45 matches
-
Ciochină Antologia de poezie a lui Nichita Danilov este precedată de un Argument al autorului care, încă din titlu (Ca o pânză de păianjen), se dovedește a nu fi inocent din punct de vedere literar. Este evocată povestea savantului, a ciberneticianului și a receptorului, pe de o parte, și a poetului, pe de altă parte, în care toți ajung, ca păianjenul și prada, pe aceeași pânză. Poezia - literatura în genere - pare o țesătură firavă și nesigură. Nimic mai fals. Pânza păianjenului
Poetul în ultimii 25 de ani by Raluca Ciochină () [Corola-journal/Journalistic/11428_a_12753]
-
fată va răzbi, mai ales că și noi vom avea de-acum niște posibilități sporite de a o ajuta. Nu uita că mai vin și alții din urmă! Păzea! Bine-bine! Doar că nu toți se vor face doctori și ingineri ciberneticieni ca să ne oblige la cheltuieli prea mari. Nu te lamenta! Doar vezi că deocamdată s-au descurcat și singuri, fără să apeleze la vreun sprijin din partea noastră. I-adevărat! Dar gândește-te puțin și la viitor! Că aparatura costă, cabinetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Gheorghe Gheorghiu-Dej. În acest gol își face loc un exercițiu al presei culturale aproape frivol, articole ce tratează teme ușoare, o atmosferă ce anticipează presa comercială. Tema favorită: cibernetica pe înțelesul tuturor! Chiar în numărul 16 un interviu cu profesorul cibernetician Edmond Nicolau tratează tema mașinilor care „au scris versuri”. Poza literatului naiv în ale tehnicii computeristice aici își are originea, naivitate și încredere în puterea creatoare a omului niciodată egalat de mașină, pentru că „niciodată mașina nu va scrie versuri”. Iar
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4832_a_6157]
-
Nicolau tratează tema mașinilor care „au scris versuri”. Poza literatului naiv în ale tehnicii computeristice aici își are originea, naivitate și încredere în puterea creatoare a omului niciodată egalat de mașină, pentru că „niciodată mașina nu va scrie versuri”. Iar profesorul cibernetician zdruncină încrederea umanistă a interlocutorului: „Sînteți sigur? A și scris!”. O altă temă favorită a senzaționalismului de coloratură intelectuală, cosmosul, de data aceasta nu în articole de preamărire a cosmonauților sovietici, ci un interviu cu profesorul universitar autohton Călin Popovici
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4832_a_6157]
-
mii. S-au declanșat trei investigații: una a unui comitet senatorial, a doua a departamentului de stat și a treia a Biroului Federal de Investigații - FBI. Ultimul organ de cercetare nu intervine decât atunci când apare suspiciunea unui act criminal. Specialiștii ciberneticieni ai FBI-ului au reușit să recupereze documentele considerate distruse, au preluat de la alți destinatari copiile provenite de la cabinetul doamnei Clinton și au folosit și surse mai neobișnuite, inclusiv informațiile hacker-ului bucureștean Marcel Lazăr Lehei, poreclit Guccifer, care a
Sondajele de săptămâna aceasta indică, pentru prima dată, o mare surpriză. Cu cine votează milenariștii? Femeile nu îl plac pe Trump, bărbații nu o plac pe Hillary () [Corola-blog/BlogPost/338505_a_339834]
-
la sarcinile de rutină și să preia alte misiuni, să devină un organizator mai bun al procesului de Învățământ, un animator, un diagnostician, un psihopedagog În adevăratul sens al cuvântului și un experimentator de programe, conlucrând În echipe cu psihologi, ciberneticieni și cu alți specialiști. Aceste funcții nu discreditează, ci dimpotrivă amplifică ponderea contribuției pe care profesorul o poate avea În organizarea procesului didactic, solicitându-i În același timp o pregătire de specialitate superioară. Ceea ce demonstrează și caută să convingă mașinile
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
determină evoluția omenirii. În 1932, în cartea sa The Wisdom of the Body, Walter Bradford Cannon (1871-1945), profesor de fiziologie la Harvard Medical School, introduce în știință conceptul de homeostază care anticipează cu 20 de ani viziunea modernă a marelui cibernetician englez William Ross Ashby privind tendința generală a sistemelor cibernetice de a-și prezerva echilibrul dinamic. Acest concept, ce dezvoltă ideea mai veche a lui Claude Bernard privind mediul interior, este prezentat de Cannon sub forma a patru propoziții, fiecare
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
într-un limbaj sistemic autocomportamentul, autoelementul, autoprocesul, autoorganizarea ș.a., fapt ce a condus la un pas important înainte în cibernetică. Acest avans este considerat de unii autori ca o nouă cibernetică, sau o cibernetică de ordinul doi. Gordon Pask (1928-1996), cibernetician și psiholog englez, a fost unul dintre cei care au înțeles importanța principiilor și legităților generale ale ciberneticii pentru înțelegerea gândirii umane și, în special, pentru cunoaștere. Științele cognitive de astăzi sunt, în cea mai mare parte, dezvoltate pe baza
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
constantă este cea epistemologică, adică privind modul în care se desfășoară procesele de cunoaștere la nivelul științei ciberneticii. Întâlnim aici teorii asupra autoreferinței, autopoiesisului și raporturilor dintre sistemul observat și sistemul observator care se pot influența și determina reciproc. Unii ciberneticieni au definit cibernetica în raport cu dorința universală de a crea o lume mai bună, în timp ce alții s-au referit la capacitatea acesteia de a explica cum oamenii și mediul înconjurător pot coevolua astfel încât să nu se excludă reciproc. Într-unele dintre
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
cum se Îmbină În alcătuiri stranii. Deoarece ele se comportă În mare măsură ca un set de cuburi de jucărie, sau ca o bandă perforată din acel strămoș al computerelor moderne numit „mașina Turing”, după numele nefericitului ei inventator, marele cibernetician Alan Turing. Cum apar Însă aceste „cărămizi”? Ele sînt rezultatul unor procese mentale simple. Să luăm, de exemplu, metensomatoza - credința că sufletul preexistent al oamenilor se va reîncarna (acesta este sensul literar al cuvîntului metensomatosis) În noi trupuri. Un discipol
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
gândirea modernist-industrialăă, ci de complinire a acestuia. Dacă iluminiștii au recurs la separații de tipul minte-trup sau rațiune-simțire în scopul obiectivării și măsurării naturii sau dacă postmoderniștii încearcă să recupereze corporalul și sentimentul, haosul și instinctul naturii din ordinea modernistă, ciberneticienii vor să reunească naturalul sau biologicul și artificialul, fără a favoriza unul dintre termeni. Reconciliind contrariile și resuscitând intensitățile practice ale fiecărei singularități conceptuale, acesta pare a fi țelul creării modelelor tehnoculturale în spațiul virtual, un țel ambițios, nelipsit însă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
derulează procese cognitive, astfel că, deopotrivă perceputul sau obiectul și perceptorul sau subiectul sunt interiorizate în universul digital. Notația binară a logicii formale a lui Boole de tipul 0 și 1 este translată în biți (unitățile informaționale de bazăă, iar ciberneticieni precum Claude Shanon demonstrează transformarea acestor operații în stările on și off ale componentelor electronice. Domeniul inteligenței artificiale nu poate fi separat de lucrările promotorilor ciberneticii care, plecând de la premisa că ordinatorul nu oferă o viziune reductivă asupra științei și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ale biologiei produce un sentiment de alteritate, de diferență și de stranietate în ceea ce privește posibilitatea accesului la codul însuși al vieții. Plecând de la ideea că viața este controlabilă și programabilă ca un cod digital (viața in silico - vezi Casti, 1993Ă, demersurile ciberneticienilor, ale tehno-biologilor și ale artiștilor vieții artificiale doresc să rescrie alfabetul genetic în noi forme existențiale. Pentru această finalitate, se derulează cercetări variate, de la modele sintetice evolutive la chimie artificială și la teorii ale haosului și ale complexității (vezi Kaneko
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
măsură și cu ochi critic, în ciuda faptului că oferă imaginației umane cadre fertile de evadare din obișnuință, în special în exemplele numeroase de lucrări artistice ale vieții artificiale. Crearea de interfețe biocibernetice „empatice”, interactive, în cyberspațiu, este conformă cu orientarea ciberneticienilor înspre științele naturii și ale vieții, astfel că o corporalitate artificial-informațională nu este limitată la un deziderat al cunoașterii, ci urmează un tipar al algoritmilor biologici. Acest model al spațiului Internetului este viața însăși, în măsura în care „formulele” viului sunt traduse în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
componentele electronice bazate pe silicon pentru a determina proteina și siliconul să opereze într-un singur sistem (Hayles, 1999, p. 2Ă. Autoarea contestă caracterul decorporalizat și dematerializat al cyborgului din cadrul relației postumanului cu teoria informației, în timp ce ia distanță față de textele ciberneticienilor. Această contestare a inevitabilității destrupării informației merge în paralel cu combaterea determinismului corpului uman conceput strict ca structură informațională abstractă. Cercetătoarea se exprimă împotriva descarnării și a dematerializării, procese care operează ca abstractizare a încorporării. În trecerea de la uman la
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
În trecerea de la uman la postuman, materialitatea este conservată, astfel că umanul și postumanul coexistă în cadrul acestei paradigme. Atenția acordată implicațiilor culturale-materiale este punctul cel mai important al discursului postuman propus. Astfel, postumanul nu este socotit ca evoluând din discursul ciberneticienilor, ci mai degrabă istoria ciberneticii este considerată ca fiind marcată de apariția postumanului. Clarificând cele trei valuri ale ciberneticii 18, autoarea concluzionează asupra faptului că postumanul, ca întrepătrundere între subiect și tehnologie emerge din impulsuri umaniste. În concepția sa, știința
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
construi o "societate promoțională". Acest grup, Quadrivium, ale cărui figuri cheie sînt Arnold Kaufmann, cercetător în matematici aplicate, și Abraham Moles, sociolog și critic de artă, numără printre membrii săi pe Jean-François Boissel, inginer, și pe Jacques Sauvan, medic și cibernetician 8, doi oameni pe care îi vom regăsi mai tîrziu în Grupul celor Zece. Timp de aproape zece ani, între 1969 și 1976, în acest ultim grup s-au întîlnit, lunar, medici, biologi, ingineri, economiști, sociologi, antropologi, filosofi și oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Robin îl invită pe Jack Baillet (medic al Spitalurilor din Paris și consilier al Laboratoarelor Midy), precum și pe JeanFrançois Boissel (inginer, informatician)12. Henri Laborit propune să-l invite pe asistentul său, Bernard Weber (biolog), și pe Jacques Sauvan (medic, cibernetician)13. Edgar Morin se gîndește la unul dintre elevii săi, Alain Laurent, tînăr sociolog și profesor de filosofie. Astfel se întîlnesc primii zece membrii ai grupului pe 12 februarie 1969, în apartamentul lui Annie și Jacques Robin, de pe strada Prony
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
brevete din Paris. Cucerit de aceste personaje creative, le-am cerut să vină la prima noastră întîl-nire. Henri Laborit ne-a propus să-l invite pe asistentul său, Bernard Weber, biolog, care lucra cu el, și pe Jacques Sauvan, medic, cibernetician de mare clasă care i-a urmat lui Louis Couffignal la președinția Societății franceze de cibernetică. În fine, cum Edgar Morin se gîndea că nu va putea fi cu noi în permanență călătorea mult de pe atunci ne-a propus să
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de plecare a numeroase discuții în cadrul conferințelor Macy: A logical calculus of ideas immanent in nervous activity (Un calcul logic al ideilor imanente în activitatea nervoasă)43. Chiar dacă nu a avut succes la apariție, în 1943, a trezit totuși entuziasmul ciberneticienilor. Autorii acestui articol considerau logica drept disciplina potrivită pentru înțelegerea creierului și a activității mentale. Caracteristicile fiziologice și chimice ale neuronilor erau lăsate deoparte pentru a face loc neuronilor idealizați, considerați aparate cu anumite praguri, ce puteau fi activi sau
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și adaptării sale". "Invadarea domeniului viului de către cibernetică" îl făcea să concluzioneze astfel: "Conceptele ciberneticii se află chiar la baza tuturor pro-ceselor non-viului și ale viului", și să dorească apropierea dintre ființele artificiale și procesele vii. Ca și în cazul ciberneticienilor de la conferințele Macy, cibernetica reprezenta pentru Jacques Robin o perspectivă valabilă în același timp pentru viu și pentru inanimat și îi permitea să întrevadă posibilitatea de a înțelege omul, societatea, universul. Cea mai bună perspectivă ce putea fi adoptată părea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
categorii de constatări" care, după el, "arată cum cibernetica poate fi integrată în numeroase activități politice": 1. "Fenomenele economice, sociale, politice sînt rezultanta unor efectori 47 multipli și sînt guvernate de efecte retroactive și de echilibrări." Robin adera la concepția ciberneticianului francez Louis Couffignal, conform căreia o întreprindere era asemenea "unei societăți de oameni grupați pen-tru a îndeplini o funcție economică determinată și care folosesc un material în acest scop". El dorea să înțeleagă întreprinderea ca pe un ansamblu de unități
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ma-șină artificială care să nu provoace o nouă reflecție asupra conceptelor cibernetice". Robin își încheia expunerea printr-o între-bare: "E, oare, posibil ca un partid politic, un sin-dicat muncitoresc, o organizație profesională să nu aibă în preajmă informaticieni și ciberneticieni capabili să clarifice deciziile pe care partidul, sin-dicatul sau organizația sînt chemați să le elaboreze și să le promoveze?", și sugera Societății franceze de cibernetică crearea unei comisii însărcinate să le explice politicienilor principiile de bază ale ciberneticii. Conceptele dezvoltate
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
să clarifice deciziile pe care partidul, sin-dicatul sau organizația sînt chemați să le elaboreze și să le promoveze?", și sugera Societății franceze de cibernetică crearea unei comisii însărcinate să le explice politicienilor principiile de bază ale ciberneticii. Conceptele dezvoltate de ciberneticieni îi păreau, deci, esențiale lui Jacques Robin pentru înțelegerea "neviului și a viului". Mereu în căutarea unor "universalii", Jacques Robin vedea în fenomenele de retroacțiune și de echilibru ele-mente de bază ce ghidau raționamentele ciberneticienilor care se puteau aplica, după
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ale ciberneticii. Conceptele dezvoltate de ciberneticieni îi păreau, deci, esențiale lui Jacques Robin pentru înțelegerea "neviului și a viului". Mereu în căutarea unor "universalii", Jacques Robin vedea în fenomenele de retroacțiune și de echilibru ele-mente de bază ce ghidau raționamentele ciberneticienilor care se puteau aplica, după părerea lui, la fel de bine economiei și politicii și care puteau permite raționalizarea opțiunilor și a deciziilor. Pentru a înțelege mai bine legăturile ce uneau Grupul celor Zece cu cibernetica și felul cum a influențat și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]