90 matches
-
Ana-Stanca Tabarasi Integrare europeană Obor. îmi sar în față niște chivuțe strivite sub saci de rafie sintetică: "Cum ajungem la Europa?" ( Deși bănuiam că se referă la niște depozite en gros situate pe Șoseaua Afumați, o clipă m-am gândit la analizele lui Havel). "Uite tramvaiul 21, chiar în stație. Mergeți
Actualitatea by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/15329_a_16654]
-
care-l implorasem să nu lipsească de la manifestație), au trecut brusc de partea... opoziției! Sigur, nu s-au abținut să nu dea, alături de prim-planul sculptat în granitul anti-securismului al primarului Vanghelie, și-un gros-plan cu Mircea Dinescu parlamentând cu chivuțele, dar așa e la rivuluție... Tare la multe capitole (nesimțire, lăcomie, cinism, hoție, răutate gratuită, intoleranță, dispreț ciocoiesc), puterea pesedistă dă chix de fiecare dată când vrea să fie subtilă. Fără nefasta, pentru partid, inițiativă a eminențelor cenușii-spre-negru ale P.S.D.
Mălaiul rânced al Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14101_a_15426]
-
că era și întărîtat politic să facă asta. Să mai amintesc de uriașul impact pe care l-au avut asupra opiniei publice așa-zisele pamflete din săptămînalul România mare, începînd de la amenințările cu moartea și încheind cu vorbele jegoase, de chivuță beată, cu care Alcibiade, dovedit apoi a fi Corneliu Vadim Tudor, își taxa adversarii de tot felul ? Să mai amintesc și că pamfletul de tip România mare a fost luat ulterior drept model de ziariști care, chipurile, voiau să-l
Cenzura publică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12365_a_13690]
-
Articolele Autorului și dă-mi un semn din mingea prunciei așa să nu mă doară petrecerea ei apoi fă-mă melc să mă culeg din lianele turnului meu Marea ma iubire coboară-mă apoi pe o acadea să caut o chivuță să-mi ghicească din busuioc apoi să învăț consoanele v vălurit v val v viață Referință Bibliografică: VĂLUREAZĂ -MĂ TU VĂLURITA MEA VIAȚĂ / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1953, Anul VI, 06 mai 2016. Drepturi de
VĂLUREAZĂ-MĂ TU VĂLURITA MEA VIAȚĂ de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380701_a_382030]
-
noua definiție a cuvântului „rom” este următoarea: "termen prin care se autoidentifică membrii unui grup etnic originar din India și răspândit mai ales în Sudul și Estul Europei, înlocuind denumirea de țigan, considerată peiorativa". Totodată, cuvinte precum balaoacheș, baragladina, bulibașa, chivuța, corturar, faraon, gitana, jude, laie, lăieț, lingurar, puradel, rom, rudar, sălaș, țigan, țigănaș, țigănatic, țigăncușa, țigăncuța, țigăneala, țigănel, țigănesc, țigănește, țigănie, țigănime, țigănos. țigănuș, ursar au și ele definiții modificate. Până acum, în trei ediții ale Dicționarului Explicativ al Limbii
Substantivele "rom" şi "ţigan" au definiiții noi în DEX () [Corola-journal/Journalistic/23010_a_24335]
-
zbor de noapte, de la Londra la București, s-a arătat a fi mai interesant decât mi-aș fi dorit, încă de pe aeroportul din Luton, când, la poarta de îmbarcare, s-a prezentat un grup extrem de gălăgios, compus din vreo zece chivuțe, însoțite de bulibașele aferente. Fiecare chivuță târa după dânsa o paporniță de dimensiunea unui șifonier cu două uși, în care erau îndesate niște chestii ce păreau plăpumi (sau perne?), iar fiecare bulibașă căra asupra dânsului câte-o burtă egală cu
Zbor deasupra Europei, într-un cuib de români by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21001_a_22326]
-
București, s-a arătat a fi mai interesant decât mi-aș fi dorit, încă de pe aeroportul din Luton, când, la poarta de îmbarcare, s-a prezentat un grup extrem de gălăgios, compus din vreo zece chivuțe, însoțite de bulibașele aferente. Fiecare chivuță târa după dânsa o paporniță de dimensiunea unui șifonier cu două uși, în care erau îndesate niște chestii ce păreau plăpumi (sau perne?), iar fiecare bulibașă căra asupra dânsului câte-o burtă egală cu sacoșa consoartei, posibil plină și aia
Zbor deasupra Europei, într-un cuib de români by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21001_a_22326]
-
depene prezicerile: Una din cele trei cărți era 13 și se numea MOARTEA.Nu aveam habar de semnificațiile cărților de taroc. Era prima dată că îmi ghicea cineva în cărți, așa că am devenit curioasă și am ascultat ce-mi spune chivuța: -Să știi Ingrid, că tu ești acu, într-o răscruce a vieții tale! Ești încă în pericol! Dușmanii tăi sunt... Mi-a zis ea lucruri pe care eu deja le știam, descrieri care au făcut să-mi întărească convingerile legate
INGRID- PRIMUL CAPITOL (FRAGMENT DIN ROMANUL MEU PUBLICAT ÎN 2015) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383630_a_384959]
-
țâri, deși avocatul la care venise cu pricină îi oferă, după obiceiuri din alt film, apă și dulceață. Un simplu protocol care, de bună seamă, nu ține de foame. Fără voie mănâncă și d. Lefter Popescu, încasând în față, de la chivuțele pe care le bănuiește de furt de bilete norocoase, o strachină de prune lojnite. Apetisantă, în felul ei, mâncarea lor vine dintr-o altă lume, în care nu s-a auzit de icre moi și de stridii proaspete. Și în
Mese și mâncăruri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4231_a_5556]
-
o doamnă mai strâmtorată, dar păstrându-și rangul, în Cănuță, om sucit, asemenea preocupări sunt, firește, mofturi. Așa și e, dacă ne gândim cum le amestecă Lucsița din La moși. Meniul ei, din care nu lipsesc prunele cu carne (ale chivuțelor dlui Lefter) îi trădează originea sub pretenții. Nici urmă de preocupare pentru fason, nici o voluptate, doar o nevoie uriașă de a se sătura. La întâmplare. Se vede că, în chestiuni culinare, societatea de care vorbim nu este altfel decât în
Mese și mâncăruri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4231_a_5556]
-
al mahalalei. Camera de imagine se rotește cinematografic, fluxul de cadre ale prezentului este întrerupt de proiecții nostalgice spre întemeiere și întemeietorii locului. După primii veniți, s-au statornicit în Cuțarida ceferiștii plini de copii, precupeții olteni ocupați cu grădinăritul, chivuțele care adună sticle și cârpe, apoi tramvaiștii, zidarii. După marea plebe vin frizerul, croitorul, brutarul etc., când cârciumarul Stere prinsese bine cheag. În sfârșit, preotul și biserica aduc așezării un oarecare echilibru. Numai Stere și paznicul de început își mai
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
autostradă, cândva și gară. Mi-a ieșit un buboi pe obrajul stâng. Carnea în jur e tare și dureroasă. Încerc să-l ocolesc la bărbierit. De sus se scurge apa pe pereți. Cerul atârnă ca un ceaun uitat de-o chivuță pe-un foc de găteje. E aproape prânzul. Încerc să am pași elastici. Statuia poetului c-un pârâiaș artificial la picioare și-un rest de coroană comemorativă. Pene murate. „Culorile primăverii”, „Dacă vrei să-l găsești pe Dumnezeu, vino cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ea, cu diblă, foști bursieri În Franța sau Italia, eșuați acum În laboratoare de cercetare friguroase sau În catedre universitare pe cale de desființare, actori megalomani sau doar cabotini, scriitori cu șanse de a deveni Într-o zi străzi sau piețe, chivuțe, metrou, tramvaie, troleibuze, Casa Poporului, Capșa, ateliere de pictori, sculptori, graficieni, arhitecți, librării, galerii de artă, pachetele cu mâncare de acasă, frig, Întuneric și mâzgă În care ea se scufunda cu nepăsare, așa cum se scufunda și Grațian În lumina rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
o traducere adaptată (oarba); în secolul al XIXlea ambele forme erau destul de frecvente. Heliade Rădulescu folosea exclamația în Imnul dracilor - „Oarba, Satan! Oarba, Satan!” (Opere, I, 356); la Caragiale, aceasta apare, tot într-un context violent, între afuriseniile rostite de chivuțele din Două loturi: „Ho! Ho! nu mai vrei belete? să mai vii la belete! ho! oarrba!” Cuvântul mai circulă în expresii devenite între timp obscure, de genul a da cu oarba (după cineva).
Tifla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5797_a_7122]
-
în uitare, altminteri mi-aș fi alcătuit o echipă formidabilă și aș fi ajuns campion național. Contemplarea nasturilor îmi readuce în minte o frază din Două loturi, cînd Lefter Popescu se apucă să răscolească în maldărul de zdrențe din sălașul chivuțelor: "Cîte reflexiuni ironice, picante, sentimentele se pot face asupra unei așa grămezi pestrițe de vechituri, cu privire la zădărnicia lumii trecătoare prin care au trecut și ele o clipă, nouă, neveștejite!" La mine, fără a exclude nota sentimentală, reflecția înclină mai ales
Faraonul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10277_a_11602]
-
se cocoța pe pervazul ferestrei și, ca un făcut, fusta i se agăța Într-un cîrlig. Ieșeau la iveală două picioare lungi și albe ca două fire de praz atîrnate deasupra tarabei la Ziua Recoltei. Glasul roților de tren, bidinelele chivuțelor spoind kilometri pătrați de paiantă și cercelul de argint sclipind În urechea tuciurie a găzarului. Capoate de zenana În jurul ceștilor de cafea, capoate de zenana la porii, capoate de zenana făcînd pasiențe, capoate de zenana adresîndu-se unul altuia madam cutare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cu lapte fiert, potrivit de cald și cu niscaiva mâncare, să-i fie meșteriței până spre lăsarea nopții, când ajungea la sălașul de dincolo de Barieră. În sine mă minunam că-i dădea lapte și nu țuică sau vin cum primea chivuța care venea la spoitul gardului. Aveam să aflu cândva că Lina contractase boala de plămâni după reîntoarcerea din Dobrogea, unde fusese trimisă cu alte familii de țigani potrivit silnicei tentative a regimului de a-i înregistra ca populație stabilă, cu
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
șatra de țigani se înființă la el la poartă. Deshămaseră caii pe poiană, aprinseseră focul și se pârleau pe lângă flăcările care miroseau a balegă arsă. Poiana se umpluse de țigani și mai mari și mai mici, desculți și despuiați. Câteva chivuțe cu desagii în spinare și cu plozii în brațe plecară prin sat după căpătat sau după ciordeală. Polizache cu trei mardeiași intrară în curte la Duran și-l strigară: -Hei, nea Tudore! Bătrânul ieși cocoșat cu o furcă în mână
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
două zile înainte că dac-ar fi știut zicea, sperând că-l va milui pe el și că-și va salva căsnicia în al nu știu câtelea ceas. În aceaeași seara i-a apărut niște blânde mâncăcioase pe corp, baba Chivuța lu' Lică, vecina zid în zid i-a zis că nu-i a bună fat-o, ăsta-i blestemul din care-o să ți se tragă puncte puncte. nu mai spera la însănătoșire, înseamnă că Dumnezeu i-a primit pocăința
ÎNTÂMPLARE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350439_a_351768]
-
un loc viran apărut ca urmare a războiului, ori mergeam la cinema sau ne plimbam pe Bulevardul Magheru. În casă dacă rămâneam, nu lipseau prietenele cu care cream costume din hârtie creponată. În anii copilăriei mele, pe stradă mai mișunau chivuțele cu periile lor cu coadă lungă, căruțele cu cai pentru mutări, coșarii și florăresele - care erau... prietenele mele. Cui puteam eu să mă fălesc cu decorația primită la Institutul Sfânta Maria de pe strada Pitar Moș, pentru rezultate exceptionale la invățătură
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
Acasă > Poeme > Pitoresc > CHIVUȚA RĂSĂRITEANA Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2012 din 04 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Mâna ta miroase-a vară Ochiul tău, a gând de seară, Și-n genunchi, de primăvară, Înflorește-o piatră rară. Nu-i nici
CHIVUŢA RĂSĂRITEANĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370652_a_371981]
-
Ochiul palid, uneori, Înflorește-n loc de flori. Nu sunt jos, nu sunt nici sus, Drum de gânduri m-a tot dus De la Est pan’ la Apus - Tot ce-i spus e și nespus. 3 iulie 2016, Constantă Sursă foto: Chivuța răsăriteana / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2012, Anul VI, 04 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lorena Georgiana Crăia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
CHIVUŢA RĂSĂRITEANĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370652_a_371981]
-
în relație cu persoane cu statut social diferit, ceea ce îl face să-și schimbe atitudinea de la un moment la altul și să adopte un nou registru lingvistic. La o examinare atentă a vorbirii sale în relație cu soția sa, cu chivuțele, cu oamenii legii, cu șeful și cu bancherul se constată că aceasta prezintă particularități diferite nu numai în funcție de statutul interlocutorului, cât și în relație cu același interlocutor în momente diferite ale acțiunii. În relație cu soția sa când află că
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
șeful și cu bancherul se constată că aceasta prezintă particularități diferite nu numai în funcție de statutul interlocutorului, cât și în relație cu același interlocutor în momente diferite ale acțiunii. În relație cu soția sa când află că ea a dat jacheta chivuțelor este autoritar, aspru, poruncitor, batjocoritor, o tratează ca pe o ființă inferioară. I se adresează în propoziții scurte, interogative sau exclamative. Glasul lui devine un strigăt: „Taci, strigă crunt d. Lefter. Pe câte farfurii ai dat-o? Unde sunt farfuriile
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
ca de pe altă lume.”, „răspunse ea fără să mai știe ce spune”. Începe să își asume o vină pe care nu o are: „răspunse femeia îngrozită de propria vină”, „răspunde vinovata”. Aflat într-o altă situație de comunicare, acasă la chivuțe, d-l Lefter își schimbă total modul de exprimare și aprecierile la adresa soției sale: „N-ai fost tu - o-ntrerupe d. Lefter - în strada Pacienții numărul 13, la madam Popescu, madam Lefter Popescu, o damă înaltă, subțirică, frumoasă, oacheșe, casele
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]