34 matches
-
Orchestre Național de France din Paris) și Vândă Albotă (nepoata Clarei Peia, cea care patronează, spiritual, Concursul Internațional de Interpretare Pianistica), pianistă-concertistă, profesoara la Academia de Muzică din Berlin. Pe podiumul de concert se va afla și un invitat special, chitarista Ana Orosan-Telea, de la Liceul de Artă „Sabin V. Drăgoi” din Arad. Printr-un trio care va fi prezentat în premieră publicului meloman lugojean, Aubade pentru vioară, violă și violoncel în Do major, de George Enescu, organizatorii amplei manifestări muzicale doresc
Dou? premiere la Lugoj by Constantin-T. STAN () [Corola-journal/Journalistic/83120_a_84445]
-
de Laurențiu Cazan, a fost și la TVR, la « Atenție, se cântă! », ba și în turneu. L-am găsit acasă, printre mii de discuri, pus pe glume, dar și lucrând la o nouă piesă. Cristina Puia (Roma, Italia) a fost chitaristă la Stelele Nordului și Quint Rock în Satu Mare, iar revoluția a prins-o cântând cu mai cunoscuții Kappa din Cluj. Însă celebritatea i-a adus-o grupul rock feminin Secret, cu care a scos două discuri, între care unul aici
Muzicieni români din diaspora (III) by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/84234_a_85559]
-
Compoziție I și Compoziție ÎI - teracota 1971 Iași, Galeriile de artă Cupola Expoziție personală A expus 30 de lucrări realizate în bronz, piatra, teracota, lemn, reprezentând portrete și compoziții. Iași Expoziție de artă plastică Expune două lucrări: Avânt - bronz și Chitarista - teracota. 1972 Iași, Galeriile de artă Cupola Expoziție de artă plastică Participa cu relieful Elogiu - piatră artificială (dim.1x2m) Iași, Sala Victoria Salonul ` 72 - pictură, grafică, sculptură. Expune Compoziție - teracota (dim.1,50x1,05m) LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
Compoziție I și Compoziție ÎI - teracota 1971 Iași, Galeriile de artă Cupola Expoziție personală A expus 30 de lucrări realizate în bronz, piatra, teracota, lemn, reprezentând portrete și compoziții. Iași Expoziție de artă plastică Expune două lucrări: Avânt - bronz și Chitarista - teracota. 1972 Iași, Galeriile de artă Cupola Expoziție de artă plastică Participa cu relieful Elogiu - piatră artificială (dim.1x2m) Iași, Sala Victoria Salonul ` 72 - pictură, grafică, sculptură. Expune Compoziție - teracota (dim.1,50x1,05m) LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
el singurul poet licean din cenaclu până atunci, nu va fi fost Încântat de „rival“), Vasile Tronaru, pensionar, șeful asociației de box „Voința Buzău“, În calitate de critic, Costel Costan, muncitor În construcții, amuzamentul cenaclului, Lorena B., proiectantă și prozatoare, Ionela, elevă chitaristă, care Însoțea astfel lecturile, și Încă vreo trei poeți rezervați, iar la urmă profesorul de filozofie Carara. Poetul care a citit În seara aceea părea fugit de undeva din fundalul neclar al fotografiilor cu Bacovia, rostea cuvintele Încet, ca pentru
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
de vin pe nerăsuflate, tristețea Însă Îl legase de mâini și de picioare, iar vinul nu poate Înfrânge nici odată tristețea. Tremura de furie acolo, cu fața la zid, lângă , dar fără să știe prea bine de ce: pentru că Siboiu Îl desconsiderase În fața chitaristei pe care o condusese acasă În noapte, cu timiditatea novicelui, nesigur pe el și complexat, sau pentru că refuza să creadă că cei doi ar fi putut forma un cuplu, peste intimitatea căruia să fi dat tocmai el, Într-o cârciumă
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
au fost servite bunătăți felurite, frumoasele noastre cântau și dansau precum fetele de la Căpâlna. Petroneta țipuia, chiuia și le zicea așa, ardelenește. O dobrogeancă cânta și ea. Raluca Vulpe ne-a încântat cu muzica sa folk, și măiestria sa de chitaristă. Alții făceau fotografii exponatelor diverse, care includea pictură pe lemn. După pauză am fost invitați din nou în amfiteatrul unde doamna Elena Mitroi Nistea precum și doamna Iuliana Pasco -organizatoare și sponsor, reprezentând firma Tradicious - au prezentat în detaliu procesul de
SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI IEI ROMÂNEŞTI LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362243_a_363572]
-
Răstignit Între cele două porniri, Ectoraș nu scosese decât un mormăit din care nu se Înțelegea nimic. Celălalt, tot grijuliu, Îi explicase că n-ar fi fost deloc bine să o pupe bot În bot, căci știa toată lumea că zglobia chitaristă avea niște apucături al naibii de scârboase, iar nefericitul de Ectoraș ar fi sărutat, odată cu buzele ei, și un sfert dintre podoabele băieților satului care aveau voie să intre În discoteca de la Căminul cultural. Fiul Directorului găsise puterea să se scuture, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
făcuse toată nebunia cu Înlocuirea la sfatul perfid al profesorului Gurgui, care dorise cu Încăpățânare să se răzbune pe Îngrijitor după ce chelbosul se apucase să povestească - În urma trasului cu urechea pe la uși - la toată lumea cum se petrecuseră lucrurile cu eleva chitaristă care ar fi trebuit să trezească simțirile bărbătești ale omului de cultură Foiște. Nu s-a aflat nicicând dacă acele șoapte ar fi avut În ele vreun dram de adevăr sau ar fi fost adevărate Întru totul. Câte unul mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
schijele advertisingului, am zis un scurt „shut up!“ Comercializarea genului mi s-a părut cumva jignitoare pentru pretențiile noastre de rockeri sau punkeri bazați. Lita era imaginea a tot ce putea să atragă ochiul amețit al consumatorului heavy: blondă, sexy, chitaristă, țoale rupte, rochii strâmte și plesnite pe la coapse... Mi-a plăcut, desigur, cum să zic nu? Da, dar „muzicalmente“ nu i-am depistat valoarea competitivă. Șablonul era strident, lecția bine învățată, gestica fără greșeală. Atitudinea de divă heavy-metal mă cucerea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
Ea era zeița. Afișează (pe site-ul personal) statura încă demnă de atributul cu care o gratulez aci. De câte ori o văd, mă cuprinde ciuda: este una dintre valorile cărora „autoritățile“ din foarte scumpa noastră țărișoară le-au dat cu piciorul! Chitaristă de rock, creier de muzician, fire de luptătoare, calități de lider natural, tot ce trebuie ca să facă treabă remarcabilă printre ai săi... În loc de asta, după ce și-a probat talentul și valoarea, e luată la bătaie de milițieni (care acum pozează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
Colbie Marie Caillat (n. 28 mai 1985 în Newbury Park, California, Statele Unite ale Americii), mai cunoscută sub numele de , este o cântăreață, textieră și chitaristă americană. Ea a devenit cunoscută prin intermediul paginii sale de pe website-ul MySpace, unde solista posta diverse interpretări. După ce a obținut un contract de promovare, cântăreața a lansat înregistrarea „Bubbly”, care a devenit în scurt timp un șlagăr la nivel mondial, fiind
Colbie Caillat () [Corola-website/Science/317880_a_319209]
-
de către Noe Mintz de la hHead dacă nu vrea să participe ca bassist în proiectul său solo, Noah’s Arkweld. Deși nu mai cantase niciodată la chitară bass, a făcut-o, în următorul an, pentru noua trupa. În 1998, a devenit chitarista trupei By Divine Right și a participat la turnee împreună cu ei în 1998, 1999 și 2000. În 1999, Feist s-a mutat cu un prieten, Merrill Nisker, care apoi și-a început cariera de muzician electro-punk sub numele de Peaches
Feist () [Corola-website/Science/325029_a_326358]
-
Nobilet (bass, pian și voce), Loic Maurin (baterie și voce) și Dino Trifunovic (chitară și voce). Jonathan scrie texte despre copilăria ei. În mare parte versurile sunt inspirate din istoria personală, însă ea abordează și teme precum "familia" sau "iubirea". Chitaristă și pianistă, Joyce Jonathan compune piese cu tentă folk în conformitate cu cuvintele pe care le compune. Louis Bertignac rafinează primului ei album cu aranjamente subtile și lejere, muzica fiind una liniștită. În prezent este într-o relație cu fiul președintelui francez
Joyce Jonathan () [Corola-website/Science/327567_a_328896]
-
au mai făcut parte: soția, Veta Lătărețu (chitară și voce), precum și Nicolae Lătărețu „al Frăsinii” (bas). Cel mai vestit în zonă a fost taraful vioristului Mihai Lătărețu zis Tică (n. 1909 - d. 1971), care a cântat cu soția, solista și chitarista Marița Lătărețu, cu fratele său, basistul Costică Lătărețu zis Chițu, cu solista și chitarista Vica Puradici (n. 1914 - d. 1994) din Novaci, prima soție a lui Chițu Lătărețu, care a mai cântat cu Maria în Novaci la începuturile carierei sale
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
Frăsinii” (bas). Cel mai vestit în zonă a fost taraful vioristului Mihai Lătărețu zis Tică (n. 1909 - d. 1971), care a cântat cu soția, solista și chitarista Marița Lătărețu, cu fratele său, basistul Costică Lătărețu zis Chițu, cu solista și chitarista Vica Puradici (n. 1914 - d. 1994) din Novaci, prima soție a lui Chițu Lătărețu, care a mai cântat cu Maria în Novaci la începuturile carierei sale. Aceștia au fost descoperiți de Constantin Brăiloiu în vara anului 1937. Brăiloiu a fost
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
hora satului, la nunți, botezuri, hramuri, fiind un lăutar căutat datorită virtuozității sale interpretative. Se mai cântă și astăzi compoziția sa - "Sârba lui Purcel", care a intrat în repertoriul multor instrumentiști gorjeni. În formația sa au cântat soția, solista și chitarista Maria Trohonel, cei trei copii, vioriștii Constantin și Vasile și solista și acordeonista Maria, precum și basistul Mihai Bălășoiu. Actualmente mai activează în Bălești tarafurile lăutarilor Cită Purcel și Ion Burlan. Taraful lui Constantin Trohonel-Purcel zis Cită (n. 1933) este cel
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
În Rovinari cea mai cunoscută bandă de lăutari a fost cea condusă de vioristul Nae Burlan-Pătatu (n. 1919 - d. ?), originar din Poiana. Taraful acesta se compunea din solista și chitarista Ilinca Burlan (n. 1920 - d. ?), vioristul Constantin Burlan (n. 1888 - d. ?), bracistul Ion Burlan și basistul Dumitru Burlan. În 1938 au fost descoperiți de Constantin Brăioiu, în timpul unor cercetări monografice. Maniera interpretativă a cântăreței, în vârstă de numai 18 ani
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
fost unul din marii muzicanți ai Gorjului postbelic, dirijor al Orchestrei „Tarafului Gorjului” și angajat al Centrului Județean al Creației Gorj în perioada 1970-1980. Celălalt fiu al lui Bobirci, vioristul Dumitru Bobirci, zis Mitu, a fost căsătorit cu solista și chitarista Maria, zisă Mița. Mitu Constantin Bobirci a avut și două fete, pe Mariana, căsătorită cu vioristul Petre Zlătaru și pe Ilincuța, măritată cu lăutarul Ion Matache. Vestit a fost și vioristul Ion Bobirci (n. 1889 - d. 1938), frate cu Constantin
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
cu vioristul Petre Zlătaru și pe Ilincuța, măritată cu lăutarul Ion Matache. Vestit a fost și vioristul Ion Bobirci (n. 1889 - d. 1938), frate cu Constantin, căsătorit cu lăutăreasa Maria. Și el a avut tot patru copii: pe solista și chitarista Maria, căsătorită cu Lae, fiul lui N. Zlătaru din Runcu, pe solista Elisabeta zisă Chiva, pe vioristul Ionel zis Nelu (n. 1926 - d. 1972), căsătorit cu solista și acordeonista Lia (n. 1926 - d. 1965), ambii membri în Taraful Gorjului. Frate
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
Ionel zis Nelu (n. 1926 - d. 1972), căsătorit cu solista și acordeonista Lia (n. 1926 - d. 1965), ambii membri în Taraful Gorjului. Frate cu Constantin și Ion Bobirci a fost vioristul Noană (n. 1896 - d. 1951), căsătorit cu solista și chitarista Floarea. Ei au avut patru copii, toți lăutari: pe Ana (chitară și voce), pe Tanța (vioară), care a cântat cu Nelu Busuioc și pe Constantin zis Tuchi (braci). Altă familie de lăutari vestită în Târgu Jiu a fost Suchici. Majoritatea
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
Zlătaru, în principal cu membri ai familiei sale, precum soția Ioana Zlătaru (n. 1893 - d. 1955), născută Pițigoi la Târgu Cărbunești (voce și chitară). Cu cei doi au cântat la București fiicele: Maria Zlătaru (n. 1919 - d. 1977), solistă și chitaristă, căsătorită cu vioristul Costică Vraciu (n. 1911 - d. 1955), originar din Stoina și Ana Zlătaru (n. 1921 - d. 1984), cealaltă fiică a lui Niculae Zlătaru. Viorist talentat în banda lui Niculae Zlătaru a fost fiul său, Nicolae, zis Lae (n.
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
timp de doi ani, aducând nou cântecele învățate de la părinții săi din zona Târgu Jiu. Un alt lăutar vestit din Runcul interbelic a fost Dumitru Pobirci, zis Cotoi (1893-1955). Din taraful său făceau parte: soția Ilinca Pobirci (solistă vocală și chitaristă), copiii săi, vioristul Dumitru Pobirci, zis Mitoi (1916 - 1944), căsătorit cu cântăreața Smaranda Bălășoiu (n. 1918 - d. 1985), vioristul și bracistul Ilie Bobirci (n. 1935 - d. 1997) și vioristul Vasile Pobirci, stabilit ulterior la Răchiți. După câteva luni a fost
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
unchiul său, Costică Bobirci, cu formația căruia a participat la nunți, botezuri și alte petreceri ocazionale de la cârciumile din Târgu Jiu. După ce s-a căsătorit în anul 1958, Aristică Bobirci a cântat împreună cu soția sa, Maria Piper, solistă vocală și chitaristă (n. 1929).
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
de fonograf (cota 3076h), cântată de I. Brădiceanu. La Peștișani, prima bandă de lăutari a fost cea condusă de vioristul Simion Falcue zis Itu (n. 1900 - d. 1963). Alături de Itu a cântat Maria Bobirci zisă Mița (n. 1920 - d. 1981), chitaristă și solistă vocală, a doua sa soție. Altă bandă de lăutari din Peștișani a fost cea condusă de Dumitru Ștefu zis Durdulan (n. 1910 - d. 1977), viorist primaș. Aici a cântat și mai activează ocazional banda vioristului Gheorghe Julea (n.
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]