56 matches
-
care au văzut multe la viața lor, iar Adi, de la o distanță considerată politicoasă strigă ciobănește cum știa el din filme: - Ioollaariiiooo, ioollaaariooo! Cu acest prilej atrage atenția unor dihănii de mărimea unui vițel, însă mult mai păroase, zgomotoase și chitite să ne facă zdrențe. Vestiții câini ciobănești, vin către noi în salturi, ne înconjoară și se pregătesc să ne mănânce spre bucuria unui criminal ce stă sprijinit într-o ghioagă și râde de-i sare muntele de blănuri de pe el
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Expeditia_mihai_batog_bujenita_1349252093.html [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
înțeles, to’a’șu’ colonel, se execută executantul și se așeză pe un scaun, lângă soba din birou, ștergându-și chelia transpirată cu un batistoi cadrilat și ponosit. Colonelul Stancu Vasile, se apropie de mine, întinzându-mi o batistă albă, chitită dreptunghiular și... parfumată, după cum aveam să aflu ceva mai târziu. ‒ Ține! Păstreaz-o și șterge-te de sânge!... Să știi că, dacă ții apăsat, ți se va opri hemoragia! Mă ocupam cu igienizarea mestecătoarei și a gogoșarului, mirându-mă că, în ciuda
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1470681817.html [Corola-blog/BlogPost/353395_a_354724]
-
vrei jumate ți-o tai, dar așa...”. „Păi ce are una cu alta? Eu atâta am nevoie: un kg”. Se codește. „E păcat de pulpă. Cum mai vând eu restul după?” Scârbit - asta e, trebuie să o spun - plec clocotind, chitit să bat drumul până la băcănia mea preferată siriană de lângă piața Matache, care are și măcelărie și care sigur are miel. Îmi aduc însă aminte că am văzut un alt magazin, turcesc, mai aproape, pe Vitan. Mă hotărăsc să trec întâi
„Pulpă de miel aveţi? Vreau un kilogram, cubuleţe”. Ce am pățit cu un un măcelar român din Obor și cu unul turc din Vitan by https://republica.ro/zpulpa-de-miel-aveti-vreau-un-kilogram-cubulete-ce-am-patit-cu-un-un-macelar-roman-din-obor-si-cu-unul [Corola-blog/BlogPost/338478_a_339807]
-
Băăă, să vezi hai dreacu’ că iar luară fasole dă la bulgari și ne-o dădură hăia, gata plină dă carcalaci. Da’ las’ că nu-i grabă, torn niște oțet pă ei șî-i bulesc! Dar, cum stătea el așa, chitit să-i anihileze, o rază verde țâșni din strachină și se opri cam pe vârful nasului. Lui Vasile îi dădură lacrimile, urlă, și crezu că s-a scăpat pe el de durere. Constată imediat că a crezut bine! Bermudele cu
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400508181.html [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
Băăă, să vezi hai dreacu’ că iar luară fasole dă la bulgari și ne-o dădură hăia, gata plină dă carcalaci. Da’ las’ că nu-i grabă, torn niște oțet pă ei șî-i bulesc! Dar, cum stătea el așa, chitit să-i anihileze, o rază verde țâșni din strachină și se opri cam pe vârful nasului. Lui Vasile îi dădură lacrimile, urlă, și crezu că s-a scăpat pe el de durere. Constată imediat că a crezut bine! Bermudele cu
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400508181.html [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
fiindcă se părea, acest secret era pe deplin comparabil cu misterul ce-l înconjura pe bogăta- șul ăla nesuferit de don Alfons, un zgârcan, care nu vroia să dea ceva de pomană unor nepoți tineri și plini de visuri romantice, chitiți să salveze caracatița șchioapă, o specie a cărei dispariție, prognozată deja, punea problema unui cataclism cosmic. Pe linie de consecință, stabilind și un record de viteză domestică (imposibil de omologat însă), doamna se întoarse cu o cană, apoi se așeză
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
i-a-nțelepțit și vrednici, din toamnă timpurie, gătesc, pun la uscată propeală fructe posmogite, felii de crumpene sfarogite, turte de mălai, să fie demâncare în temnița rece-a ninsorii... Mișcând agale pasul, dedați răbdării, închipuie miez pentru foc. Agonisesc uscături, crengi chitite și-amestec de pământ cu ierburi putrezite. Cu ele vor amorți bordeiul săpat adânc în pântecele bunului pământ. Învăluit în țol, la mare ascunziș, este pitit și-un drob de sare. E bun oricând, dar mai ales atunci când e-un
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1457252523.html [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
Doar un fir. Ba nu, două, Cu petale-învelite În rouă. Dar otrava din spin, M-a făcut Să strecor un suspin. Două raze de lună. Două cânturi de iele. De pe cer, Am furat două stele. Și-între ele, Ascuns și chitit, Cum era și normal Și firesc, Un mesaj. Dar n-am îndrăznit Să adaug pe el, Te iubesc. Referință Bibliografică: Buchetul ... / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 412, Anul II, 16 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
BUCHETUL ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Buchetul_marin_bunget_1329452762.html [Corola-blog/BlogPost/345058_a_346387]
-
stea pe gânduri îl înhață, măi ce om ... Mărul îi rămâne-n gât deși Adam tot înghite o sa vadă lumea-ntreagă ce-ai făcut pe negândite. Într-o altă poieniță, Eva cade în ispită și culege două mere, dar precaută, chitită, le ascunde sub cămașă sa nu fie oropsită... Merele sunt parfumate, acrișoare, mari și roșii - că se văd de la distanță și îmbie pofticioșii. Adam o vede pe Eva - jos în vale, la izvoare, și-l cuprinde marea sete văzându-i
POEME de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 145 din 25 mai 2011 by http://confluente.ro/Poeme_0.html [Corola-blog/BlogPost/344336_a_345665]
-
mari și roșii - că se văd de la distanță și îmbie pofticioșii. Adam o vede pe Eva - jos în vale, la izvoare, și-l cuprinde marea sete văzându-i merele-n zare. De sub tufe lunecând, într-un Măr-Domnesc se suie șarpele chitit să-i facă - fructul oprit să-l începă. Se preface că nu știe și să-ncerce îi îmbie cu un mare Măr-Domnesc pe cei doi ce nu-ndrăznesc. Pentru mărul roșu, mare, calcă porunca-n picioare... Mai târziu, pe luna
POEME de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 145 din 25 mai 2011 by http://confluente.ro/Poeme_0.html [Corola-blog/BlogPost/344336_a_345665]
-
de-acum, de-acum sunt condamnați, de-acum nu vor mai fi salvați, când vor cădea în drum. Pe vodă cum să îl îmbun, săracilor ce să le spun, când vor vedea c-au fost lăsați în seama unor îmbuibați chitiți să dea un tun. Ei nu vor aștepta, șirag, „Salvarea” să le vină-n prag, să ia bolnavul la spital. Acest măcel fără egal îl dau eu în vileag.” Se-ncruntă vodă: „Ești nebun? Voiești pe sepepiști să-i pun
LĂSAŢI CHIPUL ROMÂNIEI PROFUNDE SĂ SE-ARATE! de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Lasati_chipul_romaniei_profunde_sa_se_arate_elena_armenescu_1327486450.html [Corola-blog/BlogPost/360629_a_361958]
-
de varză e gustoasă. După 4 ani, mi s-a făcut dor de ceva bun pe ungurește. Așa c-am intrat în Bistro Menuet, un restaurant primitor din spatele Ateneului. Știam despre ei că au specialități ungurești, așa că m-am dus chitită să încerc un meniu cu vită și obligatoriu un desert. Am primit un mușchi de vită Budapesta, tras la tigaie împreună cu un munte de ardei gras, ceapă crocantă, ciuperci agile și ficat fraged de gâscă prăjit. Nici nu mi-am
Autonomia gustului bun by http://www.zilesinopti.ro/articole/906/autonomia-gustului-bun [Corola-blog/BlogPost/99895_a_101187]
-
Nu e de vânzare. Am scris mai mult... Pentru aducere aminte A unor mici cuvinte, Ce la o bucurie Sau supărare, Nu mai știu, Trecuseră Prin minte. Și m-am gândit Că n-ar fi rău Să fie scrise Și chitite, Păstrate, sau date Pentru a fi citite. Și vine el Acum și spune, Că bietele cuvinte Nu sunt bune. De-ar fi Să folosesc O sintagmă, așa... Mai jucăușă, Între mine și cititor Criticul, e un fel De firmă căpușă
POETUL ŞI CRITICUL... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/Poetul_si_criticul_.html [Corola-blog/BlogPost/373112_a_374441]
-
de nazism, nazismul te apără de conspirații evreiești, ultranaționalismul te apără de corporațiile străine, Big Brother te apără de terorism, iar statul te apără... de tine însuți. Vezi tu, statul știe că în sinea ta ești de fapt un infractor chitit să sugă sângele poporului, laolaltă cu corporațiile străine. Și de aceea îți mai arde preventiv câte o palmă peste ceafă, că oricum o să faci tu ceva la un moment dat. Cum este viața într-o astfel de organizație, dacă nu
„Iar dosar cu șină?!” După ce am mers 3 săptămâni zi de zi prin deșertul ANAF, am descoperit poziția contribuabilului în relație cu statul by https://republica.ro/ziar-dosar-cu-sina-dupa-ce-am-mers-3-saptamani-zi-de-zi-prin-desertul-anaf-am-descoperit-pozitia-contribuabilului [Corola-blog/BlogPost/338170_a_339499]
-
funcționar la poștă. Toți acuzații erau îmbrăcați elegant și emanau siguranța unor oameni care se așteptau ca justiția să le facă dreptate. Interogatoriile au fost extrem de tensionate. Procurorul Grinnell divaga adesea, vorbind despre „protejarea societății și a guvernului de inamicii chitiți să le distrugă.” William Black, avocatul apărării - căpitan în armata unionistă și veteran al Războiului de Secesiune - ridica constant obiecții, majoritatea respinse. După ce am luat parte la câteva ședințe ale procesului, am urmărit reportajele din ziare cu mare interes. „Dovezile
Munca salarizată și ziua de 1 mai () [Corola-website/Science/295712_a_297041]
-
spațiu primitor mobilat cu troace de familie. Un ursuleț de pluș proptit Într-un balansoar Începe să bată din palme și niște „picturi“ pe ecrane plate se aprind pe pereți. — Nu sînt impresioniști! mormăie Sherrill, evitînd un roboțel-chelner care părea chitit să treacă prin ea. Trebuie să te mai cultivi, Neva. — Iubito, e de presupus că e o casă medie. — Okey, okey, spune Sherrill. Stop! Robotul-chelner Încremenește și picturile dispar. Noapte! comandă ea și luminile se sting, tavanul se transformă Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
rochie, a fost ea de acord. Dar pentru tine e mult prea scurtă ca să semene cu altceva decât cu o bluză. Am ignorat-o. —Și-ai întrebat-o pe Helen dacă poți s-o-mprumuți? m-a întrebat mama, evident chitită să-mi strice buna dispoziție. Pentru c-o să-mi facă scandal. Ție nu-ți pasă. Tu o să fii în oraș cu prietenii tăi ăia zgomotoși, dând peste cap coktailuri Malibu și Lucozade și cine știe ce-oți mai bea voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
de unchiul Tommy: șampanie pentru cei - în majoritate rude - pe care el îi considera demni, bere și cidru pentru cei - în majoritate prieteni de-ai fiică-sii - pe care nu-i considera demni. Absolut previzibil, cei considerați nedemni erau la fel de chitiți să pună mâna pe sticlele de Pol Roger ale unchiului Tommy, pe cât era acesta să-i țină departe de ele. Ca membru respectabil al familiei, Alice n-a avut nici o dificultate în a obține un pahar plin de bulbuci. Plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
l-am legat de pat cu o frânghie, la fel cum înfeși un sugar. Căpitanul a început să cânte cât îl ținea gura, despre serdța maia, inima lui, adică Zâna. La insistențele lui, nevastă-sa l-a dezlegat. Eu stăteam chitit, că era riscant, avea pistol. Mama s-a dus și a găsit un pumn de cartușe acolo pe jos, le-a strâns într-o cană, iar cana a băgat-o într-o vitrină, ca să nu fie la îndemâna căpitanului. Înainte de a
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ne apucam și băteam cu pietrele în apă, apoi unii în alții, de pe un mal pe alt ul ori într-un anumit loc, să ochim, să chitim, cum spuneau u nii dintre noi, cei mai mărișori. Hai, la chitit ! Dar chititul cu consecințe nefaste, pentru noi și mamele noastre, erau momentele când pietrele aruncate nimereau în diferite părți ale corpului nostru. Ne alegeam cu capetele sparte, ochii învinețiți, șchiopi din lovitura picioarelor ori bandajați tocmai la mâna cu car e aruncam
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
orice entuziast care decide să se apuce serios de critică, trecerea de la datul entuziast cu părerea la gîndire propriu-zisă cere timp, exercițiu, efort susținut. Pînă cînd învățăm într-adevăr să gîndim cu mințile noastre sîntem la cheremul publicitarilor, al manipulatorilor chitiți să ne facă să simțim emoții care nu merită simțite, al propriilor prejudecăți, ignoranțe și umori. Pe cînd un critic adevărat ne va elibera de toate acestea. Este ceea ce-a făcut Pauline Kael pentru mine. Da, într-o primă
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
la Totul despre sex ; aveam o presimțire foarte rea în legătură cu filmul ăsta. Dar în săptămînile care au trecut de la lansarea lui în Romînia, filmul a tot adunat spectatori (67.316 la ora la care scriu) ; la un moment dat, părea chitit să devină cel mai mare succes al anului (deși, în momentul de față, Hancock e pe cale să-l depășească, iar noul Batman se pregătește să intre în forță). în fine, în momentul în care l-a depășit pe Indiana Jones
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de la primii medici, Cernea (mai trăiește în București?!) și Dumitrescu, femeile din Lunca au luat obiceiul de a merge la dispensar (la doctor!), așa cum te-ai duce la biserică sau în vizită la rude. Despre această situație inedită, cu femei „chitite” care merg la doctor, mi-a povestit, râzând, unchiul meu, fratele mai mică al mamei, moș Mircea Ignătescu, care se întreba nedumerit cine „mă-sa” o consulta pe consoarta lui Papucă înainte de război? Lumea era în schimbare, cum este și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care, desigur, are o certă formație științifică. Însă pe chestia cu curgerea țuțuroiului, părintele Davidescu îl taxă de cincizeci de mii de lei vechi cinci lei noi, numiți de specialiști, cam aiurea, roni. Îl taxă, vorba vine. Popa pornise oricum chitit să nu-i dea mai mult de douăzeci de roni. Știa că ăsta ar fi prețul materialelor, asta dacă le cumperi de la magazin, treabă pe care niciun meseriaș român adevărat nu o face. Cel mult o pot face clienții, firmele
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Cântecului Bradului: „și spre stânga să nu-mi da,/ Cari în partea stângă/ E calea cea strâmbă/ [...] Ci să le dai în mâna dreaptă...”, vers ce-i face loc și Fecioarei Maria (reputată călătoare în „lumea de dincolo”) - „La masă chitită/ Masă înflorită/ Șade și scrie/ Maica Mărie/ Pe cei vii și pe cei morți/ și-și înseamnă a lor sorți” - și „fântânii uitării”, din care adăpându-se, sufletul uită lumea. Relații despre „lumea de dincolo” îi ofereau cititorului din Veacul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]