93 matches
-
mâncare bine gătită de bunica și de împăcare". Ca cititor te implici total și guști farmecul acelei lumi frumos chibzuite, în care "totul făcea parte dintr-un tabiet, o rețetă de trai frumos și cumpătat. Nu la întâmplare, ci cu chiverniseală, cu băgare de seamă și recunoștință. Totul părea să fie conform unui ritual ancestral. Tu doar intrai în rolul ce-ți era desemnat de totdeauna. Repetai aceleași obiceiuri în ritmuri predefinite, transmise ție de bunici și părinți. Era plină de
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_milena_munteanu_elena_buica_1360415350.html [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]
-
am mărghinit la puțânul pentru trai, sâ puchem aduna șâ pentru zâua când va pleca copchila la casa ei, câ doarâ una avem. N-or chi ele mulchi lucrușoarili, darâ sânt făcuchi cu trudâ șâ sudoarea frunțâ ășchia bătrână și chiverniseala muierii meli. Ș-apoi în privința mămăligii, asta o șchie a o fachi din copchilărie, nu di amu, fiind cea mai mari dintri copchii șâ tu șchii cum îi! Ea trebuia sâ li facâ pi toachi di vre, sau di nu
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463638130.html [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
de succes. O lume întreagă se întreabă astăzi cum de a reușit China să realizeze o creștere a producției industriale de peste 5 % în plină criză economică și financiară mondială ? Printr-o viziune strategică economică de zeci de ani, o bună chiverniseală a visteriei naționale, o încredere puternică în forțele proprii și, nu în cele din urmă, prin muncă, muncă și iar muncă. Prin aceasta, China nu face altceva decât să reconstituie o lume bipolară, împreună cu actuala putere mondială, Statele Unite. Există și
A TREIA CALE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/A_treia_cale_stefan_popa_1385579654.html [Corola-blog/BlogPost/344538_a_345867]
-
banii afară din casă, pentru că era riscant să scoți atîția bani în văzul prietenilor și s-o faci pe zgîrcitul și Mancuse a rîs în hohote pentru că Grigore Țăranu era haios cîteodată, cu toate că scăpa rar la cîrciumă, era pus pe chiverniseală cu orice preț, Lilicuța lui era tare grijulie cu fiecare bănuț, strîngea pentru fete, a mai mare împlinea șapteprezece ani și odată se trezea cu ea că vrea să se mărite și chiar și cea mică începuse să scîncească, că
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_70_73_ioan_lila_1341240385.html [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
ca el! Am văzut eu de la început, că mă place cel mai mult, dintre toate! De n-ar fi existat nesuferita de nevastă-sa! Ce o fi găsit la ea? Are o figură cam ștearsă! Nu are nimic deosebit”. Directorul Chiverniseală era un bărbat înalt și frumos, cu structură atletică și păr negru, cârlionțat, cu nasul mic, cu vârful îndreptat puțin în sus, gură mică, cu buze cărnoase, trăsături care îi dădeau un aspect ștrengăresc și copilăresc în același timp. Și
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1435702224.html [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
Iar nevestele lor erau cele care sufereau în tăcere. La fel și amantele. Căci dragostea pentru ei era mai puternică decât orice. Băutura a fost însă cea care le-a adus necazurile în familie. Într-o zi, tatăl său, Gică Chiverniseală, își luase în autoturism prietenii, amândoi profesori la Universitate. Și într-o curbă spre sat, când veneau din Brașov, scăpă controlul volanului. Mașina intră rapid într-un pom de la marginea șoselei. Gică se alese cu un traumatism cranian grav, dar
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1435702224.html [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
dintre femeile cu care-am avut recent vreo escapadă? M-o fi pârât la partid!” se frământa el, pe drum. - Bună ziua, tov Mămăligă. - Bună, domnule profesor. Cum mai merg treburile pe la școală? Toate sunt bune? - Da, desigur, răspunse bărbatul. - Tovarășe Chiverniseală, glăsui activistul, ai lucrat pentru noi de ani buni și ai dovedit că ești un fiu devotat al partidului. Iar noi te-am răsplătit întotdeauna pe măsură. Te-am ajutat să studiezi geografia la fără frecvență, să o absolvi și
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1435702224.html [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
pe Lina a lui Spoitoru din capu’ satului? - Care? Învățătoarea? Cea oacheșă, cu părul lung, negru ca pana corbului prins în coc? Gândurile lui Gică fugiră imediat la Lina. Doar fusese recent a lui, fără nicio împotrivire. - Da, da, tovarășe Chiverniseală.Spune-mi, îți place fata? întrebă Mămăligă. Gică se gândi puțin buimac. În față îi apăru chipul cu ten măsliniu al fetei, cu gura mare și nasul lung, cu ochii imenși, puțin bulbucați. “Merge. Nu e de lepădat. Tovarășii de la
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1435702224.html [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
prin vis Gică. Bine, sunt de acord, confirmă el, cu voce tare. - Vezi că duminica aceasta la Căminul cultural e mare bal! E sărbătoarea recoltei! Vine și Lina! Acum e momentul prielnic! continuă activistul cu precizările. Și astfel deveni tovarășul Chiverniseală directorul școlii din sat. O ducea bine, foarte bine! Acum avea parte de mult mai multe femei! Dar totul a fost minunat până în ziua fatală, cea cu accidentul. Băuse, ca de obicei, cu cei doi prieteni ai săi, Doru și
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1435702224.html [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
faci... poți să furi, poți să ucizi... dacă ai lucrat pentru Securitate și ai fost și la Revoluție, ca mine - și ai și dai bani la greu, la cine trebuie, rezolvi totul, nu ca în epoca socialistă...” Totuși, pe Radu Chiverniseală la “Inspectoratul școlar” nu l-au mai ținut în funcție. Nu din cauza accidentului! Ci pentru că a venit unul cu pile mai mari, cu bani mai mulți și mai corupt decât el. A ajuns însă, Radu, din nou director, la școala
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1435702224.html [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
recunoscute sau nu. Ajunsese astfel și profesor de “Limba română“ iar cu pilele lui ajungea să fie el cel care tăia și spânzura la Comisiile de Bacalaureat din întreg județul, Așa că banii dați pe diplomă avea să-i recupereze imediat. Chiverniseală a candidat în anul următor chiar ca deputat, la alegeri. Fără succes, bineânțeles! Dar și să fii candidat este ceva, că nu oricine poate! Și nu toți pot avea acces la așa ceva! Referință Bibliografică: Dr. Cornelia Păun Heinzel : “Curba destinelor
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1435702224.html [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
am mărghinit la puțânul pentru trai, sâ puchem aduna șâ pentru zâua când va pleca copchila la casa ei, câ doarâ una avem. N-or chi ele mulchi lucrușoarili, darâ sânt făcuchi cu trudâ șâ sudoarea frunțâ ășchia bătrână și chiverniseala muierii meli. Ș-apoi în privința mămăligii, asta o șchie a o fachi din copchilărie, nu di amu, fiind cea mai mari dintri copchii șâ tu șchii cum îi! Ea trebuia sâ li facâ pi toachi di vre, sau di nu
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
să se întâmple s-a întâmplat. Nașul a plecat să-și întâlnească familia și prietenii trecuți la cele veșnice, iar nașa, încă tânără și nurlie, văduvă dorită de toți burlacii Bucureștiului pentru averea moștenită și preconizată a-i ajunge, cu chiverniseală, până în ceasul morții, s-a încurcat cu un instalator, țigan șmecher, mai tânăr decât ea cu vreo două decenii, dar cu nevastă și un trib de copii, de dragul căruia, în doi ani, a făcut praf tot ce agonisise armeanul. Femeia
CIREŞOAIA DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ciresoaia_de_mariana_cristescu.html [Corola-blog/BlogPost/364633_a_365962]
-
fuseseră în „sfera lor de acțiune”, țări care în contextul schimbărilor ce se petreceau cu viteză, căutau să se repoziționeze politic și militar; din acele țări, unele erau conduse de persoane mai interesate de binele țării, altele mai interesate de... chiverniseală proprie, pentru care erau gata să accepte orice înjosire; - În condițiile în care blocul comunist se prăbușea „controlat”, România era ultima care-și scutura lanțurile, din păcate trebuind să treacă printr-o luptă sângeroasă; - Datorită întârzierii, dar și a altor
Pogromul de la Iaşi din iunie 1941. Date şi documente (5) by http://uzp.org.ro/pogromul-de-la-iasi-din-iunie-1941-date-si-documente-5/ [Corola-blog/BlogPost/93448_a_94740]
-
salamul pe cartelă! Stafia asta este dusă! Teama vine din altă parte... e spaima vieții trăite pe datorie, pe credit, pe împrumut... Spaima aceasta poate fi, pentru mulți o șansă. Au pus unii prea multă alergătură pentru "a avea", verbul chiverniselii în exces și al ghiftuielii, și cu vrute și cu nevrute, și prea puțin preț pentru verbul "a fi ", verbul devenirii spre sine, cu modestie și cumpătare, spre iubirea de semeni și Dumnezeu... Iar talpa copilăriei noastre, fie că miroase
CRIZA CA O SALVARE de DONA TUDOR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Criza_ca_o_salvare.html [Corola-blog/BlogPost/358773_a_360102]
-
pierde peste meandre ca liniștea dispare peste poteci de noapte, îl văd pe badea Gheorghe cum țipă răgușit ne umiliți copii, pe noi ne-ați umilit! Sunt trist când văd că totul este doar ,,socoteală" bună credință, demnitatea, se pierd... chiverniseala, sunt trist prieteni că nu sunt aproape să strig și eu cu voi. Vreau Dreptate! Referință Bibliografica: Sunt trist / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 599, Anul ÎI, 21 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Petru Jipa
SUNT TRIST de PETRU JIPA în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Sunt_trist_petru_jipa_1345569088.html [Corola-blog/BlogPost/355245_a_356574]
-
a bilelor de la rulete, de ritmul sonor al afișajelor de la mașinile mecanice, “tăcerea” complice a învârtitului zarurilor și făcutului cărților de joc că n-am zărit o tresărire, semn de plictiseală, oboseală, încruntare la ratare sau zâmbete ușor sfidătoare la “chiverniseală” la o adică, cu părul alb, cohete și distinse în mișcări care trimiteau la tinrerețile lor ademenitoare intens “curtate”, aveau în față mai mereu cafeaua și câte-un pahar de “ceva” care le dădea vigoarea necesară, își numărau câștigul la
DISTRACŢII, LUX NINEACĂ ŞI CRIZA...APROAPE ÎN L.V. (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Distractii_lux_nineaca_si_criza_aproape_in_l_v_xv_.html [Corola-blog/BlogPost/346492_a_347821]
-
uneori la cules de prune pentru țuică. Ne învățasem să culegem pruna de jos, dar nu pe cea “înflorită”, căci amăra țuica. Totul făcea parte dintr-un tabiet, o rețetă de trai frumos și cumpătat. Nu la întâmplare, ci cu chiverniseală, cu băgare de seamă și recunoștiință. Totul părea să fie conform unui ritual ancestral. Tu doar intrai în rolul ce-ți era desemnat de totdeauna. Repetai aceleași obiceiuri în ritmuri predefinite, transmise ție de bunici și părinți. Era plină de
LA SĂLIŞTE (POVESTIRI DIN VOLUMUL „DEPARTE DE ŢARA CU DOR”) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Milena_munteanu_1402900096.html [Corola-blog/BlogPost/340916_a_342245]
-
uite așa învățam să fim noi înșine, parte a unui întreg mult mai mare și mult mai important decât oricare dintre noi". „Totul făcea parte dintr-un tabiet, o rețetă de trai frumos și cumpătat. Nu la întâmplare, ci cu chiverniseală, cu băgare de seamă și recunoștință. Totul părea să fie conform unui ritm ancestral. Tu doar intrai într-un rol ce-ți era destinat dintotdeauna. Repetai aceleași obiceiuri în ritmuri predefinite, transmise de bunici și părinți". Cartea cucerește prin vibrația
LANSARE DE CARTE: „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” DE MILENA MUNTEANU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1422588489.html [Corola-blog/BlogPost/374284_a_375613]
-
de vetrele de sat străjuite de codri de nepătruns. În anul 1820: în Cartografia Moldovei din sunt prezentate satele existente din acea perioadă și starea locuitorilor: “[...] șăd pe moșia M-rei Neamț, loc de munte, hrănindu-se cu alte moșii străine. Chiverniseala și aliverișul lor cu vite, lucrul mâinilor, starea lor de mijloc.” La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa de Sus-Mijlocul a județului Neamț și era formată din satele Pipirig, Plutonu, Boboești, Agapieni, Cujbeni, Dolhești, Pițilăgeni și
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
Cuza, când s-au ales primarii, era condus de un pârcălab alături de care se afla preotul și juri comunali. Preotul și pârcălabul erau datori să citească și să prelucreze obștiei publicațiile ocârmuirii, tot ei păstrau cutia obștei cu veniturile cetățenilor. Chiverniseala banilor adunați în cutia obștei se făcea de către un grup de săteni și proprietarul satului. Cetățenii cei mai cinstiți, în număr de șase împreună cu preotul aveau grijă de această cutie. Cutia era închisă cu două chei, una la pârcălab și
Drăgănești-Olt () [Corola-website/Science/297045_a_298374]
-
relevante. Acțiunea, care se desfășoară în jurul unui concurs de frumusețe canină - pretext derizoriu, tocmai pentru a ridiculiza grandomania unor «ajunși» care încalcă normele eticii și echității socialiste, abuzul de putere, servilismul, spiritul de șicană, micile și marile combinații, goana după chiverniseală, atâtea tare morale moștenite de la burghezie, care contravin idealului revoluționar al societății noastre." (Margareta Bărbuță, Informația Bucureștiului, 1 noembrie 1980) PARADIS DE OCAZIE (Cuibul), Martie 8, 1979, Teatrul de stat, Sibiu; Aprilie 22, 1979, Teatrul Tineretului, Piatra Neamț; Mai 16, 1979
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
a fost ridicat de vel Stolnicul Constandin Obedeanu împreună cu alți boieri ... pe vreme ce era parte de țară supt stăpânirea nemților înzestrând-o cu moșia Foleștii de Sus cumpărată de la Radu Bujoreanu dând-o schitului pentru pomană ca să fie de chiverniseala părinților ce vor viețui acolo". Alt ctitor este și părintele Părtenie, ctitorul acestei Sfintei mănăstiri și moștenitor acei moșai, călugăr pe la anul 1589. "Beseareca cea veche supranumita schitu pendinte de Monasteriu Bistrița cea fostu locuită de monahi pe la anu' 1589
Biserica „Intrarea în Biserică” din Bodești () [Corola-website/Science/319894_a_321223]
-
o inscripție pictată cu litere chirilice în alb pe o scândură la absida laterală: "„Această biserică la Mănăstioara s-ar răpăluit (reparat) la anul 1848 august la 13 s-au început lucrul și s-au săvârșit noiembrie la 20 prin chiverniseala oamenilor Vasile Co(s)ma, Gavril Botnar, Nica Bolohan, Georgi Bolohan Carturarh (?)”". Conform tradiției orale, până la înălțarea turnului clopotniță, clopotele erau atârnate într-un copac din preajma bisericii. După ridicarea turnului, au fost turnate clopote noi, însemnându-se pe ele data
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
naiv să ne închipuim că în Republica Cehă a dispărut astăzi corupția, că există acolo o justiție impecabilă și o bunăstare generalizată; totuși, Cehia se află mult mai aproape de ideal decît toate țările din jur. Acolo, spre deosebire de noi, corupția, mizeria, chiverniseala pe seama funcției publice ori justiția de parodie au ajuns excepții absolute. În doar treisprezece ani, marele scriitor și-a scos țara din mediocritatea comunistă pentru a face din ea una dintre democrațiile prospere ale Europei. Mă îndoiesc că performanța era
SCRISORI PORTUGHEZE - Miracolul Havel by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14343_a_15668]