66 matches
-
care mă transformă în fiară și cu care aș putea trăi o viață fără să mă plictisesc. Și care îi place mult și lui Nic. Restul de 10% au fost orez cu tofu prăjit și un sos genial de soia, chitici cu mămăliguță și usturoi (“chitici” li se spune oblețeilor în Moldova, adică peștișorilor ălora mici și buni, care se mănâncă cu totul), budincă de chia cu piure de mango și banană (ăsta era desert), supiță de linte, mâncare de mazăre
Voi ce-ați mai gătit în ultima vreme? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20721_a_22046]
-
și cu care aș putea trăi o viață fără să mă plictisesc. Și care îi place mult și lui Nic. Restul de 10% au fost orez cu tofu prăjit și un sos genial de soia, chitici cu mămăliguță și usturoi (“chitici” li se spune oblețeilor în Moldova, adică peștișorilor ălora mici și buni, care se mănâncă cu totul), budincă de chia cu piure de mango și banană (ăsta era desert), supiță de linte, mâncare de mazăre. Am mai primit și drob
Voi ce-ați mai gătit în ultima vreme? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20721_a_22046]
-
copcă. De asta sparge gheața. Iaca, v-am destupat și vouă mintea - nu s-a lăsat Pâcu. Hlibocene,să știi că Pâcu are dreptate. Intrebarea este dacă prinde ceva - a vorbit moș Dumitru. Ii ia ca din oală pe bieții chitici, veniți să tragă o gură de aer. Dar voi nu știți că asta îmi aduce aminte de bunicul meu...Ii o poveste întreagă cu el - le-a zgândărit Pâcu curiozitatea. Dacă-i așa, las-o pe diseară, Pâcule. Poate până
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
să tragă o gură de aer. Dar voi nu știți că asta îmi aduce aminte de bunicul meu...Ii o poveste întreagă cu el - le-a zgândărit Pâcu curiozitatea. Dacă-i așa, las-o pe diseară, Pâcule. Poate până atunci chiticii mai cresc olecuță și ne prindem și noi pofta - l-a sfătuit moș Dumitru.. Printre nămeții cu spinările cocoșate, Crâșma din drum apărea ca o arătare care și-a tras o cușmă albă mare cât o lume și aceea cam
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Pâcu a tras doar de câteva ori din lulea și a început să și netezească mustața, semn că se pregătește să vorbească. Moș Dumitru a prins momentul și l-a provocat, în felul lui: Mi-i o poftă de un chitic de pește de mă usuc, Pâcule. Usucă-te, că și eu mă usuc. Cum să nu te usuci, dacă tragi din lulea ca un turc? Ce are a face luleaua cu uscăciunea din gâtul meu? Unde-i udătura, frate? Tu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
baltă!” Si iar începea să măture, cu așa o ciudă de nu se mai vedea din colbărie. Pe la o chindie, apărea și bunicul la colțul hudiței. Călca arar...azi-mâine, purtând undița pe umăr, iar în mână legăna ciorpacul cu câțiva chitici. Pălăria, răsturnată pe-o ureche, de parcă venea de la nuntă. Când bunica auzea scârțâitul portiței, ieșea de oriunde s-ar fi aflat și se repezea la el. Ii smulgea ciorpacul cu chitici din mână și începea să dea cu el de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pe umăr, iar în mână legăna ciorpacul cu câțiva chitici. Pălăria, răsturnată pe-o ureche, de parcă venea de la nuntă. Când bunica auzea scârțâitul portiței, ieșea de oriunde s-ar fi aflat și se repezea la el. Ii smulgea ciorpacul cu chitici din mână și începea să dea cu el de pământ. „Na! Na! Satură-te de pește! Uite pentru ce stă el o zi întreagă pe baltă. Lumea nu prididește cu treburile și el stă hojma la umbră pe malul iazului
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
el de pământ. „Na! Na! Satură-te de pește! Uite pentru ce stă el o zi întreagă pe baltă. Lumea nu prididește cu treburile și el stă hojma la umbră pe malul iazului...” Si ce se întâmpla până la urmă cu chiticii? a întrebat Alecu Slobodă. Pâcu s-a prefăcut că nu aude. Si-a aprins luleaua alene și, când nu s-a mai văzut din pâclă, a reînodat firul poveștii. „Când trebuie să facă treabă, nu aude, nu vede, dar dacă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Cu tine să mă mărit? Stai că te altoiesc eu, lighioană!” Ieșea chiar pe portiță și alerga după năuc. Aista era prostul satului. Unde mai pui că erau și vecini. Moș Pâcule, eu te-am întrebat ce se întâmpla cu chiticii bunicului - a revenit Alecu Slobodă cu întrebarea. Stai să vezi. După ce bunica își descărca furia pe bunicul, pe pești și pe zălud, își vedea de treabă, bodogănind până seara târziu...In acest timp, bunicul lua ciorpacul cu pești și se
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ca o stea de mare la care-ai cusut o coadă de cal. Și-atunci secretarul literar a găsit soluția asta... Stau în pijama, buimac, nu reușesc să scot nici un sunet, deși fac eforturi să-mi mișc fălcile, ca un chitic înghesuit în grilaj, la doi pași de cișmeaua din care picură apă. Îhhh... Abia acum bag de seamă că are o coadă jalnică și cam scurtă, de sfoară împletită. Și coama e rară, a adăugat cineva, nu grozav de priceput
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
activități remunerate, în țară [...]”. LUCIAN CHITIC s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 15 iunie 2008 - 17 mai 2010, întrucât a deținut, simultan, funcția de primar al comunei Tortoman, Jud. Constanța, și calitatea de comerciant persoană fizică în cadrul CHITIC LUCIAN P.F. Astfel, LUCIAN CHITIC nu a respectat dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. g) din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora „Funcția de primar [...] este incompatibilă cu [...] calitatea de comerciant persoană fizică”.
ANI: Primarul Bistriței și alți șase aleși locali, incompatibili by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35210_a_36535]
-
amintirilor ne cheamă cu voce ascuțită. Câțiva puști iau drumul scăldatului la Gilort, meleag mirific cu un zăvoi, cu o pădurice de plute, sălcii și răchite. Acolo copiii pescuiesc, se scaldă ori fac plajă, revenind acasă doar cu vreo câțiva chitici pe care-i înfulecă bucuros, cățelul. “Ecranul fermecat” este o istorisire contemporană despre binefacerile și atracțiile internetului. Intrând prin intermediul sticului, la propriu și la figurat, în “Poveștile Junglei”, Tudor, abia întors de la școală, dobândește capacitatea de a gestiona povestea și
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
cine trebuie să fie învinuit de crima pentru ca nimeni să nu fie vinovat. Până la urmă se găseste un Barbutan și lucrurile se rezolvă iar lumea este fericită în cea mai bună lume cu putință și petrece la cârciuma “La trei chitici” cu muzică, băutură și femei. Este un text antrenant și plin de umor, cu situații neprevăzute rezolvate într-un mod surprinzător și, după părerea noastră, este un tip de narațiune ce ar putea avea, în stilul său, o posteritate extrem de
ESOPIA POSTMODERNITĂŢII de EMILIA CHIRIŢĂ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377603_a_378932]
-
21 -21 e un joc de cărți celebru, unu-unu e numele unui nou hotel, pokerinii sunt monede, avem ținutul Rișcaniei și cel Tablarania, peștii nu sunt vertebrate inferioare, ci „întreprinzători vigilenți” care pot construi chiar un hotel, La trei chitici, Guvidam e șeful lacurilor și bunurilor lor etc.. Gheorghe Andrei Neagu are un auz perfect, absolut, cuvintele (i) se desfac precum o coadă de cometă, cinicul devine liric (așa era și Caragiale!), gustul e amărui și tonul capătă și accente
AESOPICAE de LUCIAN STROCHI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380898_a_382227]
-
octombrie 1952 Am luat cunoștință Regiunea Primul Secretar Semnătura București Stoica Gheorghe Arad Beldeanu Ioan Bacău Moise Ilie Baia Mare Patelineț Ioan Bârlad Daju Pavel Cluj Dejeu Dumitru Constanța Reznicenco Alexandru Craiova Necula Gheorghe Galați Martinaș Francisc Hunedoara Vintilă Marin Iași Chitic Gheorghe Oradea Lupău Ioan Pitești Cristescu Dumitru Ploiești Balalia Dumitru Stalin Augustin Gheorghe Suceava Boboș Ștefan Timișoara Isac Martin Autonomă Maghiară Csupor Ludovic A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. -Secția Administrativ-Politică, dosar nr. 30/1952, f. 1-5. (Documentul a fost
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
mitropolitul Veniamin Costache, fragmentul Răzvan-Vodă din Românii supt Mihai Voievod Viteazul de N. Bălcescu, Jalnica Moldovei întâmplare de Al. Beldiman. Spiritul critic este ilustrat prin fabulele tipărite de Gr. Alexandrescu (Răzbunarea șoarecilor, Ogarul și iepurele) și Al. Donici (Nada și chiticul, Știuca și motanul), printr-un articol despre mitropolitul Iacob Stamati scris de Mihail Kogălniceanu sau prin studiul social-istoric al acestuia, Sclăvie, vecinătate și boieresc, ca și prin multe dintre paginile lui V. Alecsandri (Un salon din Iași) și C. Negruzzi
ROMANIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289324_a_290653]
-
fără catalog, București, 1967; ed. 3, București, 1981; Ștafeta fanteziei, București, 1968; Schițe vesele, București, 1969; Melcul mincinos, București, 1972; Aducătorului, mulțumiri, București, 1976; Viitorule, când te-ai născut?, București, 1977; Mama mamuților mahmuri, București, 1980; Un Gulliver în țara chiticilor,București, 1983; N-ați văzut un mânz maro?, București, 1999; Carnete de editor. Interviuri. Addenda, îngr. Sanda Sântimbreanu și Ion Nicolae Anghel, Timișoara, 2000. Traduceri: Gianni Rodari, Aventurile lui Cepelică, București, 1957 (în colaborare cu I. Barta); Natalia Attardi Donnini
SANTIMBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
1968 (în colaborare cu E. Niță). Repere bibliografice: Elena Beram, „Aducătorului, mulțumiri”, „Îndrumătorul cultural”, 1976, 3; Simion Ștefan, „Viitorule, când te-ai născut?”, TR, 1977, 26; Constantin Sorescu, Carte de iubire..., SPM, 1981, 575; Hristu Cândroveanu, „Un Gulliver în țara chiticilor”, CNT, 1983, 14; Adriana Iliescu, „Un Gulliver în țara chiticilor”, RL, 1983, 52; Zaharia Sângeorzan, Un „han” al poveștilor, CRC, 1984, 22; Rotaru, O ist., III, 699-670; Cândroveanu, Lit. rom., 190-193; Paul Cernat, Sertarele lui Mircea Sântimbreanu, OC, 2002, 101
SANTIMBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
Aducătorului, mulțumiri”, „Îndrumătorul cultural”, 1976, 3; Simion Ștefan, „Viitorule, când te-ai născut?”, TR, 1977, 26; Constantin Sorescu, Carte de iubire..., SPM, 1981, 575; Hristu Cândroveanu, „Un Gulliver în țara chiticilor”, CNT, 1983, 14; Adriana Iliescu, „Un Gulliver în țara chiticilor”, RL, 1983, 52; Zaharia Sângeorzan, Un „han” al poveștilor, CRC, 1984, 22; Rotaru, O ist., III, 699-670; Cândroveanu, Lit. rom., 190-193; Paul Cernat, Sertarele lui Mircea Sântimbreanu, OC, 2002, 101; Iordan Datcu, Carnetele de editor ale lui Mircea Sântimbreanu, ALA
SANTIMBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
lipit, ca pe un perete, pe o mare sinilie care se ridică vertical în dosul "muntelui". Imposibil de conceput o pictură mai prerafaelită și o transfigurare mai completă a realității... Dejunul, pregătit călugărește, după vechi și nedezmințite canoane - untdelemnuri, zglăvoace, chitici, mirodenii - l-am luat la părintele Palamon. O curiozitate malițioasă m-a hotărât să vizitez pe Timotin. Decepțiile încîntătoare sunt rare. Am avut una aici: doamna "Jeny" Timotin nu e femeia care a trecut acum douăzeci de zile pe la Bălțătești
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
pivea cu oarecare fereală... M-am prefăcut nepăsător. Vorba ceea: „Nici usturoi n-am mâncat, nici gura nu-mi miroase”... M-am așezat cuminte la locul meu și am cătat în jur... Într-o vârșă se zbăteau o mulțime de chitici... Călugărul a tăcut oarecare timp și până la urmă m-a făcut atent: Chiticii aiștia ne-or aștepta până mâine la prânz, pentru că îi zi de slobozenie la pește. Cum ai dormit, fiule? Fără vise, părinte. Înseamnă că ai sufletul ușurat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
am mâncat, nici gura nu-mi miroase”... M-am așezat cuminte la locul meu și am cătat în jur... Într-o vârșă se zbăteau o mulțime de chitici... Călugărul a tăcut oarecare timp și până la urmă m-a făcut atent: Chiticii aiștia ne-or aștepta până mâine la prânz, pentru că îi zi de slobozenie la pește. Cum ai dormit, fiule? Fără vise, părinte. Înseamnă că ai sufletul ușurat de toate necazurile... Apoi când sunt în preajma sfinției tale uit de toate. Mă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cele ale lui sunt bune. Numai să stai la umbra lui nu-i lucru potrivit. Acum însă ar cam trebui să ne apucăm de mâncat, că altfel nu mai terminăm cu cisla... Am mâncat cu mare poftă saramura făcută din chitici... Când am sfârșit, am mulțumit Celui de Sus pentru bucate. După ce ne-om hodini oleacă, om mai vedea noi ce-i de făcut. Acum vezi dacă te mai ține hamacul. M-am cuibărit în hamac și cât ai bate din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de bătrânețe s-a culcușit pe locul lui, acoperit acum de câteva frunze ruginite... Eu mă așez pe cioata ce ține loc de scaun și îmi las picioarele să simtă nestatornica undă a iazului... Mă gândeam să mai salvăm câțiva chitici de la înec, ca să-i avem mâine la prânz. Ce zici? Dorința sfinției tale e poruncă pentru mine. N-o lua chiar așa... Eu ți-am cerut doar părerea. Și eu mi-am spus-o, părinte... Ca drept dovadă, am și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
atunci când am nevoie de ajutor! Te-ai aprins, dragule, și peștele din undița ta îi gata să se înece. Nu de alta, dar nu-i frumos să-l lași să se zbată agățat în cârlig. Mă reculeg repde și trag chiticul afară din apă... Bătrânul nu mă slăbește: Dacă tot ai terminat treaba cu peștele, spune-mi, te rog, ce știi despre începuturile mănăstirii Sfântul Spiridon? Nu am încotro, părinte, și trebuie să apelez la zapisul căpitanului Gheorghie Carp din 25
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]