35 matches
-
servesc la înot. Abdomenul este alcătuit din 7 sternite abdominale, pe primele 3 sternite se află peri lungi, bine vizibili mai ales la speciile de talie mare (fig.16, pag.15 ). Pigidiul este format din 2 sternite concrescute, fiind puternic chitinizat și pubescent. Biologie Cuprind specii acvatice, ce pot fi întâlnite chiar și în urmele lăsate în sol ale copitelor de animale umplute cu apă, se mai pot găsi în cutii de tablă, bidoane pline cu apă sau în urmele de
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Hydrochus angustatus Germar Corpul extrem de îngust și alungit, cu elitrele ± paralele. Pronotul mai lung decât lat. Interstriile elitrelor uniforme. Unicolor bronzat-maroniu, cu elitrele galben-maronii. Picioarele până la nivelul metatarselor galben-roșcate. l=2-3,4 mm. 12 Familia Georissidae Dorsal convex, glabru, puternic chitinizat, de dimensiuni mici (1-2 mm). Capul și pronotul prelungite în formă de coif, suprafața capului dispune de microsculpturi ovale sau rotunjite. Mandibulele lățite la bază acoperă parțial ochii. Fruntea și clipeul sunt contopite. Antenele se inseră pe marginile laterale ale
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
și Sphaeritidae. Cheia familiilor 1.Ultimele 2 tergite abdominale nu sunt acoperite de elitre......................13 Histeridae -.Numai vârful tergitului anal poate fi uneori neacoperit......................14 Sphaeritidae 13 Familia Histeridae Morfologie externă Se caracterizează prin corpul lățit, compact, turtit dorso-ventral, puternic chitinizat. Partea dorsală adesea lucioasă. Capul este prognat, bine vizibil. Mandibulele sunt bine dezvoltate, marginea lor internă adesea zimțată. Palpii maxilari alcătuiți din 4 articole, iar cei labiali din 3 articole. Ochii dispuși pe marginile laterale ale capului nu sunt proeminenți
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
longitudinale. Articolele antenale 2 și 3 sunt roșcate (fig. 6 a). Larva matură are corpul alungit, de 3 - 4 mm lungime, de culoare albă-gălbuie; capul și o serie de sclerite de pe torace și abdomen, negrelucioase. Ultimul segment abdominal este puternic chitinizat și prevăzut cu un spin curbat. Biologie. Iernează în stadiul de adult sub resturile de plante rămase în câmp după recoltare (frunze, tulpini etc.), în frunzarul pădurilor, în stratul superficial al solului. Are o generație pe an. Adulții părăsesc locurile
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
brun-închis până la negru, de 9 - 12 mm lungime, cu elitrele, antenele și picioarele de culoare galben-brună. Ouăle sunt ovoide, de culoare albă, de 0,5 - 1,5 mm lungime. Larvele mature au 20 - 25 mm lungime. Corpul cilindric este puternic chitinizat, de unde și denumirea de “viermi sârmă”. Culoarea corpului este galbenă. Piesele bucale sunt bine dezvoltate, cu mandibulele puternice, care au un dinte subterminal. Ultimul segment abdominal este conic și prezintă două gropițe stigmatiforme, de la care pleacă posterior câte o carenă
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în toate țările cultivatoare de ciuperci. În țara noastră se întâlnește pretutindeni. Descriere. Adultul are corpul de formă caracteristică, ghebos, de 2 - 3 mm lungime, de culoare neagră, cu antene scurte (fig. 59 a). Larva este apodă și acefală, mandibulele chitinizate, adaptate pentru ros (fig. 59 c). Biologie și ecologie. Insecta se înmulțește continuu, din luna iunie și până în toamnă. Femelele depun ouăle între lamelele ciupercilor sau pe miceliu. Larvele eclozate sapă galerii în pălăria ciupercii, dezvoltarea lor durând 5 - 6
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
genul Smicrus cu specia S. filicornis. La sfârșitul lucrării există un index alfabetic al unităților taxonomice și 7 planșe cu un număr de 60 specii. Suprafamila Staphylinoidea Cuprinde specii de coleoptere la care numai primele 2-4 tergite abdominale sunt puternic chitinizate. Elitrele la majoritatea speciilor sunt trunchiate posterior, lăsând descoperite cel puțin 3-4 tergite, mai rar ele acoperă complet abdomenul. În unele cazuri vârful pigidiului poate rămâne neacoperit de elitre. Ochii sunt prezenți, rudimentari sau absenți la formele cavernicole. Antenele filiforme
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
cu antenele și picioarele galben-roșcate. Suprafața capului și pronotului prezintă rugozități punctate dese și o punctuație de fond ± ștearsă. Elitrele cu strii punctate fine, interstriile elitrelor prezintă rugozități transversale și puncte fine. La exemplarele mari ♂ au capul dezvoltat clipeul parțial chitinizat, concav median, pronotul este mai îngustat anterior decât posterior, cu marginile laterale puternic rotunjite, iar femurele posterioare prezintă la unghiul apical extern un dinte mic. La exemplarele mici ♂ au capul de dimensiuni mai reduse, clipeul lipsit de o concavitate mediană
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
puternic îngroșate, cilindrice, articolele 3-8 sunt înguste și alungite, iar ultimele 3 formează o măciucă bine conturată. Baza și vârful articolelor mediane și penultimele 2 articole antenale (la unele genuri numai penultimul) sunt ușor îngustate. Labrumul masiv, transvers, în întregime chitinizat sau cu marginile laterale și vârful coriacei, Vârful labrumului rotunjit, mai rar concav, la Actinopteryx el este denticulat. Mandibulele sunt acoperite de labrum prezintă partea bazală puternic lățită, pe marginea lor exterioară fiind vizibili dinți ascuțiți ± curbați. Partea anterioară a
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
atingând aproximativ ¼ din lățimea 120 metasternului. La ambele sexe abdomenul este alcătuit din 7 sternite abdominale. Vârful pigidiului cu 2 zimțișori mici. Marginea internă a tibiilor mediane prezintă o lamelă fină. ♀ Armătura genitală cu un dinte lung și îngust, puternic chitinizat. În resturi vegetale descompuse. La noi a fost semnalată până în prezent numai P. caesum, dar numărul speciilor existente poate fi mai mare. 1 Ptilium caesum Erichson (latum Gyllm.) Corpul negru sau maroniu-negricios, cu vârfurile elitrelor galben-maronii. Antenele și picioarele gălbui
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
și "podos", "picior") sunt animale nevertebrate, ce au membrele articulate. Încrengătura include insecte, milipede, centipede, arahnide, crustacee etc. le sunt organisme cu un exoschelet (schelet extern), corp segmentat și membre (apendice) anexate de cap și torace. Artropodelor sunt caracterizate cuticulele chitinizate, la crustacee cuticulele sunt mineralizate cu carbonat de calciu. Cuticula este rigidă și nu se întinde, de aceea procesul de creștere e însoțit de năpârlirea periodică. Primele membre participă la apucarea hrănii și fărămițarea. Corpul este alcătuit din segmente, fiecare
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
la opistosomă pot fi menționați doar pieptenii. Segmentele corpului sunt acoperite cu sclerite - plăci ale cuticulei. Plăcile dorsale a corpului se numesc tergite, cele ventrale sternite. Tergitele se acordă cu sternite prin pleurite membranoase laterale. Ele sunt moi în comparație cu sclerite chitinizate. Cuticula este foarte dură, fiind impregnată cu fier și zinc. Această oferă o protecție împotriva dușmanilor și costituie un strat hidrodermic (lipoproteic), protejând animalul de deshidratare. Cuticula este secretată de glandele epidermice și periodic scorpionul năpârlește. Prosoma reprezintă 6 segmente
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
părți: un scut dorsal (carapacea) și două plăci sternale ventrale. Ea are forma aproximativ ovală, purtând anterior mai multe perechi de oceli (ochi simpli), orificiul bucal, chelicere, pedipalpi și lateral 4 perechi de membre locomotoare. Scutul dorsal reprezintă cuticula puternic chitinizată de aceea în timpul dezvoltării păianjenii năpârlesc. Cuticula îndeplinește rolul de exoschelet și protejează păianjenul de deshidratare. Ventral, placa sternală mică are rol de buză inferioară, iar placa sternală mare este înconjurată de coxele membrelor locomotoare. Ei nu au maxilare, de
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
construcția pânzei. Opistosoma este partea cea mai voluminoasă a corpului. Aici sunt localizate cele mai multe organe. Pe partea ventral - posterioară se află orificiul anal și organele filiere. Organele filiere reprezintă orificiile glandelor sericigiene, care produc mătase. Tegumentul opistosomei este moale, slab chitinizat. În apropierea pețiolului, dorsal, se disting două orificii - stigmele pulmonare. Plămânii sunt acoperiți de plăci epigastrice. Între aceste două stigme, se află orificiul genital situat într-un șanț epigastric. La femele orificiul genital este precedat cu o placă chitinizată, numită
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
slab chitinizat. În apropierea pețiolului, dorsal, se disting două orificii - stigmele pulmonare. Plămânii sunt acoperiți de plăci epigastrice. Între aceste două stigme, se află orificiul genital situat într-un șanț epigastric. La femele orificiul genital este precedat cu o placă chitinizată, numită epigin, cu rol protector . Opistosoma nu are membre sau alte anexe, cu excepția organelor filiere, pe care sunt situați orificiile glandelor sericigene. Numărul acestor organe variază de la 3 la 4. La păianjenii din subordinul Mesothelae sunt doar două tipuri de
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
și laterală a opistosomii. Traheele se unesc și se deschid doar printr-o singură stigmă situată în partea posterioară a opistosomii, aproape de organele filiere. Orificiul bucal se deschide anterior pe prosomă. El este înconjurat de buza superioară, de lamele laterale chitinizate ale pedipalpilor și placa sternală mică. Toate aceste structuri participă la fărâmițarea cuticulei prăzii. În orificiul bucal se deschid canalele glandelor salivare. Păianjenul injectează conținutul acestor glande în pradă paralizată anterior cu veninul cheliceral. Organele interne ale prăzii sub influența
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
tinerii unor specii etc. Mătasea este produsă de glandele sericigene localizate în parte ventrală a opistosomei (în număr de până la 1000). Canalele acestor glande se deschid prin orificiile organelor filiere. Organele filiere sunt formațiuni mobile, tronconice terminate cu o placă chitinizată prevăzută cu numeroși pori. Firele de mătase ce ies prin aceste orificii sunt împletite cu ajutorul ghiarelor pectinate ale picioarelor. Glandele sericigiene secretă o substanță vâscoasă care se solidifică în contact cu aerul. Din punct de vedere chimic pânza este compusă
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
Chilopodele sunt constituite din 3 regiuni: cap, trunchi și telson sau pigidiu. Capul unui dilopod este, de obicei, rotunjită dorsal și turtit ventral. Tot, ventral se găsesc și piesele aparatului bucal. Regiunea anterioară a gurii este acoperită cu o cută chitinizată, numită buză superioară sau labrum. Apoi, urmează maxilele alcătuite din regiunea bazală pe care se găsește un palp maxilar articulat și palete nesegmentate masticatoare. Posterior se află gnatochilariu, numit și labium, placă chitinoasă. Pe partea superioară a capului sunt o
Diplopode () [Corola-website/Science/302232_a_303561]
-
placă chitinoasă. Pe partea superioară a capului sunt o pereche de antene simple și o pereche de ochi Corpul poate avea diferite forme în funcție de specie. Unele au corpul turtit dorso-ventral, alte cilindric. Dorsal, fiecare segmente este acoperit cu o plăcă chitinizată, iar ventral, sunt două sau trei plăci. La unele diplopode plăcile dorsale și ventrale pot fi contopite având aspectul unui inel cilindric. Cuticula mai este împregnată cu săruri de calciu, excretate de epiteliul subcuticular. Spre deosebire de alte miriapode, fiecare segment al
Diplopode () [Corola-website/Science/302232_a_303561]
-
ul (Chelonetida) este o arahnidă mică cu corpul turtit dorso - ventral, acoperit cu o cuticulă chitinizată. Ordinul cuprinde 3 300 de specii. La exterior seamănă cu scorpionii datorită pedipalpilor, de aici a provenit și numele lor. Totuși, întrunesc mai multe caractere comune cu păianjenii decât cu scorpionii. Au lungimi de 2 - 8 mm, cel mai mare
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
capului și toracelui. Capul poartă 2 perechi de antene, cu rol tactil; ochi fasetici; anexele ce înconjoară orificiul bucal (mandibulă, maxilare). Pe torace se găsesc 3 perechi de maxilipede și 5 perechi de membre locomotoare. Prosoma este acoperită cu cuticulă chitinizată, cu rol de endoschelet. Ventral cuticula este formată din plăci, numite sclerite. Aici are loc articularea membrelor de corp. Dorsal, cuticula este formată din tergite. La xifosure cuticula este acoperită cu un scut. Deoarece cuticala nu se extinde, are loc
Prosomă () [Corola-website/Science/318382_a_319711]
-
artropodele). În timpul năpârlirii, tarantula se așază pe spate și extrag, în primul rând membrele din cuticula veche, apoi și restul corpului. După năpârlire, dimensiunele păianjenului se măresc de 1,5 ori, cu excepția opistosomei, care după năpârlire (cuticula opistosomei este slab chitinizată). Tarantulele tinere năpârlesc mai des, pe când la adulți peroada dintr enăpârliri este mai mare. Femelele adulte năpârlesc aproximativ odată pe an. Semnele apropierii năpârlirii sunt: culoarea păianjenul devine mai închisă, abținerea de la hrană. Datorită năpârlirii, păianjenii își restabilesc numărul de
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
Sistemul circulator este de tip deschis. Inima este alungită și tubulară care continuă cu o aortă. De la aortă, pornesc alte 4 artere, care se unesc în 2 vase longitudinale puternice. Sistemul digestiv este alcătuit din: gură, esofag cu o suprafață chitinizată, stomac musculos, intestinul mediu, în care se deschid canalele ficatului în care are loc digestia intracelulară, intestin posterior ce se termină cu anusul. Organele excretoare sunt o pereche de glande coxale. Xiphosurile sunt chelicerate unisexuate. Glandele sexuale sunt pare și
Xiphosura () [Corola-website/Science/318109_a_319438]
-
pot ascunde sub bușteni, scoarță de copac, pietre, sau frunze. Prefera un mediu umed. Lungimea amblipigilor poate varia între 4 - 45 mm. Corpul lor este foarte aplatizat, divizat în prosomă și opistosomă segmentată. El este acoperit cu o cuticulă puternic chitinizată. Pe prosomă sunt situați o pereche de ochi mediani și 2 perechi a câte 3 ochi mai mici laterali. Pedipalpii sunt mari și posedă țepi, fiind adaptați împreună cu chelicerile la apucarea prăzii. Chelicerele sunt relativ scurte, cu o ghiară pe
Amblypygi () [Corola-website/Science/318106_a_319435]
-
cefalotorace) și opistosomă (abdomen) separate de un pedicel. Culoarea corpului variază de la maro la negru. Lungimea telifonidelor este cuprinsă între 25 - 85 mm în lungime, media fiind de 30 mm. Prosoma, alungita, este nesegmentata, dorsal acoperită cu o carapace puternic chitinizata, iar ventral - patru sternițe. Pe partea dorsal - anterioară a carapacei sunt dispuși o pereche de ochi mediani, așezați pe o proeminenta. Lateral, la nivelul primei perechi de picioare, sunt grupați câte trei ochi, însă numărul variază în funcție de specie. Ventral prosoma
Thelyphonida () [Corola-website/Science/318234_a_319563]