițiatic: „La flori să culeagă/ Din Pădurea Neagră” (Orlea - Gorj), unde se integrează condiției primare: „Joi în sărbători,/ Mi-a plecat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
râd nandu arată mai mult ca niște personaje din desene animate decât ca niște atacatori furioși. Ajungem în fața casei și pe masă văd două maimuțe păroase, ceva mai mici de jumătate de metru fiecare, odihnindu-se într-o îmbrățișare drăgăstoasă. „Chita și Pancho . Sunt foarte prietenoși dar Chita este însărcinată și are un comportament cam hormonal. Săracul Pancho, nu mai știe ce să-i facă pentru a o vedea fericită.” Trecem pe lângă masă, Chita tresare deranjată neplăcut de prezența noastră iar
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
personaje din desene animate decât ca niște atacatori furioși. Ajungem în fața casei și pe masă văd două maimuțe păroase, ceva mai mici de jumătate de metru fiecare, odihnindu-se într-o îmbrățișare drăgăstoasă. „Chita și Pancho . Sunt foarte prietenoși dar Chita este însărcinată și are un comportament cam hormonal. Săracul Pancho, nu mai știe ce să-i facă pentru a o vedea fericită.” Trecem pe lângă masă, Chita tresare deranjată neplăcut de prezența noastră iar Pancho se ridică și ia poziție jumătate
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
fiecare, odihnindu-se într-o îmbrățișare drăgăstoasă. „Chita și Pancho . Sunt foarte prietenoși dar Chita este însărcinată și are un comportament cam hormonal. Săracul Pancho, nu mai știe ce să-i facă pentru a o vedea fericită.” Trecem pe lângă masă, Chita tresare deranjată neplăcut de prezența noastră iar Pancho se ridică și ia poziție jumătate de apărare, jumătate gata să o ia la fugă. Maria îi liniștește și mă prezintă, la care Chita se întoarce plictisită pe cealaltă parte iar Pancho
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]