90 matches
-
care-l implorasem să nu lipsească de la manifestație), au trecut brusc de partea... opoziției! Sigur, nu s-au abținut să nu dea, alături de prim-planul sculptat în granitul anti-securismului al primarului Vanghelie, și-un gros-plan cu Mircea Dinescu parlamentând cu chivuțele, dar așa e la rivuluție... Tare la multe capitole (nesimțire, lăcomie, cinism, hoție, răutate gratuită, intoleranță, dispreț ciocoiesc), puterea pesedistă dă chix de fiecare dată când vrea să fie subtilă. Fără nefasta, pentru partid, inițiativă a eminențelor cenușii-spre-negru ale P.S.D.
Mălaiul rânced al Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14101_a_15426]
-
al mahalalei. Camera de imagine se rotește cinematografic, fluxul de cadre ale prezentului este întrerupt de proiecții nostalgice spre întemeiere și întemeietorii locului. După primii veniți, s-au statornicit în Cuțarida ceferiștii plini de copii, precupeții olteni ocupați cu grădinăritul, chivuțele care adună sticle și cârpe, apoi tramvaiștii, zidarii. După marea plebe vin frizerul, croitorul, brutarul etc., când cârciumarul Stere prinsese bine cheag. În sfârșit, preotul și biserica aduc așezării un oarecare echilibru. Numai Stere și paznicul de început își mai
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
prin numismatică sau făcea nepăsător o mărturisire uimitoare: fusese, de pildă, la Cutais, în Armenia, împreună cu familia Krupenscki, tare la curtea țaristă (tot legătură de rudenie). Pe filologi îi speria la nevoie cu limba țigănească, pe care o vorbea ca chivuțele, după care o dădea pe franțuzește. De notat că pentru Hangerliu franceza era, cu oricâte balcanisme, o limbă spontană, pe care își permitea a o întoarce în toate chipurile, maltratînd-o, fără să pară un străin. În românește, ca și prințesa
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
teii, arbori care Înfloresc după luna mai, au avut belșug de floare.” Așadar, Pazi, studentă extrem de cultă, cu cea mai solidă educație moral-religioasă, se Încrede În capacitatea divinatorie a naturii, dar, cum vom vedea, nu și În cea a unei chivuțe. Cel puțin, În ziua ghicitului că, apoi, În cursul detenției, va acredita prevestirile țigăncii, văzând că ele se confirmă În totalitate. Arestarea Voiserăm să intitulăm „Hăituiala” această parte a comentariului nostru literar, Însă cumpănind, apoi, credeam că se cuvine să
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
același tip care defrișează în fiecare zi pădurea Băneasa, plătiți de promotorii imobiliari. Femeia se rotea bezmetică, agitând toporul prea greu pentru brațele sale, lumpenii râdeau golănește, cameramanii luau și ei cadre la mișto, totul avea aerul unei petreceri cu Chivuțe și manele. Dincolo de acest tablou de fapt divers televizat se ascunde o realitate cumplită: tot ce a mai rămas din spațiile verzi ale Bucureștiului este distrus sistematic, cu bună știință, de o manieră criminală, așa cum sălbaticii din Sahara pustiesc ultimele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
autostradă, cândva și gară. Mi-a ieșit un buboi pe obrajul stâng. Carnea în jur e tare și dureroasă. Încerc să-l ocolesc la bărbierit. De sus se scurge apa pe pereți. Cerul atârnă ca un ceaun uitat de-o chivuță pe-un foc de găteje. E aproape prânzul. Încerc să am pași elastici. Statuia poetului c-un pârâiaș artificial la picioare și-un rest de coroană comemorativă. Pene murate. „Culorile primăverii”, „Dacă vrei să-l găsești pe Dumnezeu, vino cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
iarăși senzația mea de vertigo. Cerșetoarele, Valeriile din Sâncrai, viața parastaso-centrică, hainele negre răsspălate, lampa cu gaz, o viață în care femeile încep să moară ca femei de la 50 de ani. Le moare mintea, sufletul, sensibilitatea. Devin bocitoare sterpe sau chivuțe de bloc, cu picioarele umflate. Zac în azile, uitate de lume, molfăind un chec vechi, dat de pomană la un colț de cimitir. Am fugit pe scări, până unde s-a înfundat drumul. Am nimerit în spălătorie. Mirosea a șampon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
deget, dar făceau mofturi. Mă uitam la ei cum dansează, îi număram din ochi, supravegheam sosirea chelnerilor și succesiunea meniurilor, primeam profesorii și îi conduceam la locul lor. No food, no drinks, no dance, no fun! Mă agitam ca o chivuță care răspunde de o nuntă întreagă. Târziu, cam pe la unu și ceva noaptea, a venit un profesor. L-am preluat și l-am așezat lângă mine, ca să mă asigur că i se va servi tot meniul, că de, eu aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ea, cu diblă, foști bursieri În Franța sau Italia, eșuați acum În laboratoare de cercetare friguroase sau În catedre universitare pe cale de desființare, actori megalomani sau doar cabotini, scriitori cu șanse de a deveni Într-o zi străzi sau piețe, chivuțe, metrou, tramvaie, troleibuze, Casa Poporului, Capșa, ateliere de pictori, sculptori, graficieni, arhitecți, librării, galerii de artă, pachetele cu mâncare de acasă, frig, Întuneric și mâzgă În care ea se scufunda cu nepăsare, așa cum se scufunda și Grațian În lumina rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
vrei. Primăvara semăna roșii și pe la mijlocul verii le păzea să nu le mănânce câinii, flămânzi și ăștia, gata să apuce ce le cădea sub fălci. Ținea o condică. În ea scria câte camioane de gunoi soseau la rampă, făcea socoteala chivuțelor care adunau trențe pentru o fabrică de textile și strângea sticle sparte împreună cu muierea. Punea ban pe ban să-și cumpere un loc mai la față spre Grivița, să-și ridice o casă când n-o mai putea să muncească
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de creițari, eu îi fac pe ei... A doua zi, s-a îmbrăcat și s-a învîrtit prin prăvălie până a sosit Aglaia, gătită cu o broboadă, groasă și lungă, numai ciucuri. Muierea trimisese vorbă înainte la gospodar, printr-o chivuță, că vine cu omul. Stere a încuiat ușile, 1-a rugat pe Grigore, picat atunci și el în pragul prăvăliei, să se mai uite să nu intre cineva înăuntru și-au plecat. Roșioară îi aștepta cu vinul pe masă. - Bine
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Grigore că spre rampă cumpărase o curea de loc unul Bică-Jumătate, de era brutar în Grivița. Se miraseră ce-l găsise, dar nu le trebui multă vreme să înțeleagă. În câteva luni, pe marginea tare a gropii se ridicară bordeiele chivuțelor care adunau sticlele și cârpele pentru fabrici. Ieșeau chirii și cârciumarului îi păru rău că nu i-a dat lui mai înainte prin minte să cumpere pe preț de nimic buza aia de pământ. Nu semănau unul cu altul. Cel
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
oameni veniți după târguială. Nici nu băgau de seamă când apucau spre mahalaua lor. Drumul trecea pe la Stere. Vedeau firma de tablă strălucind în soare și mesele scoase afară o dată cu îndreptarea timpului. Spre sfârșitul zilei, curtea negustorului se umplea de chivuțe și de gunoieri. Nu puteau să nu treacă să dea bună seara. De la un timp se abătuseră pe la circiumă și niște hoți de bolin-tineni. Nimeni nu știa cine i-a adus, mirosul țuicii sau vreun cunoscut. Treceau groapa în faietoane
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
așezat în gura bălții, lângă pipirigul ei. A ridicat din coceni un adăpost, a înfipt în pământ un țăruș și a scos dintr-o traistă un ceaun de mămăligă, niște pirostrii, și acolo mânca, acolo dormea. Strângea tinichelele adunate de chivuțe și, după ce le făcea grămezi-grămezi, înhăma armăsarii la o droagă și trimitea tabla statului la o fabrică de conserve. Îi rămâneau bani. Să fi avut șaizeci de ani, dar nu-i dădeai. Cât era de trecut, umbla după chivuțe și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de chivuțe și, după ce le făcea grămezi-grămezi, înhăma armăsarii la o droagă și trimitea tabla statului la o fabrică de conserve. Îi rămâneau bani. Să fi avut șaizeci de ani, dar nu-i dădeai. Cât era de trecut, umbla după chivuțe și le tăvălea prin sipică. Din când în când, urca la cârciumar, se altoia cu un rachiu și se întorcea să doarmă pe grămada lui de coceni. -Lau aflat căruțașii că are armăsari de prăsilă. Veneau pe furiș, să nu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și hârțoage, nemăturată cu lunile. Aprig proprietar! Se putea spune că scosese aur din mâinile lui. Lumea îl știa cum începuse: cu două sute de metri pătrați în buza gropii lui Ouatu, o întindere tare, acoperită de gunoaie, pe care 166 chivuțele de strângeau trențe la rampă ridicaseră niște șandramale acoperite cu tinichele vechi, să nu le bată soarele. Să-l fi văzut, nu dădeai doi bani pe el. Era un ăla neajutorat și slut, că de-aia i se zicea și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
fi iertat nici pe tat-său pentru un leu. Bun în socoteli, știa țifrele și jocurile lor, avocat să fi fost, și nu-l dovedeai. Cum făcuse, cine -lo fi sfătuit, cumpărase o curea de pământ la rampă. Pe nimica. Chivuțele strângeau tinichele și cîlti, le adunau grămadă, le vindeau. Pe locul lui! Le lua chirie. Ce s-au gândit muierile: "Ia să ne ridicăm și cfte o magherniță, s-avem unde pune capul". Asta era altă chirie. Azi una, mâine
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
acoperișurile și trențele. Plângeau câte o săptămână. Domnul Bică-Jumate nu ținea seama de asta. El la zi-ntîî se înfiița după chirii. Acum, nu era mare lucru zece lei pe lună, dar la sărac și-un capăt de ață atârnă greu! Chivuțele cereau îngăduință: - Domnu Bică, mai lasă-ne câteva zile, n-avem... Proprietarul rînjea: - Eu vă las, da vă costă! La mine-i ca la bangă. Că am și eu afacerile mele! Le punea să apese cu degetul sub slovele scrise
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
spre Tarapana. O săptămână nu le ajungea. Treceau în galop prin grădini, de-a dreptul peste malurile abia înverzite, acoperite cu gunoaie, și de acolo, de sus, pe lângă țevile unsuroase, se avântau în fundul negrii și adânc, unde se încurcau cățelele chivuțelor. Câinele croitorului se oprea departe, mirosea și, cu ochii lui ageri, își alegea potaia. O târcolea înfiorat, cu coada ridicată, mârâind. Se apropia și lătra scurt. De sub colții albi scotea limba lui lungă și băloasă, urla aproape de cățeaua înspăimîntată și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Cuconiță Dumneata Doară mi-ai făcut ceva: Astă noapte mă visam Că cu Dumneata dormiam Și sărutam perina, Gândeam că ești Dumneata. Cuconiță Dumneata, Vorbelor nu te uita, Uită-te la fața mea, Care te-am iubit cu ea. 143 - Chivuța neichii, Chivuță, Hai la neica-n chiliuță 189 {EminescuOpVI 190} Că ți-am cumpărat cercei. - Ce-mi e mie de cercei Dacă nu vii să mă iei. El îndată își săria Și în brațe ș-o lua Și-n chilie
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Doară mi-ai făcut ceva: Astă noapte mă visam Că cu Dumneata dormiam Și sărutam perina, Gândeam că ești Dumneata. Cuconiță Dumneata, Vorbelor nu te uita, Uită-te la fața mea, Care te-am iubit cu ea. 143 - Chivuța neichii, Chivuță, Hai la neica-n chiliuță 189 {EminescuOpVI 190} Că ți-am cumpărat cercei. - Ce-mi e mie de cercei Dacă nu vii să mă iei. El îndată își săria Și în brațe ș-o lua Și-n chilie ș-o
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pe chilie Ca să fie mărturie Ș-o pus papuc pe cuptor Să li stei -ntr-ajutor. Amândoi și-o povestit Zi de vară Până în sară. Ea din grai așa grăia: - Cum să zic eu la maica? El din grai iarăși grăia: - Chivuța neichii, Chivuță, Așa maică-ta să-i zici: Știi taurul satului, " Cel mare și bălțat, El în coarne m-o luat Și-n baltă m-o aruncat " Și rochița mi-am udat " Și eu, maică, că mi-am stat " De
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Ca să fie mărturie Ș-o pus papuc pe cuptor Să li stei -ntr-ajutor. Amândoi și-o povestit Zi de vară Până în sară. Ea din grai așa grăia: - Cum să zic eu la maica? El din grai iarăși grăia: - Chivuța neichii, Chivuță, Așa maică-ta să-i zici: Știi taurul satului, " Cel mare și bălțat, El în coarne m-o luat Și-n baltă m-o aruncat " Și rochița mi-am udat " Și eu, maică, că mi-am stat " De rochița mi-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
se cocoța pe pervazul ferestrei și, ca un făcut, fusta i se agăța Într-un cîrlig. Ieșeau la iveală două picioare lungi și albe ca două fire de praz atîrnate deasupra tarabei la Ziua Recoltei. Glasul roților de tren, bidinelele chivuțelor spoind kilometri pătrați de paiantă și cercelul de argint sclipind În urechea tuciurie a găzarului. Capoate de zenana În jurul ceștilor de cafea, capoate de zenana la porii, capoate de zenana făcînd pasiențe, capoate de zenana adresîndu-se unul altuia madam cutare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
primit un fax. Ni se comunică că dumnealui, și a arătat cu degetul spre mine, va primi încă un Oscar. Vă rog lăsați-l să se bucure în singurătate de această victorie. Și m-au lăsat singur. Singur cu Oscar Chivuță, nepotul Șefului General, pentru a-l iniția în secretele umorului radiofonic. Ca și Șeful trăiam emoția unui nou suflu, a unui nou aer. Oscar Chivuță își descălțase adidașii. LINIA Linia Una - goală! Ferește liniaaa! Domnu... Linia douaa - goală! Ferește liniaaa
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]