23 matches
-
a făcut pe locul unde este astăzi grădina dinspre strada Știrbei Vodă. Balta apărută era un focar de infecție în mijlocul orașului. În vecinătatea acestei cișmele și-a ridicat o reședință Dumitru Siulgi-basa, șeful lucrărilor peste cișmelele orașului, numit și "marele cișmegiu" (din cișmea + sufixul giu). El avea ca principală însărcinare supravegherea curgerii apelor. Treptat, în folclorul urban "lacul lui Dura Neguțătorul" dispare din toponimie și apare acela al "Cișmegiului". Orașul nu s-a extins foarte mult către Vest din cauza inundațiilor aproape
Parcul Cișmigiu () [Corola-website/Science/299121_a_300450]
-
o reședință Dumitru Siulgi-basa, șeful lucrărilor peste cișmelele orașului, numit și "marele cișmegiu" (din cișmea + sufixul giu). El avea ca principală însărcinare supravegherea curgerii apelor. Treptat, în folclorul urban "lacul lui Dura Neguțătorul" dispare din toponimie și apare acela al "Cișmegiului". Orașul nu s-a extins foarte mult către Vest din cauza inundațiilor aproape anuale care umflau lacul Cișmegiu (nivelul său creștea până la Cercul Militar de astăzi). În 1830, generalul Pavel Kiseleff a dispus secarea bălții și transformarea terenului într-o grădină
Parcul Cișmigiu () [Corola-website/Science/299121_a_300450]
-
El avea ca principală însărcinare supravegherea curgerii apelor. Treptat, în folclorul urban "lacul lui Dura Neguțătorul" dispare din toponimie și apare acela al "Cișmegiului". Orașul nu s-a extins foarte mult către Vest din cauza inundațiilor aproape anuale care umflau lacul Cișmegiu (nivelul său creștea până la Cercul Militar de astăzi). În 1830, generalul Pavel Kiseleff a dispus secarea bălții și transformarea terenului într-o grădină publică. Lucrul acesta se petrece abia în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, în 1847, când a fost chemat
Parcul Cișmigiu () [Corola-website/Science/299121_a_300450]
-
făcut împrejmuirea cu uluci, s-au montat o sută de "canapele" (lavițe) fără rezemătoare, din lemn de stejar și lungi de un stânjen. Lucrările de înfrumusețare s-au încheiat în 1854, când s-a făcut și inaugurarea oficială a grădinii Cișmegiu. În 1856, o parte a lacului a secat datorită pantofarilor dimprejur ce aruncaseră aici resturile de materiale specifice meseriei lor. La 1857 parcul era vizitat de iubitorii de nou și de aventuri galante, realitate descrisă de poetul Nicolae T. Orășanu
Parcul Cișmigiu () [Corola-website/Science/299121_a_300450]
-
galante, realitate descrisă de poetul Nicolae T. Orășanu: În iarna anului 1883, lacul din grădină a înghețat și s-au organizat concursuri pe gheață. Primăria orașului a cumpărat un teren din fosta grădină a familiei Crețulescu, mărind astfel suprafața grădinii Cișmegiu cu 15.000 de metri pătrați. Au fost aduse lebede și pelicani. În partea dinspre Schitu Măgureanu s-a amenajat în 1943 Rotonda scriitorilor, unde sunt expuse busturile marilor scriitori români: Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale
Parcul Cișmigiu () [Corola-website/Science/299121_a_300450]
-
nu reușise să se libereze de influențele modelelor sale franceze și românești, mai ales Dimitrie Bolintineanu. „Strigoiul” este una din poeziile cu mai multă mișcare, dar de un romantism exagerat. În același ton este și poema „Logodnicii morții”. În satira „Cișmegiul”, Sihleanu vădește notabile aptitudini de polemist. În 1877, trupul său a fost reînhumat la Sihlea.
Alexandru Sihleanu () [Corola-website/Science/308706_a_310035]
-
de tiraj mare în orientarea spre valoare a cititorilor e hotărîtor. Cu atît mai mult această responsabilitate nu poate fi lăsată pe mîna unor "urechiști"). în plus, redactorii paginii culturale de la Ziua (șef de departament, Luana Duschka), nu scriu "din Cișmegiu", sînt prezenți oriunde se petrece ceva demn de consemnat și relatează în general corect. Fiecare pe felia lui ADEVĂRUL în noua formulă redacțională are o pagină de cultură atît de plicticoasă, lemnoasă în limbaj și lipsită de relief (șef de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
realizarea ei deplină ar fi fost într-adevăr o Daco-Romînie, însă, sau sub o secundogenitură austriacă, sau c-o poziție autonomă înlăuntrul monarhiei. Din momentul în care {EminescuOpXI 275} mâni de copil au crezut a o putea transplanta la intrarea Cișmegiului, în Strada Rosetti, s-a compromis tot ce o jumătate a naționalității noastre câștigase prin o continuă muncă, iar în sferele dominante din Viena s-a operat o deplină schimbare de front față cu toți românii. Abia acum în urmă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
O lume pestriță se perindă, pândită de cârcotașul reporter cu maliție și cu o mare poftă de a batjocori, grosolan, mai rar cu spirit. În aceeași manieră sunt concepute și cele nouă cărticele din ciclul Târgul cu idei sau Buletinul Cișmegiului (1857), unde inși fel de fel (granguri politici, paraponisiți, cochete ș.a.) sunt văzuți cu ochi de caricaturist. Într-un mic „roman nichipercean” în versuri, Trefleac voivod, sunt diseminate aluzii de un umor căznit și adeseori inept la adresa domnitorului Al. I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288565_a_289894]
-
în versuri, Trefleac voivod, sunt diseminate aluzii de un umor căznit și adeseori inept la adresa domnitorului Al. I. Cuza. O. ține să lanseze și un personaj popular, Fâl-fâl-son: Trei feți logofeți sau Povestea lui Fâl-fâl-son, Botezul lui Fâl-fâl-son în balta Cișmegiului, Căința lui Fâl-fâl-son (toate tipărite în 1857). Dar anecdotica lui e cu totul nesărată. Ca umorist, O. are un haz forțat, grosier și chiar imund uneori. Satirele lui - incluse și în cele trei volume de Opere satirice (1875) - impun prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288565_a_289894]
-
A mai lăsat nostalgice amintiri din adolescență, note de călătorie și a tradus din Florian, Béranger, Paul de Kock, precum și Istoria Moldavii și a Românii de J.-L. Carra. SCRIERI: Floricele de primăvară, București, 1854; Târgul cu idei sau Buletinul Cișmegiului, I-IX, București, 1857; Trei feți logofeți sau Povestea lui Fâl-fâl-son, București, 1857; Botezul lui Fâl-fâl-son în balta Cișmegiului, București, 1857; Căința lui Fâl-fâl-son, București, 1857; Misterele mahalalelor sau Cronica scandaloasă a orașului, I-IX, București, 1857-1858; O fată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288565_a_289894]
-
precum și Istoria Moldavii și a Românii de J.-L. Carra. SCRIERI: Floricele de primăvară, București, 1854; Târgul cu idei sau Buletinul Cișmegiului, I-IX, București, 1857; Trei feți logofeți sau Povestea lui Fâl-fâl-son, București, 1857; Botezul lui Fâl-fâl-son în balta Cișmegiului, București, 1857; Căința lui Fâl-fâl-son, București, 1857; Misterele mahalalelor sau Cronica scandaloasă a orașului, I-IX, București, 1857-1858; O fată de măritat, București, 1858; ed. București, 1908; Iane Halvagiopol, București, 1858; ed. Râmnicu Vâlcea, 1872; Panorama sau Mineiele lui Nikipercea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288565_a_289894]
-
fost cel mai capabil și muncitor primar din câți i-a avut capitala României. Lui i se datorește sistematizarea multor cartiere, dărâmarea unui număr de biserici, printre care și biserica Sărindar. El a deschis piețe, a aliniat strade, a amenajat Cișmegiul - unde a introdus fântânele luminoase - a instalat lumina electrică pe marele bulevarde, la șoseaua Kiseleff, la Abator, etc. El a pus la punct cestiunea filtrelor de la Arcuda. El a dărâmat Turnul Colței, ceea ce a produs o puternică protestare din partea arhitecților
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Ionică, 4; Coloseul Oppler, braserie, restaurant, grădină cu muzică, str. Izvor și str. Notagiu; Eden, str. Academiei, 20; Grădina Suvenir, str. Batiștea, 2 bis; Neuwirth, str. știrbei-Vodă, 7; Hôtel de Pesth, Calea Victoriei, 8; Patzak, str. Carol I, 17 și Intrarea Cișmegiu; Rașca, cafenea, braserie, grădină, teatru de vară, str. Academiei, 27 (p. 319). Cluburi: Cereul francez, str. Academiei, 14; Clubul Comercial, str. Lipscani, 1 (Palatul Dacia); Clubul conservator, str. știrbei-Vodă, 2; Clubul Junimii, Calea Victoriei, 36; Clubul militar, Calea Victoriei, 82; Clubul român
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
contemporani ai săi, nu e desigur un model de puritate, dar ea n-a coborît niciodată la nivelul ilustrat mai sus. Catastihul amorului reprezintă, fără dubiu, o traducere. De precizat însă: o traducere localizată, care introduce elemente de topografie bucureșteană (Cișmegiu, Kiseleff, grădina Scufa, mănăstirea Sărindar, Bossel, Băneasa, Podul Mogoșoaiei, Lipscani) și referiri la viața culturală autohtonă (Misterele căsătoriei, Elena, Manoil, Catastrofa boierilor, Isachar, Grigore Vodă, pictorul Aman, reprezentația la Teatrul Național a piesei Fiamina...). Dar afirmația lui D. Bălăeț că
"Catastihul amorului" - o traducere localizată by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17002_a_18327]
-
de stat își exercita prin canalul nostru micile răutăți și marile intențiuni; dama cîștiga frumos de la noi, iar noi țineam recordul gazetelor bine informate". După secarea acestui izvor, reporterul special Caracudi obține rezultate similare exercitîndu-și imaginația pe o terasă - "din Cișmegiu!". Știrile inventate de Caracudi sînt însoțite întotdeauna de formule de autentificare: Putem spune, din sorginte autorizată, că ieri s-a petrecut la palat o scenă, care caracterizează situațiunea întreagă ca imposibilă de susținut. Guvernul e pe ducă. La ediția de
"Pe surse" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8473_a_9798]
-
o demonstrație de poetică aplicată, trecînd în revistă formele lirice și tipurile de versificație din poezia română clasică. Poemul Mitică respectă întocmai ritmul și rima „Luceafărului" lui Eminescu, primele două strofe indicînd clar intențiile parodice ale autorului: „Avea serviciu-n Cișmegiu/ da muștele afară;/ cînd se-ntîlni cu-n lefegiu,/ cam după cinci, pe vară.// Mitică-i e amic fidel/ cu gîndul și cu fapta,/ încît îi zice,-ndată, el:/ „Hai, că te iau în dreapta" ( Caragialeta bis, p. 63). Finalul din La
Vă place Foarță? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13840_a_15165]
-
de "strade" mai mari sau mai mici precum "Lipscani... Cuza-Vodă... Cuțitul de argint... Strada Uranus... Stirbei-Vodă... Brezoianu... Popa Tatu etc." La intersecția lor se constituiseră "Piața Teatrului... Piața Mare/ Piața Constantin-Vodă... Piața Amzei"cu hala ei, ori "Grădina Episcopiei... Grădina Cișmegiului" cu a sa movilă (de unde " se va putea observa fără ochean pe la miezul nopții" eclipsa totală)... altfel de grădini și terase, iar ceva mai departe, dincolo de bariera Mogoșoaii "Șoseaua"... (unde mergea ades să caute "somnul prea greu de găsit acasă
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
jos de pe velociped și unsă cu chinoroz pe toată fața de nici acum nu se arătase pe străzi, ci-și îngrijea în cine știe ce budoar ochii umflați ca sarmalele. Alte nenorocite, care umblaseră-n pantaloni vărgați, speciali pentru demoazele, prir grădina Cișmegiului, făcând reclamă astfel croitorului viziona: Ițac (ce se alesese și el cu acea ocazie cu vitrina spartă și valur întregi de ștofă furate de pe tejghele), fuseseră aproape înecate în lac de matroanele ce se promenau pe acolo și de ofițeri
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
160 * Acestea au fost cele dintâi mari serbări populare în aer liber la București. Ajutate de o vreme minunată aceste serbări au durat 3 zile și au produs aproape sau peste 300 000 lei. Ele au fost date în grădina Cișmegiului. Marele parc bucureștean era feeric transformat. Pe aleea principală - astăzi dispărută sub brazdele verzi - erau instalate nenumărate chioșcuri, unul mai elegant decât altul. Cel mai estetic și mai luxos, capitonat cu mătase trandafirie, era al d-nei Nica Grădișteanu, astăzi Theodor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
de sub direcțiunea d-lui I.C. Fundescu și aprins admirator al vaporoasei frumuseți blonde. Îmi amintesc că i-am făcut în coloanele Telegrafului un număr nesfârșit de laude copilărești pentru care am primit cuvenitele observațiuni părintești ale domnului director. în tot Cișmegiul erau exhibițiuni, petreceri, atracțiuni, întreceri. Bucureștenii alergau de pretutindeni fiindcă erau zile de Paște și fiindcă spectacolul era cu totul nou. în fața tombolei, urcat pe o masă, d. Alexandru Brăiloiu- Șander pentru intimi - societar al Teatrului Național, debita monoloage. Fetele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Fetele de la Azilul Elena Doamna vindeau pahare cu lapte într un chioșc - lăptărie. Mă duc să iau informațiuni pentru ziar. O domnișoară brunetă îmi întinde un pahar cu lapte dulce. — Pardon, domnișoară, vă înșelați, eu nu sunt papă-lapte. Pe lacul Cișmegiului, înconjurat cu tribune în etajuri, se fac curse și se dau spectacole nautice. D. inginer I. Cantacuzino, tatăl generalului Zizin Cantacuzino-Grănicerul conduce operațiile. Cu marea lui barbă în vânt și cu glas de stentor strigă că să fie auzit de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
leșesc, care voia să se înăsprească prin răceală. Modul cu care-a venit cu cățel - cu purcel din Galiția. Gramatica lui Ollendorf. Maria Buicliu. Vlachos. ["CÎND AM VENIT DE LA BLAJ"] 2257 Urmărirea din partea mea a celei fete de boieri în Cișmegiu când am venit din Blaj figura - Coriolano! [DESPRE ILIE, FRATELE POETULUI] 2287 De câte ori voi să-mi închipuiesc figura unui om nobil și inteligent pe care nu-l cunosc îmi iese Ilie nainte - pare că văd înaintea mea ochii lui albaștri
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]